¹În Biserica din Antiohia erau nişte prooroci şi învăţători: Barnaba, Simon, numit Niger, Luciu din Cirena, Manaen, care fusese crescut împreună cu cîrmuitorul Irod, şi Saul.

¹Hi olo' topetuku' Yesus to hi Antiokhia, ria ba hangkuja dua nabi pai' guru to mpokeni Lolita Pue', hanga' -ra: Barnabas; Simeon to ra'atu Nto'eta; Lukius to ngkai ngata Kirene; Menahem to rapokakama dohe Magau' Herodes Antipas; pai' Saulus.

²Pe cînd slujeau Domnului şi posteau, Duhul Sfînt a zis: ,,Puneţi-Mi deoparte pe Barnaba şi pe Saul pentru lucrarea la care i-am chemat.``

²Hangkani, bula-ra mepue' hi Pue' Ala pai' mopuasa', Inoha' Tomoroli' mpololitai-ra hewa tohe'i: "Barnabas pai' Saulus toe, kupelihi-ra jadi' topobago-ku. Jadi', patani' -ramo, bona hilou-ra mpobabehi bago to kupopokoloi-raka."

³Atunci, după ce au postit şi s'au rugat, şi-au pus mînile peste ei, şi i-au lăsat să plece.

³Jadi', ka'oti-ra mopuasa' pai' mosampaya, rajama-ramo Barnabas pai' Saulus, pai' raposampayai. Oti toe, rapope'ongko' mpu'u-ramo hilou mpokeni Kareba Lompe'.

⁴Barnaba şi Saul, trimeşi de Duhul Sfînt, s'au coborît la Seleucia, şi de acolo au plecat cu corabia la Cipru.

⁴Jadi', apa' Inoha' Tomoroli' mpahawa' -ra mpopalele Kareba Lompe', mako' -ramo hilou hi ngata Seleukia to hi wiwi' tahi'. Ngkai ree, mpohawi' kapal-ramo hilou hi lewuto' Siprus.

⁵Ajunşi la Salamina, au vestit Cuvîntul lui Dumnezeu în sinagogile Iudeilor. Aveau de slujitor pe Ioan.

⁵Karata-ra hi ree hi ngata Salamis, raparata-mi Lolita Alata'ala hi tomi posampayaa to Yahudi. Yohanes Markus mpongawa' -ra hi rala bago-ra toe.

⁶Dupăce au străbătut toată insula pînă la Pafos, au întîlnit pe un vrăjitor, prooroc mincinos, un Iudeu, cu numele Bar-Isus,

⁸Modao' -ra hobo' hi lewuto' toe, duu' -ra rata hi ngata Pafos. Hi ria-ra mpohirua' -ki hadua to Yahudi, hanga' -na Baryesus. Hi rala basa Yunani hanga' -na Elimas. Elimas toei, hadua topobali'mata to wori' inca-na, pai' na'uli' wo'o kahi'a-na nabi Alata'ala. Hi'a toei bale-na gubernur to hi lewuto' toe, Sergius Paulus hanga' -na. Gubernur toei, tauna to pante. Nakio' -ra Barnabas pai' Saulus tumai mpohirua' -ki, apa' doko' na'epe-hawo Lolita Alata'ala. Aga Elimas topobali'mata toei, mpobaro lolita-ra, apa' doko' nalawa' bona neo' mpai' gubernur mepangala' hi Yesus.

⁷care era cu dregătorul Sergius Paulus, un om înţelept. Acesta din urmă a chemat pe Barnaba şi pe Saul, şi şi -a arătat dorinţa să audă Cuvîntul lui Dumnezeu.

⁹Tapi' Saulus-- to rahanga' wo'o Paulus-- nakuasai Inoha' Tomoroli' -i. Mpomonaa-i Elimas, na'uli' -ki:

⁸Dar Elima, vrăjitorul, -căci aşa se tîlcuieşte numele lui-le stătea împotrivă, şi căuta să abată pe dregător dela credinţă.

