¹Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -

¹Načrti srca so človekovi, od GOSPODA pa je govor jezikov.

²Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -

²Človeku se zde vse poti njegove čiste, GOSPOD pa je, ki tehta duhove.

³Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -

³Na GOSPODA zváli dela svoja, in izpolnile se bodo namere tvoje.

⁴Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -

⁴Vse je GOSPOD naredil v svoj namen in tudi brezbožnega za hudi dan.

⁵Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -

⁵Gnusoba je GOSPODU vsak prevzetni v srcu; roko dam na to, da ne ostane brez kazni!

⁶Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -

⁶Milost in resnica prikrivata krivico, in po strahu GOSPODOVEM se ogneš hudega.

⁷Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -

⁷Ko so koga pota GOSPODU po volji, pomiri mu tudi sovražnike njegove.

⁸Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -

⁸Bolje, da imaš malo s pravičnostjo nego veliko dohodkov s krivico.

⁹Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -

⁹Srce človekovo izmišlja pot svojo, ali GOSPOD vodi korake njegove.

¹⁰Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -

¹⁰Božji izrek je na ustnah kraljevih, v sodbi se ne smejo motiti usta njegova.

¹¹Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -

¹¹Prava mera in tehtnica sta od GOSPODA; kakor jih je naredil, take naj bodo vse uteži v mošnji.

¹²Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -

¹²Gnusoba je kraljem storiti krivico, ker s pravičnostjo se utrjuje prestol.

¹³Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -

¹³Drage so kraljem pravične ustne in njega, ki odkritosrčno govori, ljubijo.

¹⁴Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -

¹⁴Kraljev srd je glasnik smrti, ali moder mož ga potolaži.

¹⁵Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -

¹⁵V svetlosti obličja kraljevega je življenje in blagovoljnost njegova je kakor oblak poznega dežja.

¹⁶Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -

¹⁶Koliko bolje je, pridobiti si modrost nego zlato! in pridobiti si razumnost rajši izvóli nego srebro!

¹⁷Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -

¹⁷Poštenih cesta je: ogibati se hudega; dušo svojo ohrani, kdor pazi na pot svojo.

¹⁸Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -

¹⁸Pred pogubo prevzetnost in pred padcem napuh.

¹⁹Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -

¹⁹Bolje pohleven biti v duhu s krotkimi nego plen deliti s prevzetnimi.

²⁰Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -

²⁰Kdor pazi na besedo, doseže dobro, in kdor upa v GOSPODA, blagor mu!

²¹Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -

²¹Kdor je modrega srca, ga bodo imenovali razumnega, in sladkost ustnic pospešuje nauk.

²²Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -

²²Studenec življenja je pamet njemu, kdor jo ima, neumne pa kara njih neumnost.

²³Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -

²³Kdor je modrega srca, govori pametno in nikdar mu ne zmanjka nauka na ustnah.

²⁴Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -

²⁴Dobrohotne besede so kakor satovje medú, sladkost duši in zdravilo kostem.

²⁵Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -

²⁵Je pot, ki se zdi ravna človeku, njen konec pa je pot v smrt.

²⁶Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -

²⁶Glad delavca dela za njega, ker usta njegova ga izpodbadajo.

²⁷Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -

²⁷Mož malopridni koplje zlo in na ustnah mu je paleč ogenj.

²⁸Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -

²⁸Mož, spačenosti vdan, dela zdražbo in podpihovalec loči zaupne prijatelje.

²⁹Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -

²⁹Silovitnik izvablja bližnjega svojega, da ga vodi po poti, ki ni dobra.

³⁰Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -

³⁰Kdor zatiska oči svoje, da izmišlja reči spačene, kdor nalašč tišči ustne svoje, izvršuje hudo.

³¹Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -

³¹Prelep venec je siva glava, ki se nahaja na potu pravičnosti.

³²Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -

³²Boljši je potrpežljivi od močnega, in kdor gospoduje svojemu srcu, od onega, ki mesto pribori.V naročje se vrže kocka, od GOSPODA pa je vsa razsodba njena.

³³Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -

³³V naročje se vrže kocka, od GOSPODA pa je vsa razsodba njena.