¹Apostolii şi fraţii, cari erau în Iudea, au auzit că şi Neamurile au primit Cuvîntul lui Dumnezeu.

¹Ngkai ree, suro Pue' Yesus hante ompi' -ompi' hampepangalaa' to hi tana' Yudea mpo'epe karia-ra to bela-ra to Yahudi mpotarima wo'o-ramo-rawo Lolita Alata'ala.

²Şi cînd s'a suit Petru la Ierusalim, îl mustrau cei tăiaţi împrejur,

²Toe pai' karata-na Petrus hi Yerusalem, ba hangkuja dua to Yahudi topepangala' hi Yesus mposalai' -i,

³şi ziceau: ,,Ai intrat în casă la nişte oameni netăiaţi împrejur, şi ai mîncat cu ei.``

³ra'uli' -ki: "Napa pai' mesua' -ko-kona hi tomi tauna to babo' ntuku' ada agama-ta, pai' ngkoni' wo'o-ko-kona dohe-rae?"

⁴Petru a început să le spună pe rînd cele întîmplate. El a zis:

⁴Ngkai ree, Petrus mpotutura-raka hawe'ea to jadi' ngkai lomo' -na, na'uli':

⁵,,Eram în cetatea Iope; şi, pe cînd mă rugam, am căzut într'o răpire sufletească, şi am avut o vedenie: un vas ca o faţă de masă mare, legată cu cele patru colţuri, se cobora din cer, şi a venit pînă la mine.

⁵"Bula-ku mosampaya hi ngata Yope, muu-mule' molinga' -a pai' ria pangila-ku. Hi rala pangila-ku toe, kuhilo kumu' to mowela', ratoe hi opo' huno-na pai' ra'ulu tumai ngkai langi' hompo hi ncori-ku.

⁶Cînd m'am uitat în ea, am văzut dobitoacele cu patru picioare de pe pămînt, fiarele, tîrîtoarele şi păsările cerului.

⁶Kukamata ihi' -na, kuhilo-kuwo wori' nyala binata to opo' witi' -na, binata to me'ila, binata to menyolo, pai' nte danci wo'o.

⁷Şi am auzit un glas, care mi -a zis: ,Petre, scoală-te, taie şi mănînîncă.`

⁷Ngkai ree, ku'epe to mpololitai-a, na'uli' -ka: `Petrus, mokore-moko, sumale' -ramo pai' nukoni'.'

⁸Dar eu am răspuns: ,Nicidecum, Doamne, căci nimic spurcat sau necurat n'a intrat vreodată în gura mea.`

⁸"Kutompoi': `Uma-e' Pue'! Ko'ia ria hangkania kukoni' binata to rapalii' ba to babo' ntuku' ada agama-kai.'

⁹Şi glasul mi -a zis a doua oară din cer: ,Ce a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti spurcat.`

⁹"Ku'epe tena lolita tohe'e mpo'uli' -ka: `Napa to na'uli' Alata'ala lompe', neo' nu'uli' iko babo'.'

¹⁰Lucrul acesta s'a făcut de trei ori; apoi toate au fost ridicate iarăş în cer.

¹⁰Tohe'e kuhilo tolu ngkani, pai' te'ore' nculii' -mi hilou hi langi'.

¹¹Şi iată că îndată, trei oameni trimeşi din Cezarea la mine, au stătut la poarta casei, în care eram.

¹¹"Nto'u toe wo'o-hawo, rata-mi tolu tauna hi tomi po'ohaa' -ku. To tolu toera, tauna to bela-ra to Yahudi to rahubui ngkai ngata Kaisarea hilou hi Yope mpopali' -a.

¹²Duhul mi -a spus să plec cu ei, fără să fac vreo deosebire. Aceşti şase fraţi m'au însoţit şi ei, şi am intrat în casa omului.

¹²Inoha' Tomoroli' mpo'uli' -ka: `Petrus, neo' morara' nono-nu mpotuku' tauna toera.' Jadi', hilou mpu'u-ama dohe-ra. Pai' ria moto sabi' -ku hi rehe'i, apa' ompi' -ta to ono toera mai mpodohei-a hilou hi Kaisarea. Karata-kai hi tomi Kornelius, mesua' -makai hi rala-na.

