¹În Cezarea era un om cu numele Corneliu, sutaş din ceata de ostaşi numită ,,Italiana``.

¹Hi ngata Kaisarea, ria hadua tomane, hanga' -na Kornelius. Kornelius tohe'ei, pangka' -na kapitee to mpohawai' ha'atu tantara to Roma hi rala hampo'emaa' to rahanga' "Tantara Italia."

²Omul acesta era cucernic şi temător de Dumnezeu, împreună cu toată casa lui. El făcea multe milostenii norodului, şi se ruga totdeauna lui Dumnezeu.

²Bela-i to Yahudi, aga mengkoru mpu'u-i hi Pue' Ala, pai' hira' hantinaa-ra mepue' hi Alata'ala. Wori' doi nawai' -raka to Yahudi to kabu, pai' tida-i mosampaya hi Alata'ala.

³Pela ceasul al nouălea din zi, a văzut lămurit într'o vedenie pe un înger al lui Dumnezeu că a intrat la el, şi i -a zis: ,,Cornelie!``

³Rala-na ha'eo, ba jaa tolu libe eo wae, mopangila-i Kornelius. Hi rala pangila-na toe, monoto lia nahilo hadua mala'eka Pue' mehupa' pai' mpokio' -i, na'uli': "Kornelius!"

⁴Corneliu s'a uitat ţintă la el, s'a înfricoşat, şi a răspuns: ,,Ce este, Doamne?`` Şi îngerul i -a zis: ,,Rugăciunile şi milosteniile tale s'au suit înaintea lui Dumnezeu, şi El Şi -a adus aminte de ele.

⁴Me'eka' -i Kornelius mponaa mala'eka toei. Metompoi' -i: "Napa-die Pue'?" Na'uli' mala'eka toei: "Goe' -i Alata'ala mpo'epe posampaya-nu, pai' na'inca kamanara-nu mpotulungi tokabu.

⁵Trimete acum nişte oameni la Iope, şi chiamă pe Simon, zis şi Petru.

⁵Wae-pi, hubui tauna hilou hi Yope mpali' hadua tauna to rahanga' Simon Petrus, pai' kio' -i tumai.

⁶El găzduieşte la un om, numit Simon tăbăcarul, a cărui casă este lîngă mare: acela îţi va spune ce trebuie să faci.``

⁶Po'ohaa' -na mohu' hi wiwi' tahi', hi tomi hadua topobago rewa kuliba, Simon wo'o hanga' -na."

⁷Cum a plecat îngerul, care vorbise cu el, Corneliu a chemat două din slugile sale, şi un ostaş cucernic din aceia cari -i slujeau în tot timpul;

⁷Kamalai-na mala'eka to mpololitai-i toe, Kornelius mpokio' rodua pahawaa' -na pai' hadua tantara sarumakaa-na. Tantara sarumakaa-na toe, to mengkoru wo'o-i-hawo hi Pue' Ala.

⁸şi, dupăce le -a istorisit totul, i -a trimes la Iope.

⁸Kornelius mpo'uli' -raka napa to lako' nahilo we'i hi rala pangila-na, pai' nahubui-ra hilou hi Yope mpopali' Petrus.

⁹A doua zi, cînd erau pe drum şi se apropiau de cetate, Petru s'a suit să se roage pe acoperişul casei, pela ceasul al şaselea.

⁹Kamepulo-na, bula-ra hi lengko ohea-pidi to rahubui toera, kamohu' -ra hi Yope, Petrus wo'o-hawo ngkahe' hilou hi pengkawinaraa to hi lolo tomi to molempe ata' -na, hilou mosampaya.

¹⁰L -a ajuns foamea, şi a vrut să mănînce. Pe cînd îi pregăteau mîncarea, a căzut într'o răpire sufletească.

¹⁰Neo' tebua' -mi eo-na, mo'oro' -imi doko' ngkoni'. Jadi', bula-na mpeka'au kataha' koni', muu-mule' ria pangila-na.

¹¹A văzut cerul deschis, şi un vas ca o faţă de masă mare, legată cu cele patru colţuri, coborîndu-se şi slobozindu-se în jos pe pămînt.

¹¹Hi rala pangila-na toe, mpohilo-i langi' tebea pai' ria to hewa kumu' to mowela' ratoe hi opo' huno-na pai' ra'ulu tumai hi tana'.

¹²În ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare şi tîrîtoare de pe pămînt şi păsările cerului.

¹²Hi rala kumu' to ra'ulu toe, mparanyalaa binata, ria omea: to opo' witi' -na, to menyolo, hante danci wo'o.

¹³Şi un glas i -a zis: ,,Petre, scoală-te, taie şi mănîncă.``

¹³Oti toe, na'epe Petrus ria to mpololitai-i, na'uli' -ki: "Ee Petrus! Mai-moko, sumale' -ramo binata toera lau, pai' nukoni'."

