1Toţi cei ce sînt supt jugul robiei, să socotească pe stăpînii lor vrednici de toată cinstea, ca Numele lui Dumnezeu şi învăţătura să nu fie vorbite de rău.
1Ane ompi' -ompi' hampepangalaa' -ta to tuwu' batua, tudui' -ra bona mpobila' pai' mpengkorui maradika-ra hi butu nyala-na, bona neo' mpai' ria tauna to mporuge' hanga' Alata'ala ba mporuge' tudui' -ta.
2Iar cei ce au stăpîni credincioşi, să nu -i dispreţuiască, supt cuvînt că sînt ,,fraţi``, ci să le slujească şi mai bine, tocmai fiindcă cei ce se bucură de binefacerile slujbei lor, sînt credincioşi şi prea iubiţi. Învaţă pe oameni aceste lucruri, şi spune-le apăsat.
2Ane rapa' -na maradika-ra to Kristen wo'o-i-hawo, neo' ra'uli' hewa toi: "Uma mingki' kutuku' hawa' -na, apa' hingka ompi' -ku moto-i-hawo hi rala Pue'." Agina kaloo-lompea' lau-di pongkamu-ra bago maradika-ra, apa' maradika to rapobago-ki toe, ompi' hampepangalaa' -ra to rapoka'ahi'.
3Dacă învaţă cineva pe oameni învăţătură deosebită, şi nu se ţine de cuvintele sănătoase ale Domnului nostru Isus Hristos şi de învăţătura care duce la evlavie,
3Ria moto-ra hantongo' to mpokeni tudui' to mosisala hante tudui' -ta. Uma rapangalai' tudui' to makono to ngkai Pue' -ta, Pue' Yesus Kristus. Uma rapangalai' lolita to mpotudui' -ta mengkoru hi Pue' Ala.
4este plin de mîndrie, şi nu ştie nimic: ba încă are boala cercetărilor fără rost şi a certurilor de cuvinte, din cari se naşte pizma, certurile, clevetirile, bănuielile rele,
4Tauna to hewa toe, mengkakapante-pante-ra-wadi, uma ra'incai napa-napa. Konoa-ra, ntora momehono' pai' mpali' pome'anua lolita-wadi. Ngkai tudui' -ra toe, pai' alaa-na wori' tauna mohingi', motuda', metuntui', merai',
5zădarnicile ciocniri de vorbe ale oamenilor stricaţi la minte, lipsiţi de adevăr şi cari cred că evlavia este un izvor de cîştig. Fereşte-te de astfel de oameni.
5pai' momepodaa'. Pekiri tauna toera uma-pi katonoa, uma ra'incai tudui' to makono. Ra'uli' -rana, ma'ala-ra mporata rasi' ngkai po'agama-ra.
6Negreşit, evlavia însoţită de mulţămire este un mare cîştig.
6Makono moto-di, po'agama-ta mpokeni rasi' bohe, asala rodo-mi nono-ta hante napa to ria hi kita'.
7Căci noi n'am adus nimic în lume, şi nici nu putem să luăm cu noi nimic din ea.
7Apa' uma ria hanyalaa to takeni tumai hi rala dunia'. Pai' uma wo'o mpai' ria hanyalaa to takeni mpalai.
8Dacă avem, dar, cu ce să ne hrănim şi cu ce să ne îmbrăcăm, ne va fi de ajuns.
8Jadi', ane ria-damo pongkoni' pai' pohea-ta, hono' -mi-hawo.
9Cei ce vor să se îmbogăţească, dimpotrivă, cad în ispită, în laţ şi în multe pofte nesăbuite şi vătămătoare, cari cufundă pe oameni în prăpăd, şi pierzare.
9Aga tauna to doko' mo'ua', mojoli-ra rasori mpobabehi jeko', wori' kahinaa to mpohilu' -ra. Kahinaa-ra toe uma ria kalaua-na, mpokeni silaka lau-wadi. Ka'omea-na, manusia' to doko' mo'ua', monawu' hi rala jeko', alaa-na silaka-ramo.
10Căci iubirea de bani este rădăcina tuturor relelor; şi unii, cari au umblat după ea, au rătăcit dela credinţă, şi s'au străpuns singuri cu o mulţime de chinuri.
10Apa' ngkai kampokahina-ta doi mehupa' wori' nyala kehi to dada'a. Ria mpu'u tauna to sese' mpali' doi, alaa-na meleli' -ramo ngkai pepangala' -ra, pai' wori' kasusaa' mporumpa' -ra.
11Iar tu, om al lui Dumnezeu, fugi de aceste lucruri, şi caută neprihănirea, evlavia, credinţa, dragostea, răbdarea, blîndeţa.
11Aga iko Timotius, batua Alata'ala-moko-kona. Pokalaa tuwu' -nu ngkai hawe'ea kehi to hewa toe we'i lou. Huduwukui mpotuku' po'ingku to monoa'. Mengkoru hi Alata'ala. Perohoi pepangala' -nu hi Kristus pai' ahi' -nu hi doo. Tari hi rala kasusaa', mo'alusu' kehi hi doo.
