¹O, de aţi putea suferi puţintică nebunie din partea mea! Ei, haide, suferiţi-mă!

¹Jadi' ompi' -ompi', kuperapi' bona niwai' -a-kuwo loga mpo'une' woto-ku moto kampa' hampai'. Apa' hewa to mengkatiwojo-a tohe'i-e, aga kuperapi' bona mosabara-koi ulu mpo'epe lolita-ku.

²Căci sînt gelos de voi cu o gelozie după voia lui Dumnezeu, pentrucă v'am logodit cu un bărbat, ca să vă înfăţişez înaintea lui Hristos ca pe o fecioară curată.

²Moroe-a tohe'i-e mpokaroe pangkeni tetura ria to doko' mpo'ago-koi ngkai aku'. Aga roe-ku tohe'i, roe to ntuku' konoa Alata'ala. Apa' aku' -mi to lomo' -na mpotudui' -koi mepangala' hi Kristus-e. Konoa-ku, bona tida-koi mepangala' hi Kristus. Koi' ma'ala rarapai' -ki toronaa to mokamae' hante hadua kabilasa. Kamae' -ni toe, Kristus.

³Dar mă tem ca, după cum şarpele a amăgit pe Eva cu şiretlicul lui, tot aşa şi gîndurile voastre să nu se strice dela curăţia şi credincioşia care este faţă de Hristos.

³Aga koro' -a toi-e, nee-neo' mpai' ria to mpobagiu-koi alaa-na uma-koi tida mepangala' hi Kristus hante karoli' -roli' nono-ni. Hewa Hawa owi nasori ule hante lolita-na to mo'olu, wae wo'o ria to doko' mposori-koi mpotuku' tudui' to mosisala hante pepangala' -ni hi Kristus.

⁴În adevăr, dacă vine cineva să vă propovăduiască un alt Isus pe care noi nu l-am propovăduit, sau dacă este vorba să primiţi un alt duh pe care nu l-aţi primit, sau o altă Evanghelie, pe care n'aţi primit -o, oh, cum îl îngăduiţi de bine!

⁴Rata tauna hi retu to mpotudui' -koi mpotuku' Yesus, tapi' tudui' -ra uma hibalia hante napa to kitudui' -kokoi. Aga nau' wae, mosabara lau-dakoi mpo'epe tudui' -ra! Goe' lau-dakoi mpotarima inoha' to mosisala hante Inoha' Tomoroli' to mpolia' nitarima-mi! Goe' lau-dakoi mpotarima kareba to mosisala hante Kareba Lompe' to mpolia' nipangala' -mi!

⁵Dar socotesc că nici eu nu sînt cu nimic mai pe jos de apostolii aceştia ,,nespus de aleşi!``

⁵Jadi', bangku' suro to mpomobohe hanga' -ra moto tetura ria nipe'epei lolita-ra, kusarumaka bate mosabara wo'o-koi mpe'epei lolita-ku toi, apa' uma-a tepatu'ai ngkai hira'.

⁶Chiar dacă sînt un necioplit în vorbire, nu sînt însă şi în cunoştinţă; şi am arătat lucrul acesta printre voi, în tot felul şi în toate privinţele.

⁶Apa' nau' uma rahi ku'incai mololita, aga bela-a tauna to wojo-e'. Ku'inca tudui' to makono. Ni'epe pai' nihilo moto-mi toe hi butu nyala gau' -kai dohe-ni.

⁷Sau, am făcut un păcat, cînd m'am smerit pe mine însumi, ca să fiţi înălţaţi voi, şi v'am vestit fără plată Evanghelia lui Dumnezeu?

⁷Nto'u kampokeni-ku Kareba Lompe' hi koi' wengi, uma-koi kupomperapii' gaji' -ku nau' ba hangkedi'. Kupakadingki' tuwu' -ku, mobago-a hante pale-ku moto, bona koi' ompi' tehore ngkai jeko'. Ha kuposala' ompi', uma-a mperapi' gaji' -kue?

⁸Am despoiat alte Biserici, primind dela ele o plată, ca să vă pot sluji vouă.

⁸Bula-ku hi ngata-ni wengi, to Kristen to hi ngata ntani' -na lau-di to mpakatui-a doi. Ma'ala-mi ta'uli' hira' to morugi, bona ma'ala-a mobago mpokeni Kareba Lompe' hi koi'.

⁹Şi cînd eram la voi, şi m'am găsit în nevoie, n'am fost sarcină nimănui; căci de nevoile mele au îngrijit fraţii, cînd veniseră din Macedonia. În toate m'am ferit, şi mă voi feri să vă îngreuiez cu ceva.

⁹Hangkani ria kakuraa' -ku nto'u toe, aga uma-a merapi' hi koi'. Apa' rata-ra ompi' to ngkai tana' Makedonia mpokeni doi to mpohonoi' kakuraa' -ku. Kujagai lompe' bona uma-a mperapii' -koi nto'u toe, bona neo' mpakasusa' -koi. Pai' bate hewa toe oa' mpai' pobabehi-ku, uma kupomperapii' -koi.

