¹Nu mustra cu asprime pe un bătrîn, ci sfătuieşte -l ca pe un tată; pe tineri sfătuieşte -i ca pe nişte fraţi;

¹Ane mpotudui' -ko tauna to meliu umuru-ra ngkai iko, neo' karapo' rahi. Agina nupoka'olu lolita-nu mpo'apui nono-ra, nuponcawa tuama-nu moto. Kabilasa nuponcawa ompi' -nu.

²pe femeile bătrîne, ca pe nişte mame; pe cele tinere, ca pe nişte surori, cu toată curăţia.

²Tobine to meliu umuru-ra ngkai iko nuponcawa tina-nu. Pai' tobine to mongura ngkai iko nuponcawa tu'ai-nu, pai' pelompehi bona moroli' gau' -nu pai' pekiri-nu.

³Cinsteşte pe văduvele cari sînt cu adevărat văduve.

³Ane ria tobine to balu mpu'u, to uma mpu'u ria to mpewili' -ra, ompi' -ompi' hampepangalaa' -ta kana mpewili' -ra-rawo.

⁴Dacă o văduvă are copii sau nepoţi dela copii, aceştia să se deprindă să fie evlavioşi întîi faţă de cei din casa lor, şi să răsplătească ostenelile părinţilor, căci lucrul acesta este plăcut înaintea lui Dumnezeu.

⁴Aga ane tobalu to ria moto-ki ana' -na ba kumpu-na, ana' pai' kumpu-na toe-ramo to lomo' -lomo' -na kana ratudui' mpewili' -i, bona mpohiwili kehi totu'a-ra. Apa' toe-mi to mpakagoe' nono Alata'ala.

⁵Cea cu adevărat văduvă, care a rămas singură, şi -a pus nădejdea în Dumnezeu, şi stăruieşte, zi şi noapte, în cereri şi rugăciuni.

⁵Ane tobine to balu mpu'u, batua-na uma hema to mpewili' -i, ncarumaka Alata'ala-i-wadi, hina'eo hinamengi mosampaya-i mekakae hi Alata'ala.

⁶Dar cea dedată la plăceri, măcar că trăieşte, este moartă.

⁶Aga tobalu to mpali' kagoea' -ra-wadi, hewa to mate-mi kao' -ra nau' tuwu' -ra-pidi.

⁷Porunceşte şi aceste lucruri, ca să fie fără vină.

⁷Parata-raka hawa' -ku toi, bona uma kasalaia' kehi-ra.

⁸Dacă nu poartă cineva grijă de ai lui, şi mai ales de cei din casa lui, s'a lepădat de credinţă, şi este mai rău decît un necredincios.

⁸Apa' ane ria tauna to mpo'uli' mepangala' -i hi Alata'ala, tapi' uma-i mpewili' totu'a-na pai' tauna to hi rala tomi-na moto, kehi-na toe mposapuaka pepangala' -na, meliu kada'a-na ngkai tauna to uma mepangala' hi Alata'ala.

⁹O văduvă, ca să fie înscrisă în lista văduvelor, trebuie să n'aibă mai puţin de şaizeci de ani, să nu fi avut decît un singur bărbat;

⁹Tobalu to ma'ala rapopesua' hanga' -ra hi rala buku tobalu, muntu' to hewa toi: umuru-ra uma kura' ngkai ono mpulu' mpae, motomanei hangkani-ra-wadi.

¹⁰să fie cunoscută pentru faptele ei bune; să fi crescut copii, să fi fost primitoare de oaspeţi, să fi spălat picioarele sfinţilor, să fi ajutat pe cei nenorociţi, să fi dat ajutor la orice faptă bună.

¹⁰Kana to monoto kalompe' gau' -ra, rapa' -na: mpewili' lompe' ana' -ra, jole' mpopehani toliu, mpotulungi ompi' -ompi' hampepangalaa' -ra, mpojampangi tauna to hi rala kasusaa', pai' biasa mpobabehi butu nyala pobago to lompe'. Tobalu to hewa toe-mi to natao rapewili' ompi' -ompi' hampepangalaa'.

¹¹Dar pe văduvele tinere să nu le primeşti: pentrucă atunci cînd le desparte pofta de Hristos, vor să se mărite din nou,

¹²Ane tobalu ngkanguraa, neo' ulu ra'uki' hanga' -ra hi rala buku tobalu. Apa' ane ria-pidi hina-ra doko' motomanei, bate motomanei-ra mpai'. Ka'omea-na masala' -ramo apa' mpotiboki-ra pojanci-ra hi Kristus wengi to mpo'uli' kampobago-ra bago Pue' -wadi.

¹²şi se fac vinovate de faptul că îşi calcă credinţa dintîi.

¹³Jadi', ane mongura-ra-pidi, neo' ra'uki' hanga' -ra hi rala buku tobalu. Apa' mengkalose-ra-wadi mpai', pai' ntora kakancua' -ncua' hi tomi doo. Pai' uma muntu' lose-ra, topotau' lolita wo'o-ra, doko' mpogalo urusia doo, pai' ntora mpololita lolita to uma natao ralolita.

¹³Totodată, se deprind să umble fără nici o treabă din casă în casă; şi nu numai că sînt leneşe, dar sînt şi limbute şi iscoditoare, şi vorbesc ce nu trebuie vorbit.