¹⁰"Ee topebagiu ngkaraka'! Iko bali' hawe'ea to monoa'! Hewa Magau' Anudaa' -hana kehi-nu tetu-e! Napa pai' uma nubahakai oa' mpohala'weo tudui' Pue' to monoa'?

⁹Atunci Saul, care se mai numeşte şi Pavel, fiind plin de Duhul Sfînt, s'a uitat ţintă la el,

¹¹Wae lau, hilo pe'! Pue' mpohuku' -ko! Ngkai wae lau wero-ko, uma-poko pehilo ba hangkuja eo kahae-na!" Hinto'u toe, Elimas mporasai ria to mo'eta hewa rangahu mpoleru mata-na, alaa-na mogao' -gao' -i-damo mpopali' tauna mpotete' -i.

¹⁰şi a zis: ,,Om plin de toată viclenia şi de toată răutatea, fiul dracului, vrăjmaş al oricărei neprihăniri, nu mai încetezi tu să strîmbi căile drepte ale Domnului?

¹²Kanahilo-na Gubernur napa to jadi' tohe'e, mepangala' -imi hi Pue' Yesus, apa' konce-i mpo'epe tudui' Pue'.

¹¹Acum, iată că mîna Domnului este împotriva ta: vei fi orb, şi nu vei vedea soarele pînă la o vreme.`` Îndată a căzut peste el ceaţă şi întunerec, şi căuta bîjbîind nişte oameni, cari să -l ducă de mînă.

¹³Ngkai Pafos, Paulus pai' doo-na mpohawi' kapal hilou hi ngata Perga hi tana' Pamfilia. Hi ngata toe, Yohanes Markus mpalahii-ra pai' nculii' hilou hi Yerusalem.

¹²Atunci dregătorul, cînd a văzut ce se întîmplase, a crezut, şi a rămas uimit de învăţătura Domnului.

¹⁴Ngkai Perga, rapokaliliu pomako' -ra rata hi ngata Antiokhia hi tana' Pisidia. Hi Eo Sabat (eo pepuea' -ra to Yahudi), hilou-ramo mohura hi tomi posampayaa to Yahudi.

¹³Pavel şi tovarăşii lui au pornit cu corabia din Pafos, şi s'au dus la Perga în Pamfilia. Ioan s'a despărţit de ei, şi s'a întors la Ierusalim.

¹⁵Hi porumpua toe, ria to mpobasa Atura Musa pai' sura nabi-nabi. Oti toe, pangkeni tomi posampayaa toe mpohubui tauna hilou mepekune' hi Paulus pai' Barnabas, ra'uli' -raka: "Ompi', ane ria lolita-ni doko' mpotudui' -kai, hewa toe lau kipalogai-koi mololita."

¹⁴Din Perga şi-au urmat drumul înainte, şi au ajuns la Antiohia din Pisidia. În ziua Sabatului, au intrat în sinagogă şi au şezut jos.

¹⁶Kamokore-nami Paulus, mohuka' bona molino-ra, pai' na'uli': "Ompi' -ompi' -ku to Israel, pai' koi' wo'o to bela-koi to Israel aga to mepue' -mokoi hi Alata'ala: Epe-ka-kuwo lolita-ku.

¹⁵După citirea Legii şi a Proorocilor, fruntaşii sinagogii au trimes să le zică: ,,Fraţilor, dacă aveţi un cuvînt de îndemn pentru norod, vorbiţi``.

¹⁷Alata'ala to tapue' kita' to Israel mpopelihi-mi ntu'a-ta owi, pai' napopomuli-ra alaa-na wori' lia-ramo bula-ra mesowo' hi tana' Mesir. Ngkai ree, napopohiloi-ra kuasa-na to bohe nto'u kanatete' -ra malai ngkai Mesir.

¹⁶Pavel s'a sculat, a făcut semn cu mîna, şi a zis: ,,Bărbaţi Israeliţi şi voi cari vă temeţi de Dumnezeu, ascultaţi!

