¹E nevoe să mă laud, măcarcă nu este de folos. Voi veni totuş la vedeniile şi descoperirile Domnului.

¹Uma mpu'u-di ria kalaua-na mpo'une' woto-ta moto-e. Aga nau' wae, ku'une' oa' woto-ku moto toi-e. Kututura-kokoi ulu pangila to napopohiloi-ka Pue'.

²Cunosc un om în Hristos, care, acum patrusprezece ani, a fost răpit pînă în al treilea cer (dacă a fost în trup nu ştiu; dacă a fost fără trup, nu ştiu: Dumnezeu ştie).

²Ku'inca hadua to Kristen, hampulu' opo' mpae to liu ra'ore' -i hilou hi po'ohaa' Alata'ala to hi suruga. Uma ku'incai ba woto-na mpu'u-di to ra'ore' -e, ba kao' -na-wadi. Alata'ala-wadi to mpo'inca.

³Şi ştiu că omul acesta (dacă a fost în trup sau fără trup, nu ştiu: Dumnezeu ştie),

⁴To monoa' ku'inca, tauna toei ra'ore' hilou hi po'ohaa' to uma mowo kalompe' -na, to rahanga' Firdaus. (Hangkani-pi ku'uli', uma ku'incai ba ra'ore' mpu'u-idi, ba pangila-na-wadi, Alata'ala-wadi to mpo'inca.) Bula-na hi ria, mpo'epe-i lolita to lompe' lia, to ko'ia na'epei tilinga manusia', pai' gati uma rapiliu manusia' mpohowa'.

⁴a fost răpit în rai, şi a auzit cuvinte, cari nu se pot spune, şi pe cari nu -i este îngăduit unui om să le rostească.

⁵Kakoo-kono-na, natao moto ku'une' tauna to mpohilo pangila to hewa toe. Aga uma-a dota mpo'une' woto-ku moto. Sampale to ku'une' -ki woto-ku moto, hawe'ea kalentea-ku.

⁵Cu un astfel de om mă voi lăuda; dar întrucît mă priveşte pe mine însumi, nu mă voi lăuda decît cu slăbiciunile mele.

⁶Kakoo-kono-na, ane doko' ku'une' woto-ku, uma-a boa', apa' ria mpu'u to natao ku'une' -ki woto-kue. Aga kupengkatarii, uma-pi kututura pangila-ku, bona neo' mpai' ria to mpo'une' -a kampo'epe-ra tutura-ku toi. Ane ria to doko' mpo'une' -a, agina ranaa hi gau' -ku pai' ra'epe lolita-ku.

⁶Chiar dacă aş vrea să mă laud, n'aş fi nebun, căci aş spune adevărul; dar mă feresc, ca să n'aibă nimeni despre mine o părere mai înaltă decît ce vede în mine, sau ce aude dela mine.

⁷Jadi', apa' uma mowo kalompe' -na hawe'ea pangila-kue, Alata'ala mpowai' -a hanyala kaparia, bona neo' mpai' molangko rahi nono-ku. Kaparia toe hewa rui to mpotohu' -a ncuu, pai' hewa suro ngkai Magau' Anudaa' to ntora mposori-a.

⁷Şi ca să nu mă umflu de mîndrie, din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi -a fost pus un ţepuş în carne, un sol al Satanei, ca să mă pălmuiască, şi să mă împedece să mă îngîmf.

⁸Tolu ngkani-a mekakae hi Pue', ku'uli': "O Pue', kuperapi' bona nulali-ka-kuwo kaparia toi."

⁸De trei ori am rugat pe Domnul să mi -l ia.

⁹Tapi' na'uli' -ka: "Uma kulali, aga kutulungi-ko hante kabula rala-ku. Hono' -mi toe. Apa' ane lente-ko, karohoa-ku gana kamonoto-na hi rala katuwu' -nu." Toe-mi ompi' -ompi' pai' bohe nono-ku mpololita hawe'ea kalentea-ku, apa' nto'u-ku lente, karohoa Kristus mpokamoui-a.

⁹Şi El mi -a zis: ,,Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvîrşită.`` Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentruca puterea lui Hristos să rămînă în mine.

¹⁰Jadi', ane lente-a, kupokagoe' moto. Goe' -a ane ba raruge' -a ba rabalinai' -a, ba mporata-a kasusaa' pai' kaparia sabana petuku' -ku hi Kristus. Apa' ane lente-a, nto'u toe-mi moroho-a.

¹⁰De aceea simt plăcere în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strîmtorări, pentru Hristos; căci cînd sînt slab, atunci sînt tare.

¹¹Pololita-ku we'i, hewa towojo mpu'u-a apa' ku'une' -kuna woto-ku moto, aga koi' -le ompi' pai' alaa-na hewa toe-ae. Kakoo-kono-na, ke koi' -dile ompi' to mpo'une' -ae. Apa' nau' uma-a-kuwo hewa hema, aga bate suro Pue' Yesus mpu'u-a, uma-a tepatu'ai ngkai suro to hi retu-ra tilou to mpomobohe hanga' -ra moto.

¹¹Am ajuns nebun: voi m'aţi silit. Dar voi trebuia să mă lăudaţi; căci, măcar că nu sînt nimic, totuş cu nimic n'am fost mai pe jos de aceşti apostoli aşa de minunaţi.

¹²Bula-ku dohe-ni, kubabehi tanda-tanda to mpakanoto kasuro-na Pue' Yesus mpu'u-a. Mosabara-a mobago hi rala kasusaa', mpobabehi-a tanda mekoncehi pai' anu mobaraka' hante karohoa to ngkai Pue' Ala.

¹²Semnele unui apostol le-aţi avut printre voi în toată răbdarea, prin semne, puteri şi minuni cari au fost făcute între voi.

