¹Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.

¹Pregovori Salomonovi. Sin moder razveseljuje očeta, sin bedak pa je žalost materi svoji.

²Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.

²Krivičnosti zakladi nič ne koristijo, a pravičnost rešuje smrti.

³Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.

³GOSPOD ne pusti stradati duše pravičnega, poželenje brezbožnih pa zavrača.

⁴Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.

⁴Kdor dela z leno roko, obuboža, pridnih roka pa bogatí.

⁵Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.

⁵Kdor po leti znaša, je sin previden; kdor pa trdno spava ob žetvi, je sin, ki pripravlja sramoto.

⁶Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.

⁶Blagoslovi bivajo na glavi pravičnika, usta brezbožnih pa skrivajo silovitost.

⁷Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -

⁷Spomin na pravičnega ostane blagoslovljen, ime brezbožnih pa strohni.

⁸Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

⁸Kdor je modrega srca, sprejema zapovedi, neumen blebetač pa pade.

⁹Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -

⁹Kdor hodi brezmadežno, hodi varno; kdor pa pači pota svoja, bode v svarilo,

¹⁰Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -

¹⁰kdor mežika z očesom, napravlja žalitev, in neumen blebetač pade.

¹¹Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -

¹¹Vrelec življenja so pravičnega usta, usta brezbožnih pa skrivajo silovitost.

¹²Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -

¹²Sovraštvo zbuja prepire, a ljubezen prikriva vse pregreške.

¹³Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -

¹³Na ustnah razumnega je modrost, za hrbet brezumnega pa raste palica!

¹⁴Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -

¹⁴Modri hranijo znanje, neumneža ustom pa je blizu nesreča.

¹⁵Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -

¹⁵Blago bogatinovo je trden grad njegov; v nesrečo je siromakom njih uboštvo.

¹⁶Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -

¹⁶Kar z delom svojim spravi pravični, spravi za življenje, pridelek krivičnega pa je za greh.

¹⁷Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -

¹⁷Na potu do življenja je, kdor pazi na pouk, kdor pa zapušča svarjenje, zabrede v zmoto.

¹⁸Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -

¹⁸Kdor skriva sovraštvo, ima ustne lažnive, in kdor raznaša obrekovanje, je bedak.

¹⁹Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -

¹⁹Kjer je veliko besed, ni brez greha, kdor pa brzda ustne svoje, je razumen.

²⁰Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -

²⁰Pravičnega jezik je kakor srebro izbrano, srce brezbožnih pa je malo prida.

²¹Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -

²¹Ustnice pravičnega sitijo mnoge, neumni pa mrjo, ker jim nedostaje uma.

²²Binecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -

²²Blagoslov GOSPODOV bogatí, trud pa ničesar ne pridene.

²³Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -

²³Igrača bedaku je storiti sramotnost, razumnemu možu pa kaj pametnega.

²⁴Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -

²⁴Česar se boji brezbožnik, se mu zgodi, česar pa želé pravični, dá jim Bog.

²⁵Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -

²⁵Kadar pridere nevihta, ne obstane brezbožnik, pravičnik pa ima podstavo večno.

²⁶Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -

²⁶Kakor ocet zobém in kakor dim očém, tako je lenuh njim, ki ga pošiljajo na delo.

²⁷Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -

²⁷Strah GOSPODOV pridaje dni, brezbožnih leta pa se krajšajo.

²⁸Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -

²⁸Čakanje pravičnih bode veselje, krivičnih pričakovanje pa izgine.

²⁹Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -

²⁹Trdnjava popolnemu je pot GOSPODOV, poguba pa njim, ki delajo krivico.

³⁰Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -

³⁰Pravični nikdar ne omahne, krivičniki pa ne bodo prebivali v deželi.

³¹Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -

³¹Usta pravičnega dajo obilo modrosti iz sebe, jezik spačenosti pa bo iztrebljen.Ustne pravičnega poznajo, kaj je prijetno, a usta brezbožnikov polna so spačenosti.

³²Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.

³²Ustne pravičnega poznajo, kaj je prijetno, a usta brezbožnikov polna so spačenosti.