¹Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.

¹Rahel odgovor odvrača togoto, zbadljiva beseda pa zbuja jezo.

²Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -

²Modrih jezik oznanja dobro znanje, usta bedakov pa bruhajo neumnost.

³Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -

³Na vsakem kraju so oči GOSPODOVE, gledajoč dobre in hudobne.

⁴Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -

⁴Krotkost jezika je drevo življenja, prešernost njegova pa rani duha.

⁵Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -

⁵Neumnež zaničuje pouk očeta svojega, kdor pa pazi na svarjenje, zmodri jako.

⁶În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -

⁶Hiša pravičnega je velika zakladnica v pridelku brezbožnika pa tiči nesreča.

⁷Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -

⁷Ustne modrih trosijo znanje, srce bedakov pa nikakor ne.

⁸Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -

⁸Daritev brezbožnih je gnusoba GOSPODU, molitev poštenih pa mu je po volji.

⁹Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -

⁹Gnusoba je GOSPODU brezbožnikova pot, njega pa, ki hodi za pravičnostjo, ljubi.

¹⁰Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -

¹⁰Huda kazen zadene njega, ki zapušča pravi pot, in kdor sovraži svarjenje, umrje.

¹¹Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -

¹¹Pekel in poguba sta pred GOSPODOM, kolikanj bolj srca otrok človeških!

¹²Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -

¹²Zasmehovalec ne ljubi njega, ki ga svari, zato ne hodi k modrim.

¹³O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -

¹³Veselo srce razvedruje obličje, bolečina srca pa tare duha.

¹⁴Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -

¹⁴Srce razumnega išče znanje, usta bedakov pa se pasejo z neumnostjo.

¹⁵Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -

¹⁵Vsi dnevi trpina so slabi, a če je srce veselo, ima pojedino vedno.

¹⁶Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -

¹⁶Boljše je malo s strahom GOSPODOVIM nego obilen zaklad z nemirom.

¹⁷Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -

¹⁷Boljša skleda zelja, kjer je ljubezen, nego pitan vol, kjer je sovraštvo.

¹⁸Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -

¹⁸Mož togoten dela zdražbo, potrpežljiv pa potolaži prepir.

¹⁹Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -

¹⁹Lenuha pot je kakor trnjev plot, poštenih steza pa je uglajena.

²⁰Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -

²⁰Moder sin razveseljuje očeta, človek bedak pa zaničuje mater svojo.

²¹Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -

²¹Neumnost je brezumnemu v veselje, mož razumni pa stopa naravnost naprej.

²²Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -

²²Skazé se načrti, kjer ni sveta, izvršé se pa, če je obilo svetovalcev.

²³Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -

²³Veselje napravi možu odgovor ust njegovih; kajti beseda o pravem času, o kako dobra!

²⁴Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -

²⁴Pot življenja gre umnemu navzgor, da se ogne pekla [Hebr. šeol.] navzdol.

²⁵Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -

²⁵Prevzetnih hišo podira GOSPOD, vdovi pa utrjuje meje.

²⁶Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -

²⁶Gnusoba so GOSPODU zlobni naklepi, a čistih besede so mile.

²⁷Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -

²⁷Nesrečno dela hišo svojo, kdor se žene za dobičkom, kdor pa sovraži darila, bo živel.

²⁸Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -

²⁸Pravičnega srce premišlja, kaj naj govori, brezbožnih usta pa kar bruhajo hudobno.

²⁹Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -

²⁹Daleč je GOSPOD od brezbožnih, pravičnih molitev pa sliši.

³⁰O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -

³⁰Svetlost oči razveseljuje srce in dobro poročilo krepča kosti.

³¹Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -

³¹Uho, ki posluša svarjenje življenja, bo bivalo med modrimi.

³²Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -

³²Kdor se odteza pouku, zaničuje dušo svojo, kdor pa posluša svarjenje, pridobiva srce modro.Strah GOSPODOV je šola modrosti, in pred častjo gre ponižnost.

³³Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -

³³Strah GOSPODOV je šola modrosti, in pred častjo gre ponižnost.