¹⁴,,Nicidecum, Doamne``, a răspuns Petru. ,,Căci niciodată n'am mîncat ceva spurcat sau necurat.``

¹⁴Na'uli' Petrus: "Uma-e' Pue'! Ko'ia ria kukoni' to rapalii' ba to ra'uli' babo' ntuku' ada agama-kai."

¹⁵Şi glasul i -a zis iarăş a doua oară: ,,Ce a curăţit Dumnezeu, să nu numeşti spurcat.``

¹⁵Na'uli' tena topololita toei mpo'uli' -ki Petrus: "Napa to na'uli' Alata'ala lompe', neo' nu'uli' iko babo'."

¹⁶Lucrul acesta s'a făcut de trei ori, şi îndată după aceea vasul a fost ridicat iarăş la cer.

¹⁶Pangila toe tolu ngkani nahilo, pai' oti toe, te'ore' nculii' -mi kumu' toe hilou hi langi'.

¹⁷Pe cînd Petru nu ştia ce să creadă despre înţelesul vedeniei, pe care o avusese, iată că, oamenii trimeşi de Corneliu, întrebînd de casa lui Simon, au stătut la poartă,

¹⁷Ngkai ree, ingu' -imi Petrus mpopekiri ba napa batua-na pangila to lako' nahilo toe. Bula-na mopekiri-pidi, rata-ramo suro Kornelius hi ngata Yope. Mepekune' -ra hi pue' ngata kahiapa-na tomi Simon. Ratudo' -raka tomi to rapali' pai' hilou-ramo mokore hi wobo' wala,

¹⁸şi au întrebat cu glas tare dacă Simon, zis şi Petru, găzduieşte acolo.

¹⁸pai' -ra mepekune', ra'uli': "Ba ria hi rehe'i hadua torata to rahanga' Simon Petrus?"

¹⁹Şi pe cînd se gîndea Petru la vedenia aceea, Duhul i -a zis: ,,Iată că te caută trei oameni;

¹⁹Bula-na mopekiri-pidi Petrus, Inoha' Tomoroli' mpo'uli' -ki hewa toi: "Epe pe'! Ria tolu tauna tumai mpali' -ko.

²⁰scoală-te, pogoară-te, şi du-te cu ei, fără şovăire, căci Eu i-am trimes.``

²⁰Pesahui mana'u. Neo' morara' nono-nu mpotuku' -ra, apa' Aku' -hana to mpohubui-ra."

²¹Petru deci s'a pogorît, şi a zis oamenilor acelora: ,,Eu sînt acela, pe care -l căutaţi; ce pricină vă aduce?``

²¹Jadi', pana'u-nami Petrus ngkai tomi pai' na'uli' -raka to lako' rata toera: "Aku' -mile to nipali' -e. Napa-di to nipali' -kae?"

²²Ei au răspuns: ,,Sutaşul Corneliu, om drept şi temător de Dumnezeu şi vorbit de bine de tot neamul Iudeilor, a fost înştiinţat de Dumnezeu, printr'un înger sfînt, să te cheme în casa lui, şi să audă cuvintele, pe cari i le vei spune.``

²²Ratompoi': "Kai' tohe'i, napowiwi Kapitee Kornelius. Hi'a toe, tauna to monoa' ingku-na. Mengkoru-i hi Alata'ala, pai' -i rabila' hawe'ea to Yahudi. Hadua mala'eka Pue' mpohubui-i mpokio' -ko hilou hi tomi-na, bona na'epe ba napa to nu'uli' -ki."

²³Petru deci i -a chemat înlăuntru, şi i -a găzduit.

²³Petrus mpo'uli' -raka suro Kornelius toera: "Turu rei-tamo ulu hamengi." Turu mpu'u-ramo hamengi hi ree. Kamepulo-na, me'ongko' mpu'u-imi Petrus mpotuku' -ra hilou hi ngata Kaisarea. Pai' ria wo'o ba hangkuja dua ompi' hampepangalaa' ngkai Yope hilou dohe-ra.

²⁴A doua zi, s'a sculat, şi a plecat cu ei. L-au însoţit şi cîţiva fraţi din Iope. În cealaltă zi au ajuns la Cezarea. Corneliu îi aştepta cu rudele şi prietenii de aproape, pe cari -i chemase.

²⁴Hamengi-ra hi lengko ohea pai' lako' rata-rada hi Kaisarea. Karata-ra hi ria, mpolia' morumpu-ramo Kornelius hante posantina-na mpopea Petrus. Ria wo'o tongki-na pai' bale-na to nakio' morumpu hi tomi-na.

²⁵Cînd era să intre Petru, Corneliu, care -i ieşise înainte, s'a aruncat la picioarele lui, şi i s'a închinat.

