¹Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -

¹Modra žena zida hišo svojo, neumna pa jo z rokami svojimi podira.

²Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -

²Kdor hodi v poštenosti svoji, se boji GOSPODA, a kdor je trdovraten na potih svojih, ga zaničuje.

³În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -

³V neumnega ustih je šiba za prevzetnost, modre pa ohranijo njih ustne.

⁴Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -

⁴Kjer ni volov, so prazne jasli, obilost pridelkov pa je po volovi moči.

⁵Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.

⁵Priča zvesta ne laže, kriva priča pa govori laži.

⁶Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -

⁶Ko zasmehovalec išče modrosti, ni je, razumnemu pa je znanje lahko.

⁷Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -

⁷Umakni se izpred oči bedaku, ker ne začuješ pri njem pametne besede.

⁸Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -

⁸Modrost razumnega je paziti na svojo pot, bedakov neumnost pa je prevara.

⁹Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -

⁹Neumni se smejejo krivdi, odkritosrčni pa so si dobrohotni.

¹⁰Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -

¹⁰Srce pozna lastno bridkost svojo, in v veselje njegovo se ne mešaj drugi.

¹¹Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -

¹¹Brezbožnih hiša se pokonča, šator poštenih pa bode cvel.

¹²Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -

¹²Nekatera pot se zdi prava človeku, toda njen konec je pot v smrt.

¹³De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -

¹³Tudi v smehu žaluje srce in konec veselja je žalost.

¹⁴Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -

¹⁴Potov svojih se nasiti, čigar srce se odvrača od Boga, mož dobri pa tistega, kar je v njem.

¹⁵Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -

¹⁵Abotni vsemu verjame, prebrisani pa pazi na stopinje svoje.

¹⁶Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -

¹⁶Modri se boji in se ogiblje hudega, bedak pa se lahko raztogoti in je predrzen.

¹⁷Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -

¹⁷Mož nagle jeze napravlja neumnost; in kdor dela spletke, njega sovražijo.

¹⁸Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -

¹⁸Tepci podedujejo neumnost, razumni pa si pleto venec znanja.

¹⁹Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -

¹⁹Hudobni se klanjajo pred dobrimi in brezbožni pri pravičnika vratih.

²⁰Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -

²⁰Ubogega sovraži tudi bližnjik njegov, bogatina prijateljev pa je mnogo.

²¹Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -

²¹Kdor zaničuje bližnjega svojega, greši, kdor pa milost deli ubogim, o blagor mu!

²²În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.

²²Ali se ne motijo, kateri snujejo hudo? Milost pa in resnica pride njim, ki snujejo dobro.

²³Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -

²³V vsakem trudu je dobiček, klepetanje pa donaša le uboštvo.

²⁴Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -

²⁴Venec modrih je njih bogastvo; neumnost bedakov ostane neumnost.

²⁵Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -

²⁵Priča resnična otimlje duše, kdor pa govori laž, jih le slepi.

²⁶Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -

²⁶Kdor se boji GOSPODA, trdno upa v Njega; in On bode pribežališče otrokom njegovim.

²⁷Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -

²⁷Strah GOSPODOV je vrelec življenja, da se ognemo smrtnih zadrg.

²⁸Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -

²⁸V množici ljudstva je dika kraljeva; kjer se pa narod zmanjšuje, preti vladarju poguba.

²⁹Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -

²⁹Počasni za jezo je poln razuma, nagli pa pospešuje neumnost.

³⁰O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -

³⁰Srce mirno je življenje vsemu telesu, nevoščljivost pa je gniloba v kosteh.

³¹Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -

³¹Kdor zatira siromaka, sramotí Stvarnika njegovega, njega pa časti, kdor se usmili potrebnega.

³²Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -

³²V nesreči svoji vzame konec brezbožnik, a nado ima tudi v smrti pravičnik.

³³Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -

³³V razumnega srcu tiho počiva modrost, ali kar je v bedakih, glasno se kaže.

³⁴Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -

³⁴Pravičnost povišuje narod, greh pa je ljudstvu v nečast.Blagovoljnost kraljeva je gotova umnemu hlapcu, srd njegov pa zadene njega, ki ravna sramotno.

³⁵Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.

³⁵Blagovoljnost kraljeva je gotova umnemu hlapcu, srd njegov pa zadene njega, ki ravna sramotno.