¹Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -

¹Kdor ljubi pouk, ljubi znanje, kdor pa sovraži svarjenje, je kakor živina.

²Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.

²Dobrega obsuje z blagovoljnostjo GOSPOD, njega pa, ki kuje zvijače, obsodi.

³Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -

³Ne ustanoviti se človek z brezbožnostjo, korenina pravičnih pa se nikdar ne gane.

⁴O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -

⁴Vrla žena je možu svojemu venec, ali kakor gniloba v kosteh njegovih ona, ki dela sramoto.

⁵Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -

⁵Pravičnih misli so pravične, sveti brezbožnih pa zvijačni.

⁶Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -

⁶Brezbožnih besede zalezujejo kri, poštene pa otimljejo njih usta.

⁷Cei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! -

⁷Zvrnejo se brezbožni, da jih ne bode, pravičnih hiša, pa bo stala.

⁸Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -

⁸Po meri razuma njegovega bodo hvalili moža, kdor pa je spačenega srca, bo zaničevan.

⁹Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. -

⁹Boljši je ki ga nizko cenijo, pa si sam streže, nego kdor sebe veliča in kruha strada.

¹⁰Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.

¹⁰Pravični skrbi za življenje živine svoje, srce brezbožnih pa je neusmiljeno.

¹¹Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -

¹¹Kdor obdeluje zemljo svojo, se bo sitil s kruhom, kdor pa pohaja za praznimi rečmi, je brezumen.

¹²Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -

¹²Brezbožnik želi lova hudobnih, pravičnih korenina pa daje sad.

¹³În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -

¹³V nezvestobi usten tiči huda zadrga, pravični pa izide iz stiske.

¹⁴Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. -

¹⁴Od sadú svojih ust se nasiti mož dobrega in del svojih povračilo prejme človek.

¹⁵Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -

¹⁵Neumneža pot je raven v očeh njegovih, kdor pa je moder, si dá svetovati.

¹⁶Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -

¹⁶Neumnega nevolja se spozna takoj, kdor pa prikriva sramoto, je razumen.

¹⁷Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -

¹⁷Kdor govori resnico, naznanja, kar je pravično, priča lažniva pa zvijačo.

¹⁸Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -

¹⁸Nekateri blebeta kakor meč, ki prebada, modrih jezik pa je kakor zdravilo.

¹⁹Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. -

¹⁹Ustne resnične se utrdijo na večno, jezik lažnivi pa le za trenutek.

²⁰Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -

²⁰Zvijača biva v srcu njih, ki snujejo hudo, kateri pa svetujejo mir, imajo veselje.

²¹Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. -

²¹Pravičnemu se ne prigodi nesreča nobena, brezbožnim pa bode obilo nezgod.

²²Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -

²²Gnusoba so GOSPODU lažnive ustne, kateri pa ravnajo zvesto, so mu po volji.

²³Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -

²³Človek umen skriva znanje, srce bedakov pa oklicuje nespamet.

²⁴Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -

²⁴Roka pridnih bo gospodovala, lenoba pa davek plačevala.

²⁵Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -

²⁵Skrb v srcu tare moža, a dobra beseda ga razveseli.

²⁶Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -

²⁶Pravični je vodnik bližnjemu svojemu, pot brezbožnih pa jih zapeljuje.

²⁷Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -

²⁷Zanikarnež ne bo pekel svoje divjačine, a blago velike cene je človeku marljivost.Na stezi pravičnosti je življenje, in kdor stopa po njej, ne pride v smrt.

²⁸Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -

²⁸Na stezi pravičnosti je življenje, in kdor stopa po njej, ne pride v smrt.