¹³El ne -a istorisit cum a văzut în casa lui pe înger stînd înaintea lui, şi zicîndu -i: ,Trimete la Iope, şi cheamă pe Simon, zis şi Petru,

¹³Kornelius mpotutura-kakai kampohilo-na hadua mala'eka mehupa' hi tomi-na to mpo'uli' -ki: `Hubui tauna hilou hi Yope mpopali' hadua tomane to rahanga' Simon Petrus bona tumai-i.

¹⁴care-ţi va spune cuvinte prin cari vei fi mîntuit tu şi toată casa ta.`

¹⁴Hi'a mpai' to mpoparata-koko kareba to mpokeni kalompea' hi iko, duu' -na hi hawe'ea tauna ihi' tomi-nu.'

¹⁵Şi, cum am început să vorbesc, Duhul Sfînt S'a pogorît peste ei ca şi peste noi la început.

¹⁵"Jadi', bula-ku mpololitai-ra-pidi, hompo-mi Inoha' Tomoroli' mpokuasai-ra, hibalia hewa to jadi' hi kita' to Yahudi lomo' -na.

¹⁶Şi mi-am adus aminte de vorba Domnului, cum a zis: ,Ioan a botezat cu apă, dar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfînt.`

¹⁶Ngkai ree, kukiwoi-mi lolita Pue' to mpo'uli': `Yohanes meniu' hante ue, aga koi' mpai' raniu' hante Inoha' Tomoroli'.'

¹⁷Deci, dacă Dumnezeu le -a dat acelaş dar, ca şi nouă, cari am crezut în Domnul Isus Hristos, cine eram eu să mă împotrivesc lui Dumnezeu?``

¹⁷Jadi', ompi' -ompi', monoto-mi Alata'ala mpowai' Inoha' Tomoroli' hi hira' to bela-ra to Yahudi, hibalia hewa to nawai' -taka kita', sabana pepangala' -ta hi Pue' Yesus Kristus. Jadi', hema rahi-a aku' toi-e, pai' daho' -a mpolawa' patuju Alata'ala?"

¹⁸Dupăce au auzit aceste lucruri, s'au potolit, au slăvit pe Dumnezeu, şi au zis: ,,Dumnezeu a dat deci şi Neamurilor pocăinţă, ca să aibă viaţa.``

¹⁸Kara'epe-na toporumpu toera lolita Petrus, rabahakai-mi mposalai' -i. Mpo'une' Alata'ala lau-ramo, ra'uli': "Ane wae-tano, natarima moto-ra-rawo Alata'ala tauna to bela-ra to Yahudi, napalogai-ra medea ngkai jeko' -ra duu' -na mporata katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na."

¹⁹Ceice se împrăştiaseră, din pricina prigonirii întîmplate cu prilejul lui Ştefan, au ajuns pînă în Fenicia, în Cipru şi în Antiohia, şi propovăduiau Cuvîntul numai Iudeilor.

¹⁹Jadi', ntepu'u ngkai karapatehi-na Stefanus, topetuku' Yesus hi Yerusalem rabalinai', pai' wori' -ramo to metibo' hilou hi ngata doo, alaa-na pahawu' -hawu' -ramo. Ria-ra to rata hi tana' Fenisia, ria wo'o-ra to loha hi tana' Siprus pai' hi ngata Antiokhia. Hiapa kahilouaa-ra, mpoparata-ra Lolita Pue' Ala, aga muntu' hi to Yahudi-wadi.

²⁰Totuş printre ei au fost cîţiva oameni din Cipru şi din Cirena, cari au venit în Antiohia, au vorbit şi Grecilor, şi le-au propovăduit Evanghelia Domnului Isus.

²⁰Jadi' ngkai ree, ria wo'o-ra-rawo to mepangala' hi Yesus to ngkai tana' Siprus pai' Kirene. Ngkai hira' toe, ria to hilou hi ngata Antiokhia mpokeni Kareba Lompe' hi tauna to bela-ra to Yahudi, mpo'uli' -raka Kayesus-na Pue'.

