1Fiule, păstrează cuvintele mele, şi ţine la tine sfaturile mele.
1Sin moj, pazi na besede moje in zapovedi moje hrani pri sebi.
2Ţine sfaturile mele, şi vei trăi; păzeşte învăţăturile mele ca lumina ochilor.
2Pazi na zapovedi moje in žívi, pazi na nauk moj kakor na zenico svojih oči.
3Leagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.
3Priveži si jih na prste, zapiši jih na srca svojega ploščo.
4Zi înţelepciunii: ,,Tu eşti sora mea!`` Şi numeşte priceperea prietena ta, -
4Reci modrosti: sestra si moja! in razumnost imenuj sorodnico svojo:
5ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare.
5da te varuje žene vnanje, tujke, ki se dobrika z gladkimi besedami.
6Stăteam la fereastra casei mele, şi mă uitam prin zăbrele.
6Kajti skozi okno hiše svoje, preko omrežja svojega gledajoč,
7Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte.
7sem videl med abotnimi, zazrl med sinovi brezumnega mladeniča,
8Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine, şi a apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei.
8ki se je po ulicah klatil, blizu njenega vogla, stopal po potu do hiše njene,
9Era în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă.
9v mraku, na večer dneva, v noči črni in temni.
10Şi, iată că, i -a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată.
10In glej, ženska mu pride naproti, v kurbji opravi in odrevenelega srca.
11Era bună de gură şi fără astîmpăr; picioarele nu -i puteau sta acasă:
11Jezična je in trdovratna, v njeni hiši ne bivajo noge njene;
12cînd în uliţă, cînd în pieţe, pela toate colţurile stătea la pîndă.
12zdaj se klati po ulicah, zdaj po trgih in pri vsakem voglu zalezuje.
13Ea l -a îmbrăţişat şi l -a sărutat, şi cu o faţă fără ruşine i -a zis:
13In ga prime ter ga poljubi in s predrznim licem mu reče:
14,,Eram datoare cu o jertfă de mulţămire, azi mi-am împlinit juruinţele.
14Hvalne daritve sem bila dolžna, danes sem opravila obljube svoje.
15De aceea ţi-am ieşit înainte, să te caut, şi te-am şi găsit.
15Zato sem ti prišla naproti, hrepeneč po obličju tvojem, in sem te našla.
16Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu aşternut de pînzeturi din Egipt;
16S preprogami sem prestrla posteljo svojo, s pisanimi odejami iz platna egiptovskega;
17mi-am stropit aşternutul cu smirnă, aloe şi scorţişoară.
17pokadila sem ležišče svoje z miro, aloo in cimetom.
18Vino, să ne îmbătăm de dragoste pînă dimineaţă, să ne desfătăm cu desmierdări!
18Dej, radujva se obilo v ljubezni prav do jutra, oslajujva se z ljubkovanjem!
19Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într'o călătorie lungă,
19Kajti moža ni v hiši, odšel je na daljni pot;
20a luat cu el sacul cu bani, şi nu se va întoarce acasă decît la luna nouă.``
20mošnjo denarja je vzel s seboj, povrne se domov šele ob ščipu.
21Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, şi l -a atras cu buzele ei ademenitoare.
21Nagnila ga je z mnogim pregovarjanjem svojim, s prilizovanjem ust svojih ga je potegnila:
22De odată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă,
22za njo gre takoj, kakor gre vol v klalnico in kakor neumnež v kazen v okovih –
23ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul.
23dokler mu pšica jeter ne razkolje; kakor ptič hiti v zanko, ne vedoč, da je zoper življenje njegovo.
24Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele.
24Zato sedaj, sinovi, poslušajte me in pazite na ust mojih besede!
25Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei, nu te rătăci pe cărările ei.
25Ne kreni na njena pota srce tvoje, ne zavij na steze njene.
26Căci ea a făcut să cadă multe jertfe, şi mulţi sînt cei pe cari i -a ucis ea.
26Ker mnogo jih je prebodla in na tla zvrnila, in veliko jih je, katere je vse pomorila.Hiša njena je pot v kraj mrtvih, gredoča doli v smrtne hrame.
27Casa ei este drumul spre locuinţa morţilor, drumul care pogoară spre locaşurile morţii.
27Hiša njena je pot v kraj mrtvih, gredoča doli v smrtne hrame.