²⁵Jadi', karata-na Petrus hi tomi Kornelius, mehompo-imi Kornelius ngkai tomi hilou mpotomu-i. Motingkua' -i hi nyanyoa Petrus mponyompa-i.

²⁶Dar Petru l -a ridicat, şi a zis: ,,Scoală-te, şi eu sînt om!``

²⁶Aga Petrus mpotagi-i, na'ore' -i nculii' pai' na'uli' -ki: "Neo' -hawo wae! Mokore-moko. Aku' manusia' wo'o-a-wadi-kuwo, hewa iko."

²⁷Şi vorbind cu el, a intrat în casă, şi a găsit adunaţi pe mulţi.

²⁷Bula-na Petrus mpololitai-i, mesua' -ramo hi rala tomi. Nahilo-hawo Petrus, wori' -mi tauna himuhu.

²⁸,,Ştiţi``, le -a zis el, ,,că nu este îngăduit de Lege unui Iudeu să se însoţească împreună cu unul de alt neam, sau să vină la el; dar Dumnezeu mi -a arătat să nu numesc pe niciun om spurcat sau necurat.

²⁸Na'uli' Petrus mpo'uli' -raka: "Ni'inca moto-le, ntuku' atura agama-kai, kai' to Yahudi uma ma'ala mposigalo-kokoi tauna to bela-koi to Yahudi ba mesua' hi rala tomi-ni. Aga Alata'ala mpakanoto-ka hi rala pangila-ku wengi, ka'uma-na ria manusia' to babo' ntuku' ada agama ba to rapalii' mposigalo-raka.

²⁹Deaceea am venit fără cîrtire cînd m'aţi chemat; vă întreb dar, cu ce gînd aţi trimes după mine?``

²⁹Toe pai' kanikio' -ku tumai, uma-a leba' motance. Jadi', hewa toe lau, doko' ku'inca ba napa pai' nikio' -a tumai."

³⁰Corneliu a răspuns: ,,Acum patru zile, chiar în clipa aceasta, mă rugam în casa mea la ceasul al nouălea; şi iatăcă a stătut înaintea mea un om cu o haină strălucitoare,

³⁰Na'uli' Kornelius: "Tolu mengi to liu, ba hewa jaa toe-mi lau, bula-ku mosampaya hi tomi-ku jaa tolu libe eo, ria ncorobaa hadua tomane mokore hi nyanyoa-ku. Pohea-na meringkila' -damo.

³¹şi a zis: ,,Cornelie, rugăciunea ta a fost ascultată, şi Dumnezeu Şi -a adus aminte de milosteniile tale.

³¹Na'uli' tauna toei mpo'uli' -ka: `Kornelius, Alata'ala mpo'epe posampaya-nu pai' na'inca kamanara-nu.

³²Trimete dar la Iope, şi cheamă pe Simon, zis şi Petru; el găzduieşte în casa lui Simon tăbăcarul, lîngă mare; cînd va veni el, îţi va vorbi.``

³²Wae-pi, hubui tauna hilou hi ngata Yope mpokio' tauna to rahanga' Simon Petrus. Po'ohaa' -na mohu' hi wiwi' tahi', hi tomi Simon topobago rewa kuliba.'

³³Am trimes îndată la tine, şi bine ai făcut că ai venit. Acum dar, toţi sîntem aici înaintea lui Dumnezeu, ca să ascultăm tot ce ţi -a poruncit Domnul să ne spui.``

³³Toe pai' kupesahui mpotuma tauna tilou mpokio' -ko. Hiaa' lompe' mpu'u nono-nu, baa' he'i-madakoe. Jadi' hewa toe lau, morumpu-makai hi rehe'i natiroi Alata'ala, doko' mpo'epe hawe'ea to nahubui-koko Alata'ala mpo'uli' -kakai."

³⁴Atunci Petru a început să vorbească, şi a zis: ,,În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor,

³⁴Na'uli' Petrus: "Wae lau monoto mpu'u-mi ku'inca, Alata'ala uma mpelence tauna.

³⁵ci că în orice neam, cine se teme de El, şi lucrează neprihănire este primit de El.

³⁵Hema-hema to mengkoru hi Hi'a pai' to monoa' kehi-ra, bate natarima-ra, pai' uma napoposisala ba to'apa-ra.

³⁶El a trimes Cuvîntul Său fiilor lui Israel, şi le -a vestit Evanghelia păcii, prin Isus Hristos, care este Domnul tuturor.

³⁶Toi-mi kareba to naparata Alata'ala hi kai' to Yahudi, kareba to mpakanoto ohea-na bona posidaia' Alata'ala hante manusia' ma'ala jadi' lompe' nculii' hante petolo' -na Yesus Kristus. Yesus toei, Pue' hawe'ea manusia'.