¹⁸Oti toe, opo' mpulu' mpae kahae-na, napengkatarii mpohilo pesapuaka-ra bula-ra hi tana' to wao'.

¹⁷Dumnezeul acestui popor Israel a ales pe părinţii noştri. A ridicat la cinste pe norodul acesta, în timpul şederii lui în ţara Egiptului, şi l'a scos din Egipt cu braţul Său cel puternic.

¹⁹Pitu magau' hante ntodea-ra hi tana' Kanaan nadagi bona tana' -ra nabagi-bagi-raka to Israel bona hira' -mi pue' -na.

¹⁸Timp de aproape patruzeci de ani, le -a suferit purtarea în pustie.

²⁰Kajadia' hawe'ea tohe'i we'i, kira-kira opo' atu lima mpulu' mpae kahae-na. "Oti toe, Pue' Ala mpowai' -ra tadulako-tadulako to jadi' pangkeni-ra, duu' rata hi nabi Samuel.

¹⁹Şi, dupăce a nimicit şapte popoare în ţara Canaanului, le -a dat de moştenire pămîntul lor, pentru aproape patru sute cincizeci de ani.

²¹Nto'u toe, merapi' -ra bona Pue' Ala mpowai' -ra magau'. Jadi', Alata'ala mpowai' -ra magau', Saul hanga' -na, ana' -na Kis muli Benyamin. Saul toe-mi to jadi' magau' to Israel opo' mpulu' mpae kahae-na.

²⁰După aceste lucruri le -a dat judecători, pînă la proroocul Samuel.

²²Aga ka'omea-na Pue' Ala mpopohu-i ngkai huraa-na, pai' -i mpo'ongko' Daud jadi' magau' to Israel. Toi-mi to na'uli' Alata'ala mpotompo'wiwi Daud: `Daud ana' Isai toei, tauna to mpokagoe' nono-ku pai' to mpobabehi konoa-ku.'

²¹Ei au cerut atunci un împărat. Şi, timp de aproape patruzeci de ani, Dumnezeu le -a dat pe Saul, fiul lui Chis, din seminţia lui Beniamin;

²³"Ompi' -ompi', ngkai muli Daud toe-mi, Alata'ala mpo'ongko' -taka kita' to Israel hadua Magau' Tompohore-ta ngkai huku' jeko' -ta, ntuku' pojanci-na owi. Magau' toei, Yesus hanga' -na.

²²apoi l -a înlăturat, şi le -a ridicat împărat pe David, despre care a mărturisit astfel: ,,Am găsit pe David, fiul lui Iese, om după inima Mea, care va împlini toate voile Mele.``

²⁴Kako'ia-na Yesus mpotepu'u bago-na, Yohanes Topeniu' mpo'uli' -raka hawe'ea to Israel bona medea-ra ngkai jeko' -ra pai' -ra raniu'.

²³Din sămînţa lui David, Dumnezeu, după făgăduinţa Sa, a ridicat lui Israel un Mîntuitor, care este Isus.

²⁵Neo' hudu-mi pobago-na Yohanes, na'uli' -raka ntodea: `Ntuku' pomporataa-ni, hema-a aku' toi-e? Bela-kuwo aku' Magau' to nipopea. Rata moto-i mpai' ane oti-pi bago-ku. Bangku' jadi' pahawaa' -na to mpobongka koloro sapatu' -na, uma-a-kuwo natao.'

²⁴Înainte de venirea Lui, Ioan propovăduise botezul pocăinţei la tot norodul lui Israel.

²⁶"Ompi' -ompi' -ku muli Abraham, pai' koi' wo'o to bela-koi to Yahudi aga to mepue' -mi hi Alata'ala: Hi kita' toi-mi raparata kareba toe, to mpo'uli' ohea bona tebahaka-ta ngkai huku' jeko' -ta.

