¹Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:

¹Kadar boš sedel, da ješ z vladarjem, pazi pridno na njega, ki je pred teboj;

²pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.

²drugače nastaviš nož na goltanec svoj, ako bi bil poželjivosti poln.

³Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.

³Ne požéli slaščic njegovih, ker je jed varljiva.

⁴Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.

⁴Ne trudi se, da bi obogatel: te razumnosti svoje se odvadi!

⁵Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.

⁵Ali naj bi oči vpiral v to, česar skoraj ne bode? Kajti bogastvo si res dela peruti, kakor orel zleti proti nebu.

⁶Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,

⁶Ne uživaj jedi njega, ki ima oko nevoščljivo, in ne poželi slaščic njegovih;

⁷căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.

⁷kajti odmerja ti vse v srcu svojem. „Jej in pij!“ ti veli, toda srce njegovo ni s teboj.

⁸Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.

⁸Grižljaj, ki si ga pojedel, boš izbljuval, in izgubil si sladke besede svoje.

⁹Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.

⁹Vpričo bedaka ne govóri, kajti zaničeval bo razumnost tvojih besed.

¹⁰Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,

¹⁰Ne premikaj starega mejnika in ne stopaj na njive sirot!

¹¹căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.

¹¹Močan je namreč njih odrešenik, on se potegne za njih pravdo zoper tebe.

¹²Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.

¹²Nagni k pouku srce svoje in ušesa svoja k besedam znanja.

¹³Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.

¹³Ne odtezaj dečku strahovanja, kajti če ga udariš s šibo, ne umrje.

¹⁴Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.

¹⁴Opletaj ga s šibo, in otmeš dušo njegovo iz pekla.

¹⁵Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;

¹⁵Sin moj, če je modro srce tvoje, veselilo se bo tudi moje srce,

¹⁶şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.

¹⁶in radovale se bodo ledice moje, ko bodo govorile ustne tvoje, kar je pošteno.

¹⁷Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;

¹⁷Srce tvoje naj ne zavida grešnikom, ampak góri za strah GOSPODOV ves dan.

¹⁸căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.

¹⁸Zares, še je zate bodočnost, in upanje tvoje se ne bo iztrebilo.

¹⁹Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.

¹⁹Poslušaj, sin moj, in bodi moder in po ravnem potu vodi srce svoje.

²⁰Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.

²⁰Ne bivaj med popivači vina, ne med požeruhi mesa:

²¹Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.

²¹zakaj požrešnik obuboža in pijanec, in s cunjami se bo oblačil zaspanec.

²²Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.

²²Poslušaj očeta svojega, ki te je rodil, in ne zaničuj matere svoje, ko se postara.

²³Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.

²³Resnico kupi in je ne prodaj, nabavi si modrosti, pouka in razumnosti.

²⁴Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.

²⁴Silno se raduje oče pravičnega, in kdor je rodil modrega, se ga veseli.

²⁵Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.

²⁵Veseli se naj oče tvoj in mati tvoja, in naj se raduje roditeljica tvoja!

²⁶Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.

²⁶Daj mi, sin moj, srce svoje, in oči naj se ti vesele na potih mojih.

²⁷Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.

²⁷Kajti jama globoka je nečistnica in tesen vodnjak tuja žena;

²⁸Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.

²⁸ker ona kakor razbojnik preži in nezvestnike množi med ljudmi.

²⁹Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?

²⁹Komu gorjé, komu joj? čigavi so prepiri, čigavo jadikovanje? čigave rane brez vzroka? čigava motnost oči?

³⁰Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.

³⁰Njih, ki pozno sedevajo pri vinu, ki hodijo okušat mešano pijačo.

³¹Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,

³¹Ne glej vina, ko se zlati, ko kaže v kozarcu barvo svojo! Gladko teče po grlu,

³²dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.

³²a naposled piči kakor kača in zbode kakor gad.

³³Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.

³³Oči tvoje bodo čudne videle stvari in srce tvoje bo govorilo napačnosti.

³⁴Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.

³⁴In bodeš, kakor kdor leži sredi morja in kakor kdor leži na vrhu jadrnika.Bíli so me, porečeš, a ni me bolelo, tepli so me, nisem čutil. Ko se zbudim, bom nadaljeval, zopet ga poiščem!

³⁵,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``

³⁵Bíli so me, porečeš, a ni me bolelo, tepli so me, nisem čutil. Ko se zbudim, bom nadaljeval, zopet ga poiščem!