¹Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -

¹Sin moder posluša pouk očetov, a zasmehovalec ne posluša nobenega svarjenja.

²Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -

²Od sadú ust svojih uživa človek dobro, duša nezvestnikov pa krivičnosti sad.

³Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -

³Kdor straži usta svoja, obvaruje dušo svojo, kdor pa odpira ustne nepremišljeno, pride mu poguba.

⁴Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -

⁴Želi, a ničesar ne doseže duša lenuhova, pridnih pa duša se bo redila.

⁵Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -

⁵Pravičnik sovraži lažnivost, brezbožnik pa dela smrad in sramoto.

⁶Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -

⁶Pravičnost straži nedolžnega na potu, krivica pa grešnika izpodnaša.

⁷Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -

⁷Nekateri se kaže bogatega, pa vsega pogreša, nekateri se dela ubožnega, a ima obilo blaga.

⁸Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -

⁸Odkupnina življenja je možu bogastvo njegovo, ali siromak ne čuje pretenja.

⁹Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -

⁹Luč pravičnih daje vesele žarke, brezbožnih svetilnica pa ugasne.

¹⁰Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -

¹⁰Prevzetnost napravlja samo prepire, pri njih pa, ki sprejemajo svet, je modrost.

¹¹Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -

¹¹Blago, ki se je dobilo s sleparijo, se zmanjša, kdor pa s pošteno roko zbira, ga pomnoži.

¹²O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -

¹²Predolgo upanje dela srce bolno, življenja drevo pa je želja, ki se izpolni.

¹³Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -

¹³Kdor zaničuje besedo Božjo, sebi škoduje; kdor pa se boji zapovedi, njemu se poplača.

¹⁴Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -

¹⁴Nauk modrega je vrelec življenja, da se ogne smrtnih zadrg.

¹⁵O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -

¹⁵Razbornost pridobiva milost, pot nezvestnikov pa je hrapav.

¹⁶Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -

¹⁶Razumni dela vse premišljeno, bedak pa razseva neumnost.

¹⁷Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -

¹⁷Brezbožen glasnik zaide v nesrečo, a zvest poslanec je kakor zdravilo.

¹⁸Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -

¹⁸Uboštvo in sramota bode njemu, ki se odteguje pouku, kdor pa se pokori svarjenju, pride v čast.

¹⁹Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -

¹⁹Želja izpolnjena je sladka duši, bedakom pa je gnusno umikati se zlemu.

²⁰Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -

²⁰Kdor hodi z modrimi, postane modrejši; kdor pa se druži z bedaki, se pohujša.

²¹Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.

²¹Grešnike preganja nesreča, pravičnim pa Bog povrača dobro.

²²Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -

²²Dobri zapušča dediščino sinov sinovom, grešnikovo premoženje pa je shranjeno za pravičnega.

²³Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -

²³Mnogo kruha imajo ubogi, ki orjejo ledino, mnogi pa pride na nič, ker mu ni pravice.

²⁴Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -

²⁴Komur je žal šibe, sovraži sina svojega, kdor ga pa ljubi, kaznuje ga zgodaj.Pravični jé do sitosti duše svoje, trebuh brezbožnih pa strada.

²⁵Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -

²⁵Pravični jé do sitosti duše svoje, trebuh brezbožnih pa strada.