²⁵Şi Ioan, cînd era la sfîrşitul însărcinării lui, zicea: ,,Cine credeţi că sînt eu? Nu sînt Acela; ci iată că după mine vine Unul, căruia eu nu sînt vrednic să -i desleg încălţămintea picioarelor.``

²⁷Ompi' -ta to mo'oha' hi Yerusalem hante pangkeni-ra, uma ra'incai Kayesus-na Magau' Topetolo' toei. Uma ra'incai batua-na lolita nabi to rabasa butu Eo Sabat. Toe pai' rahuku' mate-i-hana Yesus. Ntaa' hante babehia-ra tohe'e, te'ihii' lau-mi to ralowa nabi owi.

²⁶Fraţilor, fii ai neamului lui Avraam, şi ceice vă temeţi de Dumnezeu, vouă v'a fost trimes Cuvîntul acestei mîntuiri.

²⁸Nau' uma raratai to toto-na rahuku' mate-ki, aga raperapi' oa' hi Pilatus bona rapatehi-i.

²⁷Căci locuitorii din Ierusalim şi mai marii lor n'au cunoscut pe Isus; şi prin faptul că L-au osîndit, au împlinit cuvintele proorocilor, cari se citesc în fiecare Sabat.

²⁹Hudu-mi rababehi hawe'ea to te'uki' owi to mpolowa-i, rapopana'u woto-na ngkai kaju parika' -na pai' -i ratana.

²⁸Măcarcă n'au găsit în El nicio vină de moarte, totuş ei au cerut lui Pilat să -L omoare.

³⁰Aga Alata'ala mpotuwu' -i nculii'.

²⁹Şi, dupăce au împlinit tot ce este scris despre El, L-au dat jos depe lemn, şi L-au pus într'un mormînt.

³¹Oti toe, wori' mengi-i-pidi mpopehuwu woto-na hi tauna to mpotuku' -i ngkai Galilea hilou hi Yerusalem. Hira' toe-mi to jadi' sabi' -na hi kita' to Yahudi, Kahi'a-na mpu'u-mi Magau' Topetolo'.

³⁰Dar Dumnezeu L -a înviat din morţi.

³³"Jadi' ompi' -ompi', hewa toe lau, kai' -mi to mparata-kokoi Kareba Lompe' tohe'i. Napa to najanci Alata'ala owi hi ntu'a-ta, napadupa' hi kita' muli-ra tempo toi-e hi kanapotuwu' -na nculii' Yesus ngkai kamatea. Hewa to te'uki' hi rala Rona' Daud karomeha' -na: `Iko-mi Ana' -ku. Eo toe lau kupo'Ana' -moko.'

³¹El S'a arătat, timp de mai multe zile celorce se suiseră cu El din Galilea la Ierusalim, şi cari acum sînt martorii Lui înaintea norodului.

³⁴Yesus tohe'e, napotuwu' mpu'u-imi Alata'ala, pai' bate uma-ipi mate nculii' ba jadi' pope hi rala daeo'. Toe-mile batua lolita Buku Tomoroli' to mpo'uli' hewa toi-e: `Napa to kujanci-ki Magau' Daud owi, bate moroli' pai' monoa' kadupa' -na. Napa to kujanci toe, bate kupadupa' hi koi'.'

³²Şi noi vă aducem vestea aceasta bună că făgăduinţa făcută părinţilor noştri,

³⁵"Toe wo'o-mi batua lolita Daud hi rala posampaya-na, na'uli' hewa toi: `Woto-ku uma nupelele' hi rala daeo' duu' -na pope, apa' Aku' batua-nu to nupelihi.'

³³Dumnezeu a împlinit -o pentru noi, copiii lor, înviind pe Isus; după cum este scris în psalmul al doilea: ,,Tu eşti Fiul Meu, astăzi Te-am născut.``

³⁶Ompi' -ompi', bela woto-na Daud moto to natoa' lolita toe we'i. Apa' Daud mpobabehi hawe'ea to nahubui-ki Alata'ala, pai' kahudu tuwu' -na hi dunia' toi, mate-imi. Woto-na ratana hi ncori daeo' ntu'a-na pai' bate jadi' pope-mi.