¹⁰Pe adevărul lui Hristos care este în mine, nimeni nu-mi va răpi această pricină de laudă în ţinuturile Ahaiei!

¹⁰Mololita-a hi rehe'i hi rala hanga' Kristus. Hewa kamakono-na to na'uli' Kristus, wae wo'o napa to ku'uli' hi rehe'i bate makono. Bohe nono-ku apa' uma-a mperapi' gaji' hi koi' ba hi hema-hema to hi retu lou hi tana' Akhaya. Kabohe nono-ku toi bate uma kubalii'.

¹¹Pentruce?... Pentrucă nu vă iubesc?... Ştie Dumnezeu!

¹¹Napa pai' mololita hewa toe-a? Ha ni'uli' -koina uma-a mpoka'ahi' -koi ompi'? Alata'ala moto mpo'inca kama'ahi' -ku.

¹²Dar lucrez şi voi lucra astfel, pentru ca să tai orice prilej celor ce caută un prilej, ca să poată fi găsiţi deopotrivă cu mine în lucrurile cu cari se laudă.

¹²Jadi', napa to kubabehi toi, bate uma kubahakai. Bate uma-a merapi' gaji' hi koi', apa' pangkeni to molangko nono-ra tetura lou ntora mperapi' gaji' -ra pai' ntora mpo'une' woto-ra moto. Aga aku', oja' -a-kuna, bona neo' mpai' ra'uli' pobago-ra hira' hibalia hante pobago-kai kai'.

¹³Oamenii aceştia sînt nişte apostoli mincinoşi, nişte lucrători înşelători, cari se prefac în apostoli ai lui Hristos.

¹³Tauna to hewa tetura lou, suro to boa'. Mobago-ra hi laintongo' -ni, ntani' hewa suro Kristus mpu'u-ra, ntaa' topebagiu-radi!

¹⁴Şi nu este de mirare, căci chiar Satana se preface într-un înger de lumină.

¹⁴Aga uma wo'o takehelei kehi-ra toe, apa' Magau' Anudaa' wo'o-hawo mengkatibali' hewa mala'eka to ngkeni kabajaa.

¹⁵Nu este mare lucru dar, dacă şi slujitorii lui se prefac în slujitori ai neprihănirii. Sfîrşitul lor va fi după faptele lor.

¹⁵Jadi' uma wo'o-hawo tapokakonce ane topobago-na Magau' Anudaa' mpowunii' gau' -ra to dada'a, ntani' hewa topobago to mpotuku' konoa Alata'ala. Aga ka'omea-na mpai', bate mporata-ra hiwili to hintotoa hante gau' -ra.

¹⁶Iarăş spun: să nu mă creadă nimeni nebun. Sau altmintrelea, suferiţi-mă măcar ca nebun, ca să mă laud şi eu puţintel.

¹⁶Jadi', hewa to ku'uli' we'i, nau' hewa to mengkatiwojo-a toi-e, palogai-a-kuwo ulu mpo'une' woto-ku hampai'. Neo' ba ni'uli' towojo mpu'u-a, aga ane ria mpu'u-koi to mpo'uli' wojo-a, pelele' -ama mpo'une' woto-ku kampa' hampai'.

¹⁷Ce spun în această îndrăsneală, ca să mă laud, nu spun după Domnul, ci ca şi cum aş spune din nebunie.

¹⁷Kututura hawe'ea to ku'une' -ki woto-ku. Aga bela Pue' to mpohubui-a mololita hewa toi. Mololita-a hewa towojo, mpo'une' woto-ku moto toi-e.

¹⁸De vreme ce mulţi se laudă după firea pămîntească, mă voi lăuda şi eu.

¹⁸Gati wori' -di to mpo'une' woto-ra moto pai' mpotutura pobago to rababehi hante karohoa-ra moto-e, wae wo'o-kuwo aku', mpo'une' -a woto-ku.

¹⁹Doar voi suferiţi cu plăcere pe nebuni, voi, cari sînteţi înţelepţi!

¹⁹Apa' hiloa-nale, nipokagoe' moto tauna to wojo, apa' ni'uli' pante-ko-koina!

²⁰Dacă vă robeşte cineva, dacă vă mănîncă cineva, dacă pune cineva mîna pe voi, dacă vă priveşte cineva de sus, dacă vă bate cineva peste obraz, suferiţi!

²⁰Ane ria pangkeni to mpobatua-koi, nitarima moto-ra. Ane ria to mpobagiu-koi pai' mpe'ihii-koi, ane ria to mpomolangko nono-ra pai' -ra mpohopo' -koi, nipengkatarii lau-di-koina.

²¹Spre ruşinea mea o spun, că am fost slabi! Totuş, orice poate să pună înainte cineva-vorbesc în nebunie-pot pune şi eu înainte.