¹³Ha ni'uli' -koina uma hono' petulungia-ku hi koi' -e ompi'! Petulungia-ku hi koi' -le, bate hibalia hante petulungia-ku hi tauna to hi ngata ntani' -na. Ane hi ngata doo, merapi' -a gaji' -ku, tapi' koi' ompi' uma kupomperapii' -koi gaji' -ku. Ha ni'uli' -koina kuposala' toe ompi'? Uma-hanae'!

¹³În adevăr, în ce aţi fost voi puşi mai pe jos decît celelalte Biserici, afară doar că numai eu singur nu v'am fost o sarcină? O, iertaţi-mi nedreptatea aceasta!...

¹⁴Pe'epei lompe'! Moliwo-a tohe'i-e mpencuai' -koi katolu ngkani-na. Pai' uma-a mpai' mperapii' -koi ba napa-napa. To kupali', bela rewa-ni, nono-ni to kupali', bona nipoka'ahi' -a. Apa' bela-hawo ana' to mpali' pongkoni' totu'a-ra; totu'a to mpali' pongkoni' ana' -ra.

¹⁴Iată că sînt gata să vin a treia oară la voi; şi tot nu vă voi fi o sarcină; căci nu caut bunurile voastre, ci pe voi înşivă. Ce -i drept, nu copiii sînt datori să agonisească pentru părinţii lor, ci părinţii pentru copiii lor.

¹⁵Jadi', goe' -a mpopake' hawe'ea to ria hi aku' mpotulungi-koi. Sadia-a mpewai' woto-ku moto mpotulungi-koi. Ane hewa toe kabohe ahi' -ku hi koi' ompi', napa pai' hangkedi' rahi ahi' -ni hi aku'?

¹⁵Şi eu, voi cheltui prea bucuros din ale mele, şi mă voi cheltui în totul şi pe mine însumi pentru sufletele voastre. Dacă vă iubesc mai mult, sînt iubit cu atît mai puţin?

¹⁶Ni'inca moto ompi' ka'uma-ku ria mpo'alai' -koi ba napa-napa. Aga ria oa' to mpotuntui' -a, ra'uli' topo'akala-a. Ra'uli' mporata-a rasi' ngkai koi' hante pebagiu-ku.

¹⁶Fie şi-aşa! Nu v'am fost sarcină de loc. ,,Dar``, zic ei, ,,ca un om isteţ ce sînt, v'am prins prin şiretlic.`` -

¹⁷Uma-e' makono! Tauna to kupahawa' tilou, ha ria-ra to mpo'akalai-koi, alaa-na aku' to mporata rasi'? Uma ria.

¹⁷Dar, am tras eu oare vreun folos dela voi prin vreunul din aceia, pe cari i-am trimes la voi?

¹⁸Kuperapi' wengi bona Titus tilou mpehupai' -koi, pai' ria wo'o-pi hadua ompi' kupahawa' mpodohei-i. Ha ria-i Titus mpo'akalai-koi nto'u toe-e? Ni'inca moto ompi', Titus pai' aku' hanono lau-kai, pai' hibalia wo'o pokehii-kai.

¹⁸Am rugat pe Tit să vină să vă vadă; şi împreună cu el am trimes şi pe fratele: a cerut Tit ceva dela voi? N-am fost noi călăuziţi de acelaş Duh, şi n-am călcat noi pe aceleaşi urme?

¹⁹Neo' ni'uli' hewa toi, hawe'ea to ki'uki' tohe'i, ki'uki' bona mpo'uli' noa' -kai. Ompi' -ompi' to kipoka'ahi'! Mololita-kai tohe'i-e, hi posidaia' -kai hante Kristus. Alata'ala mpotiroi-ta! Hawe'ea to ki'uli', hawe'ea to kibabehi, ki'uli' pai' kibabehi bona mporohoi pepangala' -ni.

¹⁹De multă vreme voi vă închipuiţi că, vrem să ne apărăm înaintea voastră! Noi vorbim înaintea lui Dumnezeu în Hristos; şi toate aceste lucruri, le spunem, prea iubiţilor, pentru zidirea voastră.

²⁰Apa' koro' -a, nee-neo' mpai' nto'u katilou-ku mpencuai' -koi, kurata-koi uma hewa to kupokono. Pai' wae wo'o koi', uma-a hewa to nipokono. Nee-neo' mpai' kurata-koi nto'u-ni momehono' pai' momepohingii', momepokaroe pai' hore mpopeliu woto-ni moto, momeruge', mometuntui', pai' hore molangko nono. Nee-neo' kurata-koi uma hintuwu' ompi'.

²⁰Fiindcă mă tem ca nu cumva, la venirea mea, să vă găsesc aşa cum n'aş vrea să vă găsesc, şi eu însumi să fiu găsit de voi aşa cum n'aţi vrea. Mă tem să nu găsesc gîlceavă, pizmă, mînii, desbinări, vorbiri de rău, bîrfeli, îngîmfări, tulburări.

²¹Koro' -a nee-neo' mpai' ane rata wo'o-apa hi retu, kehi-ni tohe'e mpaka'ea' -a hi nyanyoa Pue' -ku, Pue' Alata'ala, alaa-ku geo' mpokageoi' wori' tauna to mojeko', apa' ko'ia oa' -ra medea ngkai gau' -ra to sala', pobualo' -ra pai' kehi-ra to uma tumotoa.

²¹Mă tem ca, la venirea mea la voi, să mă smerească din nou Dumnezeul meu cu privire la voi, şi să trebuiască să plîng pe mulţi din cei ce au păcătuit mai înainte, şi nu s'au pocăit de necurăţia, curvia şi spurcăciunile, pe cari le-au făcut.