¹Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -

¹Ne ponašaj se z jutrišnjim dnem, kajti ne veš, kaj bo dan rodil.

²Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.

²Hvalijo naj te drugi, ne pa usta tvoja, rajši tujec nego ustnice tvoje.

³Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -

³Težak je kamen in pesek bremenit, ali neumneža nejevolja je težja od obeh.

⁴Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -

⁴Grozovita je togota in jeza je kakor povodenj, ali kdo naj obstane pred nevoščljivostjo?

⁵Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -

⁵Boljša je graja očita nega ljubezen prikrita.

⁶Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -

⁶Udarci prijateljevi so iz zvestih misli, sovražilec pa mnogo poljublja.

⁷Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -

⁷Duša sita tepta satovje, a lačni duši vse grenko je sladko.

⁸Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.

⁸Kakršna je ptica, ki odleti iz svojega gnezda, tak je mož, ki uteče s svojega mesta.

⁹Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -

⁹Mazilo in dišava razveseljujeta srce, ali prijatelj je sladek duši po svetu svojem.

¹⁰Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -

¹⁰Prijatelja svojega in očeta svojega prijatelja ne zapústi, a v brata svojega hišo ne hodi v dan nesreče svoje; boljši je bližnji sosed od daljnega brata.

¹¹Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -

¹¹Bodi moder, sin moj, in razveseljuj srce moje, da lahko odgovorim njemu, ki bi mi kaj očital.

¹²Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -

¹²Razumni vidi hudo ter se skrije, abotni pa gredo naprej in morajo trpeti.

¹³Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -

¹³Vzemi obleko njega, ki je bil porok za tujca, in rubi ga, ki je jamčil za neznanko.

¹⁴Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -

¹⁴Njemu, ki navsezgodaj vstane in z močnim glasom blagoslovi prijatelja svojega, se bo štelo za preklinjanje.

¹⁵O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.

¹⁵Neprestano kapljanje v dan hudega dežja in žena, ki se rada prepira, sta si enaka;

¹⁶Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -

¹⁶kdor jo kroti, ustavlja veter: kakor olje se mu izmuzne iz desnice.

¹⁷După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -

¹⁷Železo se z železom ostri, in mož ostri pogled drugemu.

¹⁸Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -

¹⁸Kdor goji smokev, bo jedel sad njen, in kdor skrbno streže gospodarju svojemu, bo spoštovan.

¹⁹Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -

¹⁹Kakor se v vodi obraz kaže obrazu, tako srce srcu.

²⁰După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -

²⁰Grob [Hebr. šeol.] in poguba se ne nasitita, tudi oči človeške se ne nasitijo.

²¹Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -

²¹Srebro v topilniku in zlato v peči, moža pa izkusimo po tem, s čimer se hvali.

²²Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -

²²Ko bi neumneža v stopi z betom stolkel kakor pšeno, ne šla bi neumnost njegova od njega.

²³Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.

²³Skrbno pregleduj stanove živine svoje, pazi na črede svoje!

²⁴Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -

²⁴Kajti premožnost ni za vekomaj, in ostane li krona za vse rodove?

²⁵Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -

²⁵Ko je pod streho spravljeno seno in se prikaže nežna trava in je nabrano gorskih zelišč,

²⁶Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;

²⁶tedaj so jagnjeta za obleko tvojo in kupna cena za njivo so kozliči,in zadosti je kozjega mleka za hrano tvojo, za hrano družine tvoje in živeža deklam tvojim.

²⁷laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.

²⁷in zadosti je kozjega mleka za hrano tvojo, za hrano družine tvoje in živeža deklam tvojim.