¹Cam pe aceeaş vreme, împăratul Irod a pus mînile pe unii din Biserică, pentruca să -i chinuiască;

¹Nto'u toe wo'o, Magau' Herodes Agripa ntepu'u mpobalinai' ba hangkuja dua topepangala' hi Pue' Yesus.

²şi a ucis cu sabia pe Iacov, fratele lui Ioan.

²Ngkai hawa' -na toe, Yakobus ompi' -na Yohanes rasumale'.

³Cînd a văzut că lucrul acesta place Iudeilor, a mai pus mîna şi pe Petru. -Erau zilele praznicului Azimilor. -

³Kanahilo-na Herodes to Yahudi mpokono babehia-na toe, natampai tena: nahubui tauna mpohoko' Petrus. Tohe'e jadi' nto'u eo bohe to Yahudi to rahanga' Posusa' Roti to Uma Raragii.

⁴După ce l -a prins, şi l -a băgat în temniţă, l -a pus supt paza a patru cete de cîte patru ostaşi, cu gînd ca după Paşte să -l scoată înaintea norodului.

⁴Rahoko' mpu'u-imi Petrus, pai' -i ratarungku'. Opo' ntuda tantara rapahawa' mpodongo-i, butu ntuda, opo' -ra hampo'emaa'. Patuju-na Herodes, bona ane timpaliu-damo posusa' Paskah, rapohurai kara-kara-na Petrus hi mata ntodea pai' -i rahuku' mate.

⁵Deci Petru era păzit în temniţă, şi Biserica nu înceta să înalţe rugăciuni către Dumnezeu pentru el.

⁵Jadi', Petrus rapotuhu hi rala tarungku', aga topepangala' hi Pue' Yesus tida mosampaya hi Alata'ala, mposampayai-i.

⁶În noaptea zilei cînd avea de gînd Irod să -l înfăţişeze la judecată, Petru dormea între doi ostaşi, legat de mîni cu două lanţuri; şi nişte păzitori păzeau temniţa la uşă.

⁶Rala-na hamengi, turu-imi Petrus hi olo' rodua tantara, pai' rahoo' ntimalia pale-na hante rante. Ria wo'o tantara to mpodongo wobo' tarungku'. Patuju-na Herodes, bona mepulo mpai' rapohurai kara-kara-na hi mata ntodea.

⁷Şi iată, un înger al Domnului a stătut lîngă el pe neaşteptate, şi o lumină a strălucit în temniţă. Îngerul a deşteptat pe Petru, lovindu -l în coastă, şi i -a zis: ,,Scoală-te, iute!`` Lanţurile i-au căzut jos de pe mîni.

⁷Ntaa' we'i, hi bengi toe muu-mule' mehupa' -mi mala'eka Pue' hi rala tarungku', mokore hi ncori Petrus, pai' ria to mehini hi rala tarungku' toe. Mala'eka toei mpolengo-lengo Petrus mpolike-i, na'uli' -ki: "Ee, pesahui memata!" Nto'u toe, hangaa mobongka moto-mi rante pohoo' pale-na Petrus.

⁸Apoi îngerul i -a zis: ,,Încinge-te, şi leagă-ţi încălţămintele.`` Şi el a făcut aşa. Îngerul i -a mai zis: ,,Îmbracă-te în haină, şi vino după mine.``

⁸Na'uli' wo'o-mi mala'eka toei mpo'uli' -ki: "Ala' -mi pohea-nu, pai' unco' -mi sapatu' -nu!" Natuku' mpu'u-mi Petrus hawa' -na. Oti toe, na'uli' wo'o-mi mala'eka: "Mobajui-moko, pai' tuku' -ama."

⁹Petru a ieşit afară, şi a mers după el, fără să ştie dacă ce făcea îngerul este adevărat. I se părea că are o vedenie.

⁹Metuku' mpu'u-imi Petrus. Aga ko'ia monoto mpu'u hi rala nono-na napa to nababehi mala'eka toei. Na'uli' mpohilo pangila-i-wadi.

