¹Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -

¹Tudi ti so pregovori Salomonovi, ki so jih zbrali možje Ezekija, kralja Judovega.

²Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -

²Bogu v čast je prikrivati reč, čast kraljev pa izsledovati reč.

³Înălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. -

³Neba višina, zemlje globočina in srca kraljev so nedosežna.

⁴Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.

⁴Vzemi srebru žlindro, in prikaže se zlatarju posoda:

⁵Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -

⁵vzemi brezbožnega kralju izpred oči, in utrdi se po pravičnosti prestol njegov.

⁶Nu te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;

⁶Ne prisvajaj si časti pred kraljem in ne stopaj na mesto velikašev;

⁷căci este mai bine să ţi se zică: ,,Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. -

⁷kajti bolje je, da ti reko: Pomakni se sem gori! nego da te ponižajo pred knezom, ki so ga videle oči tvoje.

⁸Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. -

⁸Ne spuščaj se naglo v prepir, da ob njega koncu ne prideš v zadrego, kaj naj storiš, ko te je osramotil bližnji tvoj.

⁹Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,

⁹Pravdo svojo pravdaj z bližnjim svojim sam, ali skrivnosti drugega ne odkrivaj;

¹⁰ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -

¹⁰da te ne ograja, kdor to sliši, in ostaneš na slabem glasu.

¹¹Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -

¹¹Kakor zlata jabolka v srebrnih pletenicah je beseda ob pravem času.

¹²Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -

¹²Kakor zlata naušnica in okras iz čistega zlata je svaritelj moder pri njem, ki posluša.

¹³Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.

¹³Kakor snežno hladilo ob žetve času je zvest poslanec njemu, ki ga pošilja: kajti dušo gospodarja svojega oživlja.

¹⁴Ca norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -

¹⁴Oblaki in veter, pa nič dežja – je mož, ki se ponaša z darom lažnivim.

¹⁵Prin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.

¹⁵S potrpežljivostjo se sodnik pridobi in jezik mehak kosti zdrobi.

¹⁶Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. -

¹⁶Ko najdeš medú, jej, kolikor ti je dosti, da se ga ne presitiš ter ga izbljuješ.

¹⁷Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -

¹⁷Redkoma zahajaj v bližjega svojega hišo, da se te ne naveliča in te ne črti.

¹⁸Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -

¹⁸Kladivo in meč in pšica ostra je mož, ki priča krivo zoper bližnjega svojega.

¹⁹Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. -

¹⁹Kakor zdrobljen zob in izvinjena noga je zaupanje v izdajalca v stiske dan.

²⁰Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. -

²⁰Kakor kdor sleče obleko o času mraza ali ocet lije na sodo, je, kdor pesmi poje žalostnemu v srcu.

²¹Dacă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea.

²¹Če je sovražnik tvoj lačen, siti ga s kruhom, in če je žejen, napoji ga z vodo:

²²Căci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -

²²kajti žerjavice mu nakopičiš na glavo, in GOSPOD ti bo povrnil.

²³Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -

²³Severni veter rodi dež: tako obrekljiv jezik lice nejevoljno.

²⁴Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -

²⁴Bolje je prebivati v podstrešnem kotu nego z ženo prepirljivo v skupni hiši.

²⁵Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -

²⁵Kakor mrzla voda duši onemogli, je dobra novica iz daljne dežele.

²⁶Ca o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -

²⁶Kakor skaljen studenec in izprijen vrelec je pravičnik, ki umahne pred brezbožnikom.

²⁷Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -

²⁷Pojesti preveč medú ni dobro, ali preiskavati težavne stvari je čast.Mesto razrušeno brez zidú je mož, ki nima duha svojega v oblasti.

²⁸Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.

²⁸Mesto razrušeno brez zidú je mož, ki nima duha svojega v oblasti.