¹Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.

¹Kakor ne sneg poletju in dež žetvi, tako ne pristoji neumnežu čast.

²Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -

²Kakor vrabec, ki semtertja leta, kakor lastovka, ki se izpreletava, tako je kletev nezaslužena: nikogar ne zadene.

³Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -

³Konju bič, oslu uzdo, bedaku pa šibo na hrbet!

⁴Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -

⁴Ne odgovarjaj bedaku po neumnosti njegovi, da mu ne bodeš tudi ti enak.

⁵Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -

⁵Odgovóri bedaku po neumnosti njegovi, da ne bode moder v svojih očeh.

⁶Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -

⁶Kdor pošilja po bedaku poročilo, odsekava si sam noge in pripravlja si škodo.

⁷Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -

⁷Ohlapno so zvezane noge hromčeve: istotako moder izrek v ustih bedakov.

⁸Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -

⁸Kakor kdor vrže mošnjo žlahtnih kamenov v grobljo, tako dela, kdor čast izkazuje bedaku.

⁹Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -

⁹Kakor trn, ki pride pijanemu v roko, tako je moder izrek v ustih bedakov.

¹⁰Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -

¹⁰Strelec, ki rani vse, in kdor najme bedaka in postopača, sta enaka.

¹¹Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -

¹¹Kakor se pes vrne k izbljuvku svojemu, tako bedak ponavlja neumnost svojo.

¹²Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -

¹²Vidiš li moža, ki šteje sam sebe za modrega – več je upanja za bedaka nego za njega.

¹³Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!

¹³Lenuh govori: Lev rjoveč je zunaj, lev hodi po ulicah!

¹⁴Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.

¹⁴Vrata se vrte na tečaju svojem: tako lenuh na postelji svoji.

¹⁵Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -

¹⁵Lenuh pač vtakne roko v skledo, a težko mu jo je pritegniti k ustom.

¹⁶Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.

¹⁶Modrejši je lenuh v svojih očeh nego sedmero njih, ki pametno odgovarjajo.

¹⁷Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.

¹⁷Za ušesa prime psa, kdor se nepoklican žene v tuj prepir.

¹⁸Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,

¹⁸Kakor brezumnik, ki meče ognjene in smrtne pšice:

¹⁹aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc!`` -

¹⁹tako je, kdor prekani bližnjega svojega in potem reče: Saj sem se le šalil!

²⁰Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.

²⁰Ko poidejo drva, ogenj ugasne, in ko ni podpihovalca, molči prepir.

²¹După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.

²¹Oglja je treba za žerjavico in drv za ogenj, moža prepirljivega pa, da vname prepir.

²²Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -

²²Besede podpihovalčeve so kakor slaščice, vendar prodirajo v notranjščino telesa.

²³Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.

²³Kakor čepinja, prevlečena s srebrno peno, so goreče ustne in srce hudobno.

²⁴Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.

²⁴Z ustnami svojimi se hlini sovražilec, a v srcu svojem snuje zvijačo;

²⁵Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.

²⁵ko z blagomilim glasom govori, ne upaj mu, zakaj sedmero gnusob je v srcu njegovem.

²⁶Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -

²⁶Zakriva se sovraštvo s prevaro, a zloba njegova se razodene v zboru.

²⁷Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.

²⁷Kdor koplje jamo, vanjo pade, in kdor kamen vali, nanj se zvrne.Lažnivi jezik sovraži tistega, kogar je zbadal, in medena usta pripravljajo padec.

²⁸Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -

²⁸Lažnivi jezik sovraži tistega, kogar je zbadal, in medena usta pripravljajo padec.