¹Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -

¹Boljši ubožec, ki hodi v nedolžnosti svoji, nego spačeni v ustnah svojih, pa bedak.

²Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -

²Res ni dobro duši brez spoznanja, in kdor je nagel z nogami, greši.

³Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -

³Neumnost človekova prevrača pot njegovo in proti GOSPODU se srdi srce njegovo.

⁴Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -

⁴Bogastvo daje prijateljev mnogo, od siromaka pa se loči prijatelj njegov.

⁵Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -

⁵Kriva priča ne bode brez kazni, in kdor govori laži, ne bo ubežal.

⁶Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -

⁶Mnogi molijo obličje prvakovo in vsakdo je prijatelj možu radodarnemu.

⁷Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -

⁷Ubožca sovražijo vsi bratje njegovi; kolikanj bolj se ga ogibljejo prijatelji njegovi! Žene se za besedami, ki nič ne veljajo.

⁸Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -

⁸Kdor pridobiva razumnost, ljubi dušo svojo, in kdor pazi na umnost, bo dosegel dobro.

⁹Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -

⁹Kriva priča ne bode brez kazni, in kdor govori laži, bo poginil.

¹⁰Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -

¹⁰Bedaku ne pristoji lahko in dobro življenje, mnogo manj hlapcu, da gospoduje knezom.

¹¹Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -

¹¹Razum zadržuje človeku jezo, in v čast mu je izpregledati pregrešek.

¹²Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -

¹²Kakor rjovenje mladega leva je nevolja kraljeva, a kakor rosa na travo blagovoljnost njegova.

¹³Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -

¹³Preglavice vir je očetu svojemu sin bedak in neprestano kapanje žene prepiri.

¹⁴Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -

¹⁴Hiša in blago je dedina po očetih, od GOSPODA pa je žena pametna.

¹⁵Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -

¹⁵Lenoba potaplja v trdno spanje in nemarna duša bo stradala.

¹⁶Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -

¹⁶Kdor drži zapoved, ohrani dušo svojo, kdor pa ne pazi na pota svoja, pogine.

¹⁷Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -

¹⁷GOSPODU posoja, kdor milostno deli siromaku, in dobroto njegovo mu bo povrnil.

¹⁸Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -

¹⁸Strahuj sina svojega, dokler je upanje, pa ubiti ga, ti ne hodi na misel!

¹⁹Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -

¹⁹Človek naglojezen ponese svojo kazen; kajti če posežeš vmes, še huje narediš.

²⁰Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -

²⁰Poslušaj svet in sprejmi pouk, da bodeš moder v prihodnosti.

²¹Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -

²¹Mnogo je namer v srcu človekovem, a sklep GOSPODOV sam bo ostal.

²²Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -

²²Radovoljnost človekova kaže dobrotljivost njegovo, in boljši je ubožec nego lažnivec.

²³Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -

²³Strah GOSPODOV ti je za življenje: v obilosti boš prebival in zlo te ne obišče.

²⁴Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -

²⁴Lenuh pač vtakne roko v skledo, a k ustom je ne mara prinesti.

²⁵Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -

²⁵Če udariš zasmehovalca, preprostega bo izmodrilo, in če posvariš pametnega, napredoval bo v znanju.

²⁶Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -

²⁶Kdor silo dela očetu in mater podi, je sin, ki pripravlja ostudo in sramoto.

²⁷Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -

²⁷Nehaj, sin moj, poslušati pouk, in zablodiš od besed znanja.

²⁸Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -

²⁸Priča malopridna zasmehuje sodbo, in usta brezbožnih slastno požirajo krivico.Zasmehovalcem so pripravljene sodbe in udarci hrbtom bedakov.

²⁹Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.

²⁹Zasmehovalcem so pripravljene sodbe in udarci hrbtom bedakov.