¹Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -

¹Boljši je grižljaj suhega kruha s pokojem nego hiša, polna zaklanih živali, s prepirom.

²Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.

²Umen hlapec bo gospodoval sinu, ki dela sramoto, in delil dediščino med brati.

³Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -

³Topilnica je za srebro in peč za zlato, srce pa izkuša GOSPOD.

⁴Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -

⁴Hudobnež pazi na hudobna usta in lažnik rad posluša poguben jezik.

⁵Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -

⁵Kdor zasmehuje ubožca, sramoti Stvarnika njegovega; kdor se veseli nesreče, ne ostane brez kazni.

⁶Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -

⁶Starčkom venec so otrok otroci in ponos sinom njih očetje.

⁷Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -

⁷Nespodobi se neumnežu govor izvrsten, še manj pa plemenitniku govor lažniv.

⁸Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -

⁸Darilo je kakor drag kamen v očeh njega, ki ga prejme: kamor koli se obrne, uspeva.

⁹Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -

⁹Kdor greh zakriva, išče ljubezni, kdor pa stvar ponavlja, loči dobre prijatelje.

¹⁰O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -

¹⁰Razumnega se prime eno posvarilo bolj, nego ko bi stokrat udaril bedaka.

¹¹Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -

¹¹Samo upora išče človek hudoben, zato bo poslan grozoviten poročnik zoper njega.

¹²Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -

¹²Medvedka, ki so ji mladiče vzeli, naj sreča moža, a ne bedak v neumnosti svoji!

¹³Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -

¹³Kdor vrača hudo za dobro, od njegove hiše se ne gane nesreča.

¹⁴Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -

¹⁴Začetek prepira je, kakor če kdo vodo pušča iz jeza, zato preden izbruhne, zapústi spor!

¹⁵Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -

¹⁵Kdor opravičuje krivičnega in kdor obsoja pravičnega, gnusoba sta GOSPODU oba enako.

¹⁶La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -

¹⁶Čemu kupnina v roki bedaka? da si kupi modrost? Saj za to nima razuma!

¹⁷Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -

¹⁷Vsak čas ljubi, kdor je prijatelj, in brat se izkaže v stiski.

¹⁸Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -

¹⁸Brezumen človek je, ki udari v roko in se stavi za poroka bližnjemu svojemu!

¹⁹Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -

¹⁹Greh ljubi, kdor ljubi prepir, in kdor visoko zida vrata svoja, si pripravlja podrtje.

²⁰Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -

²⁰Kdor je spačenega srca, ne doseže dobrega, in kdor je prekanjenega jezika, zaide v nesrečo.

²¹Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -

²¹Kdor rodi bedaka, rodi sebi v žalost, in neumnega oče se ne bo veselil.

²²O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -

²²Srce veselo daje dobro zdravilo, duh potrt pa kosti suši.

²³Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -

²³Dar izza nedrij skrivaj prejme brezbožnik, da preobrne pota pravičnosti.

²⁴Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -

²⁴Pred očmi razumnemu je modrost, bedakove oči pa tekajo do krajev zemlje.

²⁵Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -

²⁵V žalost je očetu svojemu sin bedak in v bridkost porodnici svoji.

²⁶Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -

²⁶Pokoriti tudi pravičnega ni dobro ali tepsti plemenite zaradi poštenosti.

²⁷Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -

²⁷Govore svoje brzda, kdor je napredoval v spoznanju, in kdor je hladnega duha, je mož pameten.Tudi neumneža, ko molči, imajo za modrega, in kdor stiska ustne svoje, velja za razumnega.

²⁸Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.

²⁸Tudi neumneža, ko molči, imajo za modrega, in kdor stiska ustne svoje, velja za razumnega.