¹Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;

¹Ne zavidaj hudobnim ljudem in ne želi bivati ž njimi;

²căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -

²ker na pogubo misli njih srce in nadlego govore njih ustnice.

³Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;

³Z modrostjo se hiša zida in z umnostjo se utrdi;

⁴prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.

⁴in po znanju se napolnijo hrami z vsem blagom dragim in prijetnim.

⁵Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.

⁵Mož modri je močan in umni mož utrjuje krepkost svojo.

⁶Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -

⁶Kajti z razumnim vodstvom se boš srečno vojskoval in zmago pridobil z množico svetovalcev.

⁷Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -

⁷Previsoka je neumnežu modrost, pri vratih ne odpre svojih ust.

⁸Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -

⁸Kdor misli kaj hudega storiti, imenovali ga bodo gospodarja spletk.

⁹Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -

⁹Namera neumnosti je greh in zasmehovalec je gnusoba ljudem.

¹⁰Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -

¹⁰Če ti srce upade v čas stiske, majhna je krepost tvoja.

¹¹Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -

¹¹Otmi nje, ki jih vlečejo v smrt, in ustavi jih, ki gredo na morišče!

¹²Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -

¹²Če praviš: Glej, nismo vedeli tega! – ali ne bode on, ki srca pretehtava, pazil na to, in ki straži dušo tvojo, ne bo vedel tega? In ne povrne li vsakemu po delu njegovem?

¹³Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.

¹³Jej med, sin moj, ker je dober, in čisto strd, sladko tvojemu grlu;

¹⁴Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -

¹⁴spoznaj tudi, da je modrost dobra duši tvoji: če si jo dosegel, je zate bodočnost, in upanje tvoje se ne bo iztrebilo.

¹⁵Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.

¹⁵Ne preži, o brezbožnik, na pravičnega prebivališče, ne razdevaj počivališča njegovega!

¹⁶Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.

¹⁶Kajti sedemkrat pade pravični, a zopet vstane, brezbožni pa se zvrnejo v nesrečo.

¹⁷Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,

¹⁷Ko pade sovražnik tvoj, ne veseli se, in ko se zgrudi, ne radúj se srce tvoje;

¹⁸ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -

¹⁸da ne zagleda GOSPOD in ne bo hudo v očeh njegovih ter ne obrne od njega v tebe jeze svoje.

¹⁹Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!

¹⁹Ne srdi se zaradi hudodelnikov, ne zavidaj brezbožnim:

²⁰Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -

²⁰kajti prihodnosti ne bode hudemu, brezbožnih svetilnica ugasne.

²¹Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!

²¹Boj se GOSPODA, sin moj, in kralja, in z uporniki se ne druži:

²²Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -

²²kajti hipoma vstane njih nesreča, in kdo ve, kakšen bode konec njih let?

²³Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -

²³Tudi to so izreki modrih: Ozirati se na osebo v sodbi ni dobro.

²⁴Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.

²⁴Kdor pravi krivičniku: Pravičen si, klela ga bodo ljudstva, mrzeli narodi;

²⁵Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -

²⁵tistim pa, ki ga karajo, bode prijaznost in pride jim blagoslov dobrega.

²⁶Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.

²⁶Ustne poljublja, kdor besede prave odgovarja.

²⁷Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -

²⁷Opravi zunaj delo svoje in pripravi si ga na polju, potem lahko zidaš hišo svojo.

²⁸Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -

²⁸Ne bodi brez sile priča zoper bližnjega svojega, in zakaj bi varal z ustnami svojimi?

²⁹Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -

²⁹Ne govóri: Kakor mi je storil, tako mu storim, vsakemu povrnem po delu njegovem.

³⁰Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.

³⁰Šel sem mimo polja lenega moža in mimo vinograda človeka brezumnega:

³¹Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.

³¹pa glej, plevel ga je docela porastel, s koprivami je bilo pokrito površje njegovo in kamenena ograja njegova je bila podrta.

³²M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

³²Tedaj sem gledal in v srcu preudarjal in, videč to, sem posnel nauk:

³³,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...

³³Malo zaspati, malo zadremati, malo roke sklenivši ležati,v tem pride kakor uren popotnik uboštvo tvoje in potreba tvoja kakor oboroženec.

³⁴Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

³⁴v tem pride kakor uren popotnik uboštvo tvoje in potreba tvoja kakor oboroženec.