12Luptă-te lupta cea bună a credinţei; apucă viaţa vecinică la care ai fost chemat, şi pentru care ai făcut aceea frumoasă mărturisire înaintea multor marturi.
12Neo' nubahakai mpotuku' ohea pepangala' -ta, perohoi ngkakamu katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na. Apa' toe-mi patuju-na Alata'ala mpokio' -ko jadi' bagia-na, bona mporata-ko katuwua' to lompe' toe. Nakio' -ko jadi' bagia-na, pai' hi nyanyoa wori' tauna mpolia' nu'uli' -mi kanupangala' -na Pue' Yesus.
13Te îndemn, înaintea lui Dumnezeu, care dă viaţă tuturor lucrurilor, şi înaintea lui Hristos Isus, care a făcut acea frumoasă mărturisire înaintea lui Pilat din Pont,
13Jadi', toi-mi paresa' -ku hi iko Timotius. Kuparesai' -ko hi nyanyoa Alata'ala to mpowai' katuwua' hi butu nyala-na, pai' hi nyanyoa Kristus Yesus to mpo'uli' posabi' to makono hi nyanyoa Pontius Pilatus.
14să păzeşti porunca, fără prihană şi fără vină pînă la arătarea Domnului nostru Isus Hristos,
14Kuparesai' -ko mpotuku' hawe'ea hawa' toe hante uma ria ruke-na ba kasalaia' -na, duu' hi karata-na nculii' Pue' -ta Yesus Kristus mpai'.
15care va fi făcută la vremea ei de fericitul şi singurul Stăpînitor, Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor,
15Eo karata-na Pue' -ta, Alata'ala moto to mpakatantu ntuku' konoa-na moto. Hadudua-na Hi'a-wadi to mokuasa, to natao ra'une', Magau' ngkai hawe'ea magau', Pue' ngkai hawe'ea pue'.
16singurul care are nemurirea, care locuieşte într'o lumină, de care nu poţi să te apropii, pe care niciun om nu L -a văzut, nici nu -L poate vedea, şi care are cinstea şi puterea vecinică! Amin.
16Hadudua-na Hi'a-wadi to uma ria kamatea-na. Mo'oha' -i hi rala hini to uma mowo pehini-na. Uma haduaa to ma'ala mpomohui' -i ba mpohilo-i, apa' uma-i kahiloa. Muntu' Hi'a-wadi to natao rabila' pai' to natao moparenta duu' kahae-hae-na. Amin! Wae mpu'u-hana!
17Îndeamnă pe bogaţii veacului acestuia să nu se îngîmfe, şi să nu-şi pună nădejdea în nişte bogăţii nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belşug, ca să ne bucurăm de ele.
17Ane tauna to mo'ua' hi rala dunia' toi, tudui' -ra bona neo' molangko nono-ra pai' neo' ncarumaka rewa dunia', apa' rewa dunia' uma ria katoroa' -na. Agina ncarumaka-ra Alata'ala to mpowai' -ta hawe'ea rasi' hante uma ria huka' -na bona tapokagoe'.
18Îndeamnă -i să facă bine, să fie bogaţi în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alţii,
18Paresai' -ra bona mpobabehi oa' gau' to lompe', mpotulungi doo, jole' mewai', pai' lompe' nono-ra.
19aşa ca să-şi strîngă pentru vremea viitoare drept comoară o bună temelie pentru ca să apuce adevărata viaţă.
19Apa' ane lompe' po'ingku-ra hewa toe, ma'ala-mi ta'uli': mporumpu-ra rewa to lompe' hi rala suruga, to ma'ala rasarumaka hi eo mpeno-na, pai' mporata-ra katuwua' to lompe' mpu'u.
20Timotee, păzeşte ce ţi s'a încredinţat; fereşte-te de flecăriile lumeşti şi de împotrivirile ştiinţei, pe nedrept numite astfel,
20Timotius, Alata'ala mposarumaka-ko mpokeni tudui' to makono. Jadi', jaga lompe' tudui' toe, bona neo' mpai' hema to mpobalii'. Neo' nupo'ema' -ra to mpokeni lolita to uma ria tuju-na pai' to uma mpokeni-ta mengkoru hi Pue' Ala. Neo' nupo'ema' -ra to mpokeni tudui' to mosisala hante tudui' to makono. Ra'uli' -rana, ria inca-ra, ntaa' uma-di makono-e.
21pe care au mărturisit -o unii şi au rătăcit cu privire la credinţă. Harul să fie cu voi! Amin
21Ra'uli' ria inca-ra, hiaa' ngkai petuku' -ra hi inca-ra toe, meleli' lau-ramo ngkai pepangala' -ra hi Yesus. Pue' mpogane' -koi omea. Hudu rei-mi.