²¹Mîna Domnului era cu ei, şi un mare număr de oameni au crezut şi s'au întors la Domnul.

²¹Baraka' Pue' ria dohe-ra, pai' alaa-na wori' -ramo to Antiokhia mepangala' pai' mpotonu katuwu' -ra hi Pue'.

²²Vestea despre ei a ajuns la urechile Bisericii din Ierusalim, şi au trimes pe Barnaba pînă la Antiohia.

²²Jadi', topetuku' Yesus to hi Yerusalem, mpo'epe wo'o-ra napa to jadi' hi Antiokhia toe. Toe pai' Barnabas rahubui hilou hi Antiokhia.

²³Cînd a ajuns el, şi a văzut harul lui Dumnezeu, s'a bucurat, şi i -a îndemnat pe toţi să rămînă cu inimă hotărîtă alipiţi de Domnul.

²³Karata-na Barnabas hi ria, goe' lia-mi nono-na, apa' nahilo kabohe pegane' Alata'ala mpogane' tauna to mepangala' hi Yesus toera. Jadi', Barnabas mporohoi nono-ra pai' na'uli' -raka bona tida-ra mpotuku' Pue' Yesus hante nono mpu'u.

²⁴Căci Barnaba era un om de bine, plin de Duhul Sfînt şi de credinţă. Şi destul de mult norod s'a adaos la Domnul.

²⁴Barnabas toei, tauna to lompe' nono-na. Nakuasai-i Inoha' Tomoroli' pai' moroho pepangala' -na. Toe pai' wori' tena to Antiokhia mepangala' hi Pue'.

²⁵Barnaba s'a dus apoi la Tars, ca să caute pe Saul;

²⁵Oti toe, hilou-imi Barnabas hi ngata Tarsus mpopali' Saulus.

²⁶şi, cînd l -a găsit, l -a adus la Antiohia. Un an întreg, au luat parte la adunările Bisericii, şi au învăţat pe mulţi oameni. Pentru întîiaş dată, ucenicilor li s'a dat numele de creştini în Antiohia.

²⁶Wae kanarua' -na, napo'ema' -imi hilou hi Antiokhia. Barnabas pai' Saulus, tida-ra hi Antiokhia hampae kahae-na, morumpu ncuu-ra hante topepangala' hi Pue' Yesus to hi ria, pai' -ra mpotudui' wori' tauna. Hi Antiokhia toe-mi lomo' -na topetuku' Yesus rahanga' to Kristen.

²⁷În vremea aceea, s'au pogorît nişte prooroci din Ierusalim la Antiohia.

²⁷Nto'u toe wo'o, ba hangkuja dua to Kristen ngkai Yerusalem rata hi Antiokhia. To Kristen toera, paka' nabi apa' ria pakulea' -ra mpohowa' lolita Alata'ala.

²⁸Unul din ei, numit Agab, s'a sculat şi a vestit, prin Duhul, că va fi o foamete mare în toată lumea. Şi a fost, în adevăr, în zilele împăratului Claudiu.

²⁸Hadua ngkai tauna toera, hanga' -na Agabus. Mokore-i pai' hante petete' Inoha' Tomoroli' nalowa ami' -mi karia-na mpai' oro' bohe hi humalili' Kamagaua' Roma. (Oro' toe madupa' mpu'u-mi nto'u poparenta-na Magau' Klaudius hi Roma.)

²⁹Ucenicii au hotărît să trimeată, fiecare după puterea lui, un ajutor fraţilor, cari locuiau în Iudea,

²⁹Mpo'epe toe, mohawa' -ramo topetuku' Yesus hi Antiokhia doko' mpotulungi ompi' hampepangalaa' -ra to hi tana' Yudea. Jadi', butu-butu dua-ra mpowai' doi ntuku' pakulea' -ra,

³⁰ceeace au şi făcut; şi au trimes acest ajutor la presbiteri (Sau: bătrîni.) prin mîna lui Barnaba şi a lui Saul.

³⁰pai' doi tohe'e rarumpu. Oti toe, Barnabas pai' Saulus rasarumaka mpokeni doi toe hilou hi pangkeni topetuku' Yesus hi Yerusalem.