³⁴Că L -a înviat din morţi, aşa că nu Se va mai întoarce în putrezire, a spus -o cînd a zis: ,,Vă voi împlini cu toată credincioşia făgăduinţele sfinte, pe cari le-am făcut lui David.``

³⁷Aga Yesus, to napotuwu' nculii' Alata'ala-e, uma-i-hana jadi' pope hi rala daeo'.

³⁵De aceea mai zice şi în alt psalm: ,,Nu vei îngădui ca Sfîntul Tău să vadă putrezirea.``

³⁸Jadi', ompi' -ompi', toe pai' kuparata-kokoi kareba toi: hante napa to jadi' hi Yesus toe, jeko' -ni ma'ala ra'ampungi.

³⁶Şi David, după ce a slujit celor din vremea lui, după planul lui Dumnezeu, a murit, a fost îngropat lîngă părinţii săi, şi a văzut putrezirea.

³⁹Uma-ta bisa tebahaka ngkai huku' jeko' -ta hi kampotuku' -ta Atura Musa. Aga hema-hema to mepangala' hi Yesus, tebahaka mpu'u-ra ngkai hawe'ea jeko' -ra, duu' -na jadi' monoa' mpu'u-ramo hi poncilo Alata'ala.

³⁷Dar Acela, pe care L -a înviat Dumnezeu, n'a văzut putrezirea.

⁴⁰"Aga kana tapelompehi, bona neo' mpai' jadi' hi kita' hewa to na'uli' Alata'ala hante wiwi nabi owi. Na'uli':

³⁸Să ştiţi dar, fraţilor, că în El vi se vesteşte iertarea păcatelor;

⁴¹`Pelompehi-e', koi' to meruge'. Konce-koi mpai' mpohilo babehia-ku, ka'omea-na rahuku' mate-koi. Apa' tempo toi kubabehi anu to mobaraka' lia. Hiaa' oja' -ko-koina mpopangala', nau' ria to mponotohi-kokoi.'"

³⁹şi oricine crede, este iertat prin El de toate lucrurile de cari n'aţi putut fi iertaţi prin Legea lui Moise.

⁴²Kamalai-ra Paulus pai' Barnabas ngkai tomi posampayaa toe, tauna to morumpu hi ree mpo'uli' -raka: "Kiperapi' bona Eo Sabat to rata, tumai wo'o-koi mpai' mpakanoto tena-kakai tudui' toe-e we'i."

⁴⁰Astfel, luaţi seama să nu vi se întîmple ce se spune în prooroci:

⁴³Oti toe, pagaa' -gaa' -ramo ngkai tomi posampayaa toe. Wori' to Yahudi mpotuku' Paulus pai' Barnabas. Pai' wori' wo'o tauna to bela-ra to Yahudi aga to mesua' -mi hi agama Yahudi, metuku' wo'o-ra-rawo mpotuku' Paulus pai' Barnabas. Suro Pue' Yesus toera mpo'apui nono-ra bona tida-ra mepangala' hi Alata'ala to mpowai' -ta kalompea' ngkai kabula rala-na.

⁴¹,,Uitaţi-vă, dispreţuitorilor, miraţi-vă şi pieriţi; căci în zilele voastre, am să fac o lucrare, pe care n'o veţi crede nicidecum, dacă v'ar istorisi -o cineva.`` Prigonirile Iudeilor.

⁴⁴Jadi', mingku boko' hi Eo Sabat wo'o-mi, neo' hawe'ea pue' ngata morumpu doko' mpo'epe Lolita Alata'ala.

⁴²Cînd au ieşit afară, Neamurile i-au rugat să le vorbească şi în Sabatul viitor despre aceleaşi lucruri.

⁴⁵Tapi' karahilo-na to Yahudi kawori' tauna to morumpu, mohingi' -ramo. Toe pai' raruge' -i Paulus pai' rabaro hawe'ea to na'uli'.