¹⁰După ce au trecut de straja întîia şi a doua, au ajuns la poarta de fer, care dă în cetate, şi ea li s'a deschis singură; au ieşit, şi au trecut într'o uliţă. Îndată, îngerul a plecat de lîngă el.

¹⁰Jadi', mako' -ramo hilou mpoliu tantara to mpodongo wobo' to lomo' -na pai' tantara to mpodongo wobo' karomeha' -na, pai' rata-ramo hi wobo' ahe' ohea hilou hi ngata. Wobo' ahe' toe mobea moto-imi-hawo. Kaliliu-ramo mpotara wobo' toe hilou hi rala ngata. Ko'ia-ra mahae momako', moronto ncorobaa-imi mala'eka mpalahii Petrus.

¹¹Cînd şi -a venit Petru în fire, a zis: ,,Acum văd cu adevărat că Domnul a trimes pe îngerul Său, şi m'a scăpat din mîna lui Irod şi dela tot ce aştepta poporul Iudeu.``

¹¹Lako' toe-di monoto-mi hi Petrus, pai' na'uli': "Makono mpu'u-mi-tano! Pue' mpohubui mala'eka-na tumai mpobahaka-a ngkai pale Herodes pai' ngkai hawe'ea to doko' rababehi to Yahudi hi aku' -e."

¹²După ce şi -a dat bine seama de cele întîmplate, s'a îndreptat spre casa Mariei, mama lui Ioan, zis şi Marcu, unde erau adunaţi mulţi laolaltă, şi se rugau.

¹²Ka'oti-na mokanono hewa toe, hilou-imi hi tomi Maria, tina-na Yohanes Markus. Hi tomi toe, wori' tauna morumpu mosampaya.

¹³A bătut la uşa care dădea în pridvor; şi o slujnică, numită Roda, a venit să vadă cine e.

¹³Jadi', Petrus mpokado' wobo' hi mali tomi toe. Hadua tobine topobago hi tomi toe, hanga' -na Rode, tumai ke mpobea wobo'.

¹⁴A cunoscut glasul lui Petru: şi de bucurie, în loc să deschidă, a alergat înlăuntru să dea de veste că Petru stă înaintea porţii.

¹⁴Na'epe-hawo libu' Petrus-di to hi mali wobo' -e. Nakeni kagoe' -na, uma-idi kaliliu mpobea wobo', lala' lau-idi nculii' hilou hi rala tomi mpo'uli' -raka doo-na: "Petrus-hanale to hi wobo' toe-e ria!"

¹⁵,,Eşti nebună!`` i-au zis ei. Dar ea stăruia şi spunea că el este. Ei, dimpotrivă, ziceau: ,,Este îngerul lui.``

¹⁵Ra'uli' -ki: "Wuli-ko!" Aga najojo lau-mi mpo'uli' kahi'a-na mpu'u-mi. Toe pai' ra'uli' -ki: "Bela-le Petrus tetu-e. Mala'eka-na tetu-e."

¹⁶Petru însă bătea mereu. Au deschis, şi au rămas încremeniţi cînd l-au văzut.

¹⁶Jadi', lingku' -na Rode hilou hi rala tomi, Petrus ntora mpokado' wobo'. Rabea mpu'u-mi wobo', rahilo mpu'u-rawo, etu-imi Petrus. Konce lia-ra.

¹⁷Petru le -a făcut semn cu mîna să tacă, le -a istorisit cum îl scosese Domnul din temniţă, şi a zis: ,,Spuneţi lucrul acesta lui Iacov şi fraţilor.`` Apoi a ieşit, şi s'a dus într'alt loc.

¹⁷Ngkai ree, Petrus mpohuka' -raka bona mengkalino-ra, pai' nalolita-raka beiwa Pue' mpokeni-i malai ngkai rala tarungku'. Pai' na'uli' wo'o-raka: "Napa to jadi' tohe'i, uli' -ki Yakobus pai' hi ompi' -ompi' ntani' -na." Oti toe, malai-imi Petrus hilou hi po'ohaa' ntani' -na.