²¹Ha ni'uli' -koina kana me'ea' -a, apa' uma-kai daho' mpotuku' gau' -ra tetura-e? Tapi' ane daho' -ra mpo'une' woto-ra moto, mengkadaho' wo'o-a-kuwo mpo'une' woto-ku. (Kiwoi-e', mololita hewa towojo-a toi-e.)

²²Sînt ei Evrei? Şi eu sînt! -Sînt ei Israeliţi? Şi eu sînt! -Sînt ei sămînţă a lui Avraam? Şi eu sînt! -

²²Ra'uli' pangkeni tetura lou, to Yahudi-ra, ra'uli' muli Israel pai' muli Abraham-ra. Wae wo'o-kuwo aku'! To Yahudi-a, muli Israel pai' muli Abraham wo'o-a-kuwo.

²³Sînt ei slujitori ai lui Hristos? -vorbesc ca un ieşit din minţi-eu sînt şi mai mult. În osteneli şi mai mult; în temniţe, şi mai mult; în lovituri, fără număr; de multe ori în primejdii de moarte!

²³Ra'uli' -rana, topobago Kristus-ra. Hangkedia' -nami aku', meliu tena-a ngkai hira'! (Mololita-a tohe'i-e, hewa to uma-apa monoto.) Meliu pobago-ku ngkai pobago-ra hira'. Wori' ngkani-a ratarungku', meliu ngkai hira'! Raweba' mperegea-a, meliu ngkai hira'! Wori' ngkani-a neo' mate.

²⁴De cinci ori am căpătat dela Iudei patruzeci de lovituri fără una;

²⁴Lima ngkani-ama rahuku' to Yahudi: raweba' -a tolu mpulu' sio mela.

²⁵de trei ori am fost bătut cu nuiele; odată am fost împroşcat cu pietre; de trei ori s -a sfărîmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am fost în adîncul mării.

²⁵Tolu ngkani-a rahuku' to Roma: raweba' -a hante lua'. Hangkani wo'o-a radulu tauna rapana' -a hante watu doko' mpatehi-a. Tolu ngkani kapal to kuhawi' matala hi rala tahi'. Hangkani-a nangko hi lolo tahi' hamengia ha'eoa.

²⁶Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe rîuri, în primejdii din partea tîlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgînilor, în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoşi.

²⁶Rala pomakoa' -ku wori' ngkani-a mporata silaka. Ria ue mowo'. Ria toperampaki. Rabalinai' to Yahudi-a. Rabalinai' -a to bela-ra to Yahudi. Mporata-a silaka hi rala ngata. Mporata-a silaka hi mali ngata. Mporata-a silaka hi lolo tahi'. Mporata-a silaka ngkai tauna to mpo'uli' ompi' hampepangalaa' -ku moto-ra, ntaa' bela-di!

²⁷În osteneli şi necazuri, în priveghiuiri adesea, în foame şi sete, în posturi adesea, în frig şi lipsă de îmbrăcăminte!

²⁷Hi rala pobago to kupobago-ki Pue', mobago huduwuku-ku pai' mobago hudu pakulea' -ku. Wori' ngkani uma-a tepoleta', uma-a teponginu, uma-a tepongkoni'. Wori' ngkani-a mo'oro', molengi' pai' uma hono' pohea-ku.

²⁸Şi, pe lîngă lucrurile de afară, în fiecare zi mă apasă grija pentru toate Bisericile.

²⁸Ntani' -na ngkai hawe'ea toe, motomo wo'o kinolo-ku butu eo-na, mpopekiri to Kristen hi butu ngata.

²⁹Cine este slab, şi să nu fiu şi eu slab? Cine cade în păcat, şi eu să nu ard?

²⁹Ane ria ompi' hampepangalaa' -ku to susa' apa' lente pepangala' -ra, susa' wo'o-kuwo nono-ku. Ane ria to monawu' hi rala jeko', peda' wo'o-kuwo nono-ku.

³⁰Dacă e vorba să mă laud, mă voi lăuda numai cu lucrurile privitoare la slăbiciunea mea.

³⁰Ane kana mpo'une' -a woto-ku, ku'une' woto-ku mpotutura hawe'ea kalentea-ku.

³¹Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care este binecuvîntat în veci, ştie că nu mint!...

³¹Hawe'ea to ku'uli' -e we'i, makono omea, uma-a boa'. Alata'ala Tuama-na Pue' Yesus sabi' -ku! Une' -imi duu' kahae-hae-na!

³²În Damasc, dregătorul împăratului Areta păzea cetatea Damascenilor, ca să mă prindă.

³²Nto'u-ku hi ngata Damsyik, gubernur to hi une' Raja Aretas doko' mpopatehi-a. Nahubui tantara-na mpojaga wobo' ngata bona ma'ala-a rahoko'.

³³Dar am fost dat jos pe o fereastră, într'o coşniţă, prin zid, şi am scăpat din mînile lor.

³³Aga doo-ku mpotulungi-a. Ra'ulu-a hi rala karanci ntara hameha' wulou' wala, pai' -a tebahaka.