¹Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tînăr. -

¹Brezbožni bežé, ko jih nihče ne preganja, pravični pa so kakor mlad lev brez strahu.

²Cînd este răscoală într'o ţară, sînt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinueşte. -

²Zaradi pregrehe dežele nastopa ji mnogo knezov, a človek razumen in izkušen podaljša pravno vlado.

³Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. -

³Mož, ki je sam ubog in tare siromake, podoben je dežju, ki vse odplavi in kruha ne prinese.

⁴Ceice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. -

⁴Kateri zapuščajo postavo, hvalijo brezbožne, kateri pa se držé postave, jim nasprotujejo.

⁵Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg totul. -

⁵Zlobni ljudje ne razumejo, kar je pravo, kateri pa iščejo GOSPODA, umejo vse.

⁶Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. -

⁶Boljši je ubogi, ki hodi v nedolžnosti svoji, nego spačeni, ki se zvija semtertja, če je še tako bogat.

⁷Celce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţi face ruşine tatălui său. -

⁷Kdor hrani postavo, sin je razumen, kdor se pa druži s požrešniki, dela sramoto očetu svojemu.

⁸Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobîndă şi camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. -

⁸Kdor blago svoje množi z oderuštvom in podraževanjem, nabira ga njemu, ki bo milostno delil siromakom.

⁹Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n'asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o scîrbă. -

⁹Kdor odvrača uho svoje, da ne sliši postave, tudi molitev njegova je gnusoba.

¹⁰Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. -

¹⁰Kdor zapeljuje poštene na slabo pot, pade sam v svojo jamo, nedolžni pa podedujejo dobro.

¹¹Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. -

¹¹Za modrega se sam ima bogatin, ali siromak, ki je razumen, ga spozna.

¹²Cînd biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. -

¹²Ko zmago slavé pravični, velika je sijajnost, ko se pa povzdigujejo brezbožni, se ljudje skrivajo.

¹³Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. -

¹³Kdor prikriva pregrehe svoje, ne bo imel sreče, kdor pa se jih obtoži in jih zapusti, doseže usmiljenje.

¹⁴Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. -

¹⁴Blagor človeku, ki je v strahu vedno, kdor pa zakrkne srce svoje, zvrne se v nesrečo.

¹⁵Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămînd, aşa este cel rău care stăpîneşte peste un popor sărac. -

¹⁵Kakor rjoveč lev in gladen medved je brezbožen vladar siromaškemu ljudstvu.

¹⁶Un voivod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. -

¹⁶Knez, ki je brez razuma, silno zatira, kdor pa sovraži kriv dobiček, si podaljša dni.

¹⁷Un om al cărui cuget este încărcat cu sîngele altuia, fuge pînă la groapă: nimeni să nu -l oprească. -

¹⁷Človek, obremenjen s krvjo človeško, je na begu prav do groba; nihče ga ne zadržuj!

¹⁸Cine umblă în neprihănire, găseşte mîntuirea, dar cine umblă pe două căi strîmbe cade într'o groapă. -

¹⁸Kdor hodi nedolžno, se reši, kdor pa je spačen in hodi po dveh potih, pade hipoma.

¹⁹Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. -

¹⁹Kdor obdeluje zemljo svojo, nasiti se kruha, kdor pa hodi za ničemurnimi, nasiti se uboštva.

²⁰Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogăţească repede nu rămîne nepedepsit. -

²⁰Zvest mož je bogat v blagoslovih, kdor pa je nagel, da bi obogatel, ne bode brez kazni.

²¹Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat. -

²¹Ozirati se na zunanjost osebe ni dobro, ker za grižljaj kruha bi grešil mož.

²²Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. -

²²Mož z nevoščljivim očesom hití, da obogati, in ne ve, da mu pride potreba.

²³Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decît cel cu limba linguşitoare. -

²³Kdor svari človeka, dobi pozneje več naklonjenosti, nego kdor se dobrika z jezikom.

²⁴Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. -

²⁴Kdor krade očetu svojemu ali materi svoji ter pravi: To ni greh! tovariš je možu ubijalcu.

²⁵Cel lacom stîrneşte certuri, dar celce se încrede în Domnul este săturat din belşug. -

²⁵Prešernež vnema prepir, kdor pa ima nado v GOSPODA, obilo mu bode vsega.

²⁶Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mîntuit. -

²⁶Kdor se zanaša na srce svoje, je bedak, kdor pa hodi modro, bo rešen.

²⁷Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme. -

²⁷Kdor daje ubogemu, ne bode mu potrebe, kdor pa zagrinja oči svoje, ga obsipajo s kletvinami.Ko se povzdigujejo brezbožni, skrivajo se ljudje, ko pa pogibljejo, množijo se pravični.

²⁸Cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar cînd pier ei, cei buni se înmulţesc. -

²⁸Ko se povzdigujejo brezbožni, skrivajo se ljudje, ko pa pogibljejo, množijo se pravični.