¹⁸Cînd s'a făcut ziuă, ostaşii au fost într'o mare fierbere, ca să ştie ce s'a făcut Petru.

¹⁸Kamepulo-na mpu'u-mi, sese' -ramo tantara topojaga. Ingu' -ra ba napa to jadi' hi Petrus.

¹⁹Irod, după ce l -a căutat în toate părţile, şi nu l -a aflat, a luat la cercetare pe păzitori, şi a poruncit să -i omoare. În urmă s'a pogorît din Iudea la Cezarea, ca să rămînă acolo.

¹⁹Herodes mpohubui tauna mpopali' Petrus, aga uma-i raruai'. Toe pai' Herodes mpehubui bona tantara to mpodongo Petrus toe-e ngone raparesa' pai' rapatehi. Oti toe Herodes malai ngkai tana' Yudea hilou mo'oha' hi ngata Kaisarea.

²⁰Irod era foarte mîniat pe cei din Tir şi din Sidon. Dar aceştia au venit toţi într'un gînd la el; şi după ce au cîştigat de partea lor pe Blast, care era mai mare peste odaia de dormit a împăratului, au cerut pace, pentrucă ţara lor se hrănea din ţara împăratului.

²⁰Hangkani tempo, moroe lia-i Magau' Herodes mpokaroe pue' ngata Tirus pai' Sidon. Toe pai' mohawa' -ramo to Tirus pai' to Sidon hante hanono lau mposuro tauna hilou hi ngata Kaisarea doko' mpali' kahintuwuaa' hante magau'. Apa' to Tirus pai' to Sidon toera mporata pongkoni' -ra ngkai tana' to naparentai Herodes. Lomo' -na, kako'ia-ra mponyanyo magau', ra'oluhi hadua pahawaa' -na to mpo'urusi tomi magau', hanga' -na Blastus, bona tono' hi hira' -i, pai' lako' hilou-ra mponyanyo magau' mpali' kahintuwuaa'.

²¹Într'o zi anumită, Irod s'a îmbrăcat cu hainele lui împărăteşti, a şezut pe scaunul lui împărătesc, şi le vorbea.

²¹Jadi', hi eo to rapakatantu, Herodes mpo'unco' pohea kamagaua' -na pai' mohura hi pohuraa kamagaua' -na, pai' -i mololita hi ntodea.

²²Norodul a strigat: ,,Glas de Dumnezeu, nu de om!``

²²Mogora-ramo ntodea mpo'une' Herodes, ra'uli': "Tohe'i-e bela-pi lolita manusia'. Hewa pololita tauna to mobaraka' to ngkai langi'!"

²³Îndată l -a lovit un înger al Domnului, pentrucă nu dăduse slavă lui Dumnezeu. Şi a murit mîncat de viermi.

²³Hinto'u toe, mala'eka Pue' mpohuku' ncorobaa Herodes hante haki', apa' molangko rahi nono-na, pai' uma-i dota mpobila' Alata'ala. Bula-na tuwu' -pidi, ulea ami' -imi, alaa-na napomate-ki.

²⁴Însă Cuvîntul lui Dumnezeu se răspîndea tot mai mult, şi numărul ucenicilor se mărea.

²⁴Jadi' kahaa-haea kawoo-woria' tauna to mpo'epe Lolita Pue', pai' kawoo-woria' -mi to mepangala' hi Yesus.

²⁵Barnaba şi Saul, după ce şi-au împlinit însărcinarea, s'au întors din Ierusalim, luînd cu ei pe Ioan, zis şi Marcu.

²⁵Ane Barnabas pai' Saulus, kahudu-na bago-ra hi Yerusalem, nculii' -ramo hilou hi Antiokhia, pai' mpokeni wo'o-ra Yohanes Markus dohe-ra.