1(Un psalm al lui David.) Binecuvîntat să fie Domnul, Stînca mea, care-mi deprinde mînile la luptă, degetele la bătălie,
1{Davidov.} Hvaljen bodi GOSPOD, skala moja, ki vadi roke moje za boj, prste moje za vojsko:
2Binefăcătorul meu şi Cetăţuia mea, Turnul meu de scăpare şi Izbăvitorul meu, Scutul meu de adăpost, care-mi supune pe poporul meu!
2milost moja in grad moj, visoka trdnjava moja in rešitelj moj, ščit moj in zavetje, kamor pribegam, ki mi podložno dela ljudstvo moje!
3Doamne, ce este omul, ca să iei cunoştinţă de el, fiul omului ca să iei seama la el?
3GOSPOD, kaj je človek, da ti je v čislu, sin smrtnikov, da se meniš zanj?
4Omul este ca o suflare, zilele lui sînt ca umbra care trece.
4Človek je podoben dihu, dnevi njegovi so kakor mimogredočega senca.
5Pleacă cerurile, Doamne, şi pogoară-Te! Atinge munţii, ca să fumege!
5GOSPOD, nagni nebesa svoja ter stopi doli, dotakni se gorá, in se bodo kadile.
6Fulgeră, şi risipeşte pe vrăjmaşii mei! Aruncă-Ţi săgeţile, şi pune -i pe fugă!
6Strelo zaženi in razkropi jih, izstreli pšice svoje in zbegaj jih.
7Întinde-Ţi mînile de sus, izbăveşte-mă şi scapă-mă din apele cele mari, din mîna fiilor celui străin,
7Iztegni roko svojo z višave, reši me in otmi me iz mnogih vodá, iz roke tujcev.
8a căror gură spune neadevăruri, şi a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă.
8Njih usta govore ničevost in njih desnica je lažnivosti desnica.
9Dumnezeule, Îţi voi cînta o cîntare nouă, Te voi lăuda cu alăuta cu zece coarde.
9Bog, novo pesem ti bom pel, na deseterostrunje ti psalme prepeval,
10Tu, care dai împăraţilor biruinţa, care ai scăpat de sabie ucigaşă pe robul Tău David,
10tebi, ki daješ rešitev kraljem, otimlješ Davida, hlapca svojega, pogubnega meča.
11izbăveşte-mă şi scapă-mă din mîna fiilor celui străin, a căror gură spune neadevăruri, şi a căror dreaptă este o dreaptă mincinoasă!...
11Reši me in otmi me iz roke tujcev, katerih usta govoré ničevost, in njih desnica je lažnivosti desnica.
12Fiii noştri sînt ca nişte odrasle, cari cresc în tinereţa lor; fetele noastre ca nişte stîlpi săpaţi frumos, cari fac podoaba caselor împărăteşti.
12Da bodo sinovi naši kakor rastline, dobro zrejene v nežni dobi svoji, in hčere naše kakor vogelni stebri, obdelani po zidavi svetišča;
13Grînarele noastre sînt pline, şi gem de tot felul de merinde; turmele ni se înmulţesc cu miile, cu zecile de mii, în cîmpiile noastre:
13žitnice naše da bodo polne in bodo dajale mnogoteren živež, naše ovce da tisočero rodevajo, desettisočkrat da bodo pomnožene na pašnikih naših,
14viţelele noastre sînt prăsitoare; nu -i nicio pagubă, nicio robie, nici un ţipăt în uliţele noastre!
14in goved naša breja; nič napada, nič predaje, nič jadikovanja da ne bode v ulicah naših!Blagor ljudstvu, ki se mu tako godi, blagor ljudstvu, čigar Bog je GOSPOD.
15Ferice de poporul care stă astfel! Ferice de poporul, al cărui Dumnezeu este Domnul!
15Blagor ljudstvu, ki se mu tako godi, blagor ljudstvu, čigar Bog je GOSPOD.