⁴³Şi după ce s'a împrăştiat adunarea, mulţi din Iudei şi din prozeliţii evlavioşi au mers după Pavel şi Barnaba, cari stăteau de vorbă cu ei, şi -i îndemnau să stăruiască în harul lui Dumnezeu.

⁴⁶Tapi' hangkedi' kabia' -ra Paulus pai' Barnabas mololita. Ra'uli' mpo'uli' -raka to Yahudi: "Taoa-na, Lolita Alata'ala kana raparata mperi'ulu hi koi' to Yahudi. Tapi', bo uma-ko-koina dota ntarima, koi' moto-mi-koiwo to mpakanoa' ka'uma-nakoi natao mporata katuwua' to duu' kahae-hae-na. Wae-pi, kipalahii-mokoi, hilou mpokeni Lolita Alata'ala hi tauna to bela-ra to Yahudi!

⁴⁴În Sabatul viitor, aproape toată cetatea s'a adunat ca să audă Cuvîntul lui Dumnezeu.

⁴⁷Apa' toi-mi hawa' Pue' Ala hi kai'. Na'uli': `Kupelihi-moko jadi' baja to mpobajahi nono tauna to bela-ra to Yahudi, bona Iko mpoparata kalompea' hi tauna humalili' dunia'.'"

⁴⁵Iudeii, cînd au văzut noroadele, s'au umplut de pizmă, vorbeau împotriva celor spuse de Pavel, şi -l batjocoreau.

⁴⁸Kara'epe-na-rawo tauna to bela-ra to Yahudi lolita toe, goe' -ramo, pai' -ra mpo'une' Lolita Pue'. Pai' hema-hema to napelihi ami' -mi Alata'ala bona mporata katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na, mepangala' -ramo hi Pue' Yesus.

⁴⁶Dar Pavel şi Barnaba le-au zis cu îndrăzneală: ,,Cuvîntul lui Dumnezeu trebuia vestit mai întîi vouă; dar fiindcă voi nu -l primiţi, şi singuri vă judecaţi nevrednici de viaţa vecinică, iată că ne întoarcem spre Neamuri.

⁴⁹Jadi', Lolita Pue' molele hobo' hi tana' toe.

⁴⁷Căci aşa ne -a poruncit Domnul: ,Te-am pus ca să fii Lumina Neamurilor, ca să duci mîntuirea pînă la marginile pămîntului.``

⁵⁰Tapi' to Yahudi mpo'ukei' totu'a-totu'a ngata pai' tobine-tobine to mo'ua' to mengkoru hi Alata'ala, alaa-na Paulus pai' Barnabas rabalinai' pai' rapopalai ngkai ngata Antiokhia.

⁴⁸Neamurile se bucurau cînd au auzit lucrul acesta şi preamăreau Cuvîntul Domnului. Şi toţi cei ce erau rînduiţi să capete viaţa vecinică, au crezut.

⁵¹Toe pai' Paulus hante Barnabas mpotonta awu to hi witi' -ra, tanda kabela-napi-rawo hira' to mpotangku ane Alata'ala mpohuku' pue' ngata toe. Oti toe hilou-ramo hi ngata Ikonium.

⁴⁹Cuvîntul Domnului se răspîndea în toată ţara.

⁵²Topetuku' Pue' Yesus hi Antiokhia, nakuasai-ramo Inoha' Tomoroli' pai' goe' lia nono-ra.

⁵⁰Dar Iudeii au întărîtat pe femeile cucernice cu vază şi pe fruntaşii cetăţii, au stîrnit o prigonire împotriva lui Pavel şi Barnaba, şi i-au izgonit din hotarele lor.

⁵¹Pavel şi Barnaba au scuturat praful de pe picioare împotriva lor, şi s'au dus în Iconia,

⁵²în timp ce ucenicii erau plini de bucurie şi de Duhul Sfînt.