³⁷Ştiţi vorba făcută prin toată Iudea, începînd din Galilea, în urma botezului propovăduit de Ioan;

³⁷Tantu ni'inca moto-mi kajadia' to jadi' hobo' hi tana' to Yahudi. Pontepu'ua-na hi Galilea ka'oti-na Yohanes mponiu' tauna to medea ngkai jeko' -ra.

³⁸cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfînt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine, şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul; căci Dumnezeu era cu El.

³⁸Ni'inca wo'o tutura Yesus to Nazaret. Alata'ala mpopelihi-i pai' mpowai' -i Inoha' Tomoroli' pai' baraka'. Hiapa pomakoa' -na hi tana' to Yahudi, nababehi to lompe', pai' napaka'uri' hawe'ea tauna to nakuasai Magau' Anudaa', apa' Alata'ala mpodohei-i.

³⁹Noi sîntem martori a tot ce a făcut El în ţara Iudeilor şi în Ierusalim. Ei L-au omorît, atîrnîndu -L pe lemn.

³⁹Kai' tohe'i-mi to mpohilo hawe'ea to nababehi hi tana' to Yahudi duu' rata hi ngata Yerusalem. Ka'omea-na, rapatehi-i, rapaku' hi kaju parika'.

⁴⁰Dar Dumnezeu L -a înviat a treia zi, şi a îngăduit să Se arate,

⁴⁰Aga hi eo katolu-na, Alata'ala mpotuwu' -i nculii' pai' mpopohiloi-i hi manusia'.

⁴¹nu la tot norodul, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, cari am mîncat şi am băut împreună cu El, după ce a înviat din morţi.

⁴¹Aga uma hi hawe'ea tauna, muntu' hi kai' to napelihi ami' -mi Alata'ala jadi' sabi' -na. Ka'oti-na Yesus tuwu' nculii', nginu pai' ngkoni' moto-kai dohe-na.

⁴²Isus ne -a poruncit să propovăduim norodului, şi să mărturisim că El a fost rînduit de Dumnezeu Judecătorul celor vii şi al celor morţi.

⁴²Nahubui-kai mpokeni Kareba Lompe' hi hawe'ea tauna, pai' mposabii' Kahi'a-na mpu'u-mi to napelihi Alata'ala jadi' Topobotuhi hi hawe'ea manusia', lompe' to tuwu' -pidi lompe' to mate-mi.

⁴³Toţi proorocii mărturisesc despre El că oricine crede în El, capătă, prin Numele Lui, iertarea păcatelor.``

⁴³Hawe'ea nabi owi mpotompo'wiwi-i, ra'uli': hema-hema to mepangala' hi Yesus, jeko' -ra ra'ampungi sabana petolo' -na."

⁴⁴Pe cînd rostea Petru cuvintele acestea, S'a pogorît Duhul Sfînt peste toţi cei ce ascultau Cuvîntul.

⁴⁴Bula-na mololita-pidi Petrus, hompo-mi Inoha' Tomoroli' mpokahompoi hawe'ea tauna to mpo'epe lolita-na.

⁴⁵Toţi credincioşii tăiaţi împrejur, cari veniseră cu Petru, au rămas uimiţi cînd au văzut că darul Duhului Sfînt s'a vărsat şi peste Neamuri.

⁴⁵Konce omea-ramo to Yahudi topepangala' hi Yesus to mpodohei Petrus ngkai Yope, apa' tauna to bela-ra to Yahudi mporata Inoha' Tomoroli' wo'o-ramo-rawo.

⁴⁶Căci îi auzeau vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis:

⁴⁶Monoto-mi kamporata-ra Inoha' Tomoroli', apa' mololita-ra hante basa to nawai' -raka Inoha' Tomoroli', mpo'une' -une' Alata'ala. Ngkai ree, na'uli' -mi Petrus:

⁴⁷,,Se poate opri apa ca să nu fie botezaţi aceştia, cari au primit Duhul Sfînt ca şi noi?``

⁴⁷"Hilo pe'. Tauna toera lau, mporata-ramo Inoha' Tomoroli' hibalia hewa to jadi' hi kita'. Jadi', hema-koi to daho' mpotagi-ra? Bate kana raniu' wo'o-ramo-rawo jadi' topetuku' Yesus!"

⁴⁸Şi a poruncit să fie botezaţi în Numele Domnului Isus Hristos. Atunci l-au rugat să mai rămînă cîteva zile la ei.

⁴⁸Toe pai' Petrus mpohubui-ra hira' Kornelius bona raniu' mpokahangai' hanga' Yesus Kristus. Oti toe, Kornelius pai' doo-na merapi' hi Petrus bona mo'oha' -i ulu dohe-ra ba hangkuja mengi.