¹Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -

¹Kdor se razdružuje, svojega išče poželenja in protivi se vsemu, kar bi mu bilo v blaginjo.

²Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -

²Ne veseli se bedak umnosti, marveč samo, da se razodeva srce njegovo.

³Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -

³Ko pride brezbožni, pride tudi zaničevanje, in z nečastjo pride zasramovanje.

⁴Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -

⁴Vode globoke so besede iz ust vrlega moža, potok vrvrajoč je modrosti vrelec.

⁵Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -

⁵Ni dobro potegniti se za brezbožnega, da se pravičnemu zvije pravica.

⁶Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -

⁶Govori bedaka napravijo prepir in usta njegova prikličejo tepež.

⁷Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -

⁷Usta bedakova so mu v pogubo in ustne njegove so zadrge duši njegovi.

⁸Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

⁸Podpihovalčeve besede so kakor slaščice in prodirajo do notranjščine života.

⁹Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -

⁹Tudi kdor je nemaren v opravilu svojem, je brat zapravljivcu.

¹⁰Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -

¹⁰Stolp močan je ime GOSPODOVO: tja priteče pravični in je na varnem.

¹¹Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -

¹¹Bogatega blago je trden grad njegov in kakor zid visok v misli njegovi.

¹²Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -

¹²Preden se stare, vzpne se srce človekovo, in pred častjo gre ponižnost.

¹³Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -

¹³Kdor odgovarja, preden je slišal, mu štejejo to za neumnost in sramoto.

¹⁴Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -

¹⁴Duh moški prenaša bridkost svojo, če pa je duh potrt, kdo ga povzdigne?

¹⁵O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -

¹⁵Srce razumnega pridobiva znanje in modrih uho išče znanja.

¹⁶Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -

¹⁶Dar človekov mu razširi pot in ga pripelje pred obličje mogočnikov.

¹⁷Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -

¹⁷Pravičen se vidi, kdor je prvi v pravdi svoji, dokler ne pride bližnji njegov ter ga izpraša.

¹⁸Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -

¹⁸Prepire konča kocka in razsodi med močnimi.

¹⁹Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -

¹⁹Brat, z grehom razžaljen, bolj se upira nego trdno mesto, in prepiri so kakor zapah grada.

²⁰Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -

²⁰Ust svojih sadú se nasiti život vsakega, s pridelkom usten svojih vsak se siti.

²¹Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -

²¹Smrt in življenje sta jeziku v oblasti; in kdor ga rad rabi, bo jedel sad njegov.

²²Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -

²²Kdor je dobil ženo, je dobil kaj dobrega, in prejel je milosti od GOSPODA.

²³Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -

²³Ponižno prosi ubožec, bogati pa odgovarja osorno.Mož, ki ima mnogo prijateljev, pride na nič; toda je prijatelj, ki je zvestejši od brata.

²⁴Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -

²⁴Mož, ki ima mnogo prijateljev, pride na nič; toda je prijatelj, ki je zvestejši od brata.