¹⁴Toe pai' ku'uli' tobalu ngkanguraa agina motomanei lau-ra-rawo, mo'anai', pai' mpewili' lompe' tauna to hi rala tomi-ra, bona neo' mpai' ria ohea bali' -ta mpotuntui' -ta to mpotuku' Kristus.

¹⁴Vreau dar ca văduvele tinere să se mărite şi să aibă copii, să fie gospodine la casa lor, ca să nu dea protivnicului niciun prilej de ocară,

¹⁵Pai' -a mpo'uli' hewa toe, apa' ria-ramo tobalu to uma-pi mpotuku' konoa Kristus, mpotuku' konoa Magau' Anudaa' -ramo.

¹⁵căci unele s'au şi întors să urmeze pe Satana.

¹⁶Ane ria to Kristen, pai' ria posantina-ra to balu, agina hira' toe-mi to mpewili' -i. Uma-hawo ohea-na ane hawe'ea ompi' hampepangalaa' -ta kana mpewili' tobalu toe. Apa' ompi' -ompi' hampepangalaa' -ta kana mpewili' tobalu to balu mpu'u, to uma hema to mpewili' -ra.

¹⁶Dacă vreun credincios, fie bărbat, fie femeie, are văduve în familie, să le ajute, şi să nu fie împovărată cu ele Biserica, pentru ca să poată veni în ajutor celor cu adevărat văduve.

¹⁷Pangkeni agama to lompe' pompakeni-ra, toto-na lia-ra rawai' gaji' rongkani lau kawori' -na ngkai tau ntani' -na, peliu-liu-nami pangkeni to metudui' pai' mpoparata Lolita Pue'.

¹⁷Presbiterii (Sau: bătrîni.) cari cîrmuiesc bine, să fie învredniciţi de îndoită cinste, mai ales ceice se ostenesc cu propovăduirea şi cu învăţătura, pe care o dau altora.

¹⁸Apa' hi rala Buku Tomoroli' te'uki' hewa toi: "Japi to rapopobago mpotodu gandum, neo' ramumu' nguju-ra, pelele' moto-ra ngkuku' ngkalako'." Pai' te'uki' wo'o: "Topobago masipato' rawai' gaji' -ra."

¹⁸Căci Scriptura zice: ,,Să nu legi gura boului cînd treieră bucate``; şi: ,,Vrednic este lucrătorul de plata lui.``

¹⁹Ane ria pangkeni agama to rapakilu, neo' ncaliu nutarima pepakilu toe. Sampale ane rasabii' rodua ba tolu tauna, pai' lako' nutarima.

¹⁹Împotriva unui presbiter (Sau: bătrîni.) să nu primeşti învinuire de cît din gura a doi sau trei martori.

²⁰Ane ria mpu'u sala' -na, paresai' -i hi nyanyoa hawe'ea ompi' hampepangalaa', bona me'eka' -ra mpotuku' gau' -na.

²⁰Pe cei ce păcătuiesc, mustră -i înaintea tuturor, ca şi ceilalţi să aibă frică.

²¹Kuparesai' mpu'u-ko Timotius, bona nutuku' hawe'ea hawa' -ku toi, neo' -ko mpelence tauna, neo' mopahamalia. Alata'ala pai' Kristus Yesus moto mpotiroi-ta, nte mala'eka-na to moroli'!

²¹Te rog fierbinte, înaintea lui Dumnezeu, înaintea lui Hristos Isus şi înaintea îngerilor aleşi, să păzeşti aceste lucruri, fără vreun gînd mai dinainte, şi să nu faci nimic cu părtinire.

²²Neo' nusosai mpo'ongko' tauna jadi' pangkeni agama, nee-neo' mpai' iko lau-mi to rakahurui ane mpobabehi-ra jeko'. Nuparesa' ulu kehi-ra, pai' lako' nudampa pale-nu hi tanuana' -ra mpo'ongko' -ra jadi' pangkeni agama. Pelompehi bona moroli' oa' po'ingku-nu.

²²Să nu-ţi pui mînile peste nimeni cu grabă: şi să nu te faci părtaş păcatelor altora: pe tine însuţi păzeşte-te curat.

²³Neo' -ko nginu ue nonto-wadi. Agina nugaloi anggur hangkedi', apa' mpo'ingai' ta'i-nu to jolia peda'.

²³Să nu mai bei numai apă, ci să iei şi cîte puţin vin, din pricina stomahului tău, şi din pricina deselor tale îmbolnăviri.

²⁴Tauna hantongo', nau' ko'ia rapohurai kara-kara-ra, incana ami' -mi jeko' -ra. Aga tauna hantongo' wo'o, sampale ra'inca jeko' -ra ane oti-pi rapohurai kara-kara-ra.

²⁴Păcatele unor oameni sînt cunoscute şi merg înainte la judecată, iar ale altora vin pe urmă.

²⁵Wae wo'o, ria tauna to monoto lia kalompe' kehi-ra. Pai' ria wo'o to uma incana hi doo kehi-ra to lompe', aga na'inca oa' Pue' kehi-ra to lompe' toe.

²⁵Tot aşa şi faptele bune sînt cunoscute: şi cele ce nu sînt cunoscute, nu pot să rămînă ascunse.