¹Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,

¹Sin moj, če si postal porok bližnjemu svojemu, če si s podano roko obljubil za tujca:

²dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,

²zadrgnil si se z besedami svojih ust, ujet si z besedami svojih ust.

³fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.

³Stóri tisto skoraj, sin moj, in reši se, ker si prišel bližnjemu svojemu v roko; pojdi, spusti se na kolena in s prošnjami nadleguj bližnjega svojega!

⁴Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!

⁴Ne dovoli spanja svojim očem, ne dremanja trepalnicam svojim;

⁵Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...

⁵reši se kakor gazela iz roke lovčeve in kakor ptica iz ptičarjeve pesti.

⁶Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!

⁶Pojdi k mravlji, o lenuh, oglej si pota njena in uči se modrosti:

⁷Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;

⁷nima vodnika, nadzornika ali zapovednika,

⁸totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.

⁸vendar pripravlja poleti hrano svojo, ob žetvi znaša, kar bo uživala.

⁹Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?

⁹Doklej boš polegal, lenuh? kdaj vstaneš iz spanja svojega?

¹⁰Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...

¹⁰Malo boš pospančkal, malo podremal, malo sklenil roke in poležal:

¹¹Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.

¹¹v tem ti pride uboštvo kakor uren popotnik in nuja nadte kakor oboroženec.

¹²Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,

¹²Belijalov človek, krivičen mož je, kdor hodi s spačenimi usti,

¹³clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.

¹³mežika z očmi, beseduje z nogami, pomiguje s prsti.

¹⁴Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.

¹⁴Vsakršna spačenost tiči v srcu njegovem, zlo snuje sleherni čas, prepire napravlja.

¹⁵De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.

¹⁵Zatorej pride nagloma nesreča njegova, v hipu se razbije in ne bo ozdravljenja.

¹⁶Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:

¹⁶Šestero je reči, ki jih sovraži GOSPOD, in sedmero se jih studi duši njegovi:

¹⁷ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,

¹⁷oči visoke, jezik lažnjiv in roke, prelivajoče nedolžno kri,

¹⁸inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,

¹⁸srce, ki snuje hudobne naklepe, noge, urno tekoče v hudo,

¹⁹martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.

¹⁹kriva priča, ki raznaša laži, in kdor prepire seje med brati.

²⁰Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:

²⁰Hrani, sin moj, zapoved očeta svojega in ne zametuj nauka matere svoje;

²¹leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.

²¹privezuj ju na srce svoje vedno, pripenjaj ju na grlo svoje!

²²Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!

²²Kamor koli pojdeš, te bosta spremljala, ko boš ležal, bosta pazila nate, in ko se zbudiš, se pogovarjala s teboj.

²³Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.

²³Kajti zapoved je svetilnica in nauk je luč; in poučna svarila so pot življenja,

²⁴Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.

²⁴da te obvarujejo ženske hudobne, prilizovanja jezika tujke.

²⁵N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.

²⁵Ne poželi si lepote njene v srcu in s trepalnicami svojimi naj te ne ujame.

²⁶Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.

²⁶Kajti zaradi nečiste ženske se izgubi kruhek in prešeštnica lovi dušo dragoceno.

²⁷Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?

²⁷Ali vzame kdo ogenj v nedrje svoje, in oblačila se mu ne osmode?

²⁸Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?

²⁸Ali pa more kdo hoditi po žerjavici, da bi se mu noge ne obžgale?

²⁹Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.

²⁹Tako, kdor se shaja z bližnjega svojega ženo, kdorkoli se je dotakne, ne ostane brez kazni.

³⁰Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;

³⁰Ne zadene zaničevanje tatu, ako ukrade, da uteši poželenje svoje, ko je gladen;

³¹Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.

³¹vendar zasačen mora povrniti sedemkrat, dati mora vse blago hiše svoje.

³²Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.

³²A kdor prešeštvuje z ženo, norí; kdor se hoče pogubiti, naj to stori.

³³Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.

³³Šiba in nečast ga zadeneta, in sramota njegova se ne izbriše.

³⁴Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;

³⁴Ker ljubosumnost razvname srd moža, zato ne prizanese v dan maščevanja.Ne mara nobene odkupnine in ne sprejme, ponujaj še toliko darov.

³⁵nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.

³⁵Ne mara nobene odkupnine in ne sprejme, ponujaj še toliko darov.