¹Dar Saul sufla încă ameninţarea şi uciderea împotriva ucenicilor Domnului. S'a dus la marele preot,

¹Nto'u toe wo'o, ngasa' oa' -imi Saulus mpongasai' pai' mpopatehi topetuku' Pue' Yesus. Hilou-i hi Imam Bohe,

²şi i -a cerut scrisori către sinagogile din Damasc, ca, dacă va găsi pe unii umblînd pe Calea credinţei, atît bărbaţi cît şi femei, să -i aducă legaţi la Ierusalim.

²pai' -i mperapi' sura kuasa nakeni hilou hi pangkeni tomi posampayaa hi ngata Damsyik, bona ane ria-ra narata to mpotuku' Tudui' Yesus, nahoko' pai' nakeni-ra nculii' hi Yerusalem, ba tomane ba tobine.

³Pe drum, cînd s'a apropiat de Damasc, de odată a stălucit o lumină din cer în jurul lui.

³Jadi', pomako' -na hilou hi Damsyik tohe'e, mohu' -imi hi ngata, muu-mule' mehini ncorobaa baja ngkai langi' mpotipuhi-i.

⁴El a căzut la pămînt, şi a auzit un glas, care -i zicea: ,,Saule, Saule, pentruce Mă prigoneşti?``

⁴Kamodungka-nami pai' na'epe-hawo topololita to mpo'uli' -ki: "Saulus! Saulus! Napa pai' nubalinai' -a?"

⁵,,Cine eşti Tu, Doamne?`` a răspuns el. Şi Domnul a zis: ,,Eu sînt Isus, pe care -L prigoneşti. ,,Ţi-ar fi greu să arunci înapoi cu piciorul într'un ţepuş.``

⁵Na'uli' Saulus: "Ha hema-ko Pue'?" Na'uli' topololita toei: "Aku' -mile Yesus, to nubalinai' -e!

⁶Tremurînd şi plin de frică, el a zis: ,,Doamne, ce vrei să fac?`` ,,Scoală-te,`` i -a zis Domnul, ,,intră în cetate, şi ţi se va spune ce trebuie să faci.``

⁶Wae-pi, memata-moko, mesua' hi rala ngata. Hi ria-damo mpai' ra'uli' -koko napa to kana nubabehi."

⁷Oamenii cari -l însoţeau, au rămas încremeniţi; auzeau în adevăr glasul, dar nu vedeau pe nimeni.

⁷Ane doo-doo Saulus toera, uma-rapa tepololita, kuyu-ramo nakeni eka' -ra. Apa' ra'epe moto wo'o-rawo topololita toe, aga uma rahiloi hema-i to mololita.

⁸Saul s'a sculat dela pămînt; şi măcar că ochii îi erau deschişi, nu vedea nimic. L-au luat de mîni, şi l-au dus în Damasc.

⁸Ngkai ree, mokore-imi Saulus mpobini' mata-na, aga uma-ipi pehilo. Jadi', ratete' -i-damo hilou hi rala ngata Damsyik.

⁹Trei zile n'a văzut, şi n'a mîncat, nici n'a băut nimic.

⁹Tolu eo kahae-na bate uma-i pehilo, pai' uma wo'o-i ngkoni' ba nginu.

¹⁰În Damasc era un ucenic numit Anania. Domnul i -a zis într'o vedenie: ,,Anania!`` ,,Iată-mă Doamne,`` a răspuns el.

¹⁰Hi ngata Damsyik toe, ria hadua topetuku' Yesus, Ananias hanga' -na. Nto'u toe, mopangila-i. Hi rala pangila-na toe, Pue' Yesus mpokio' -i, na'uli': "Ananias!" Na'uli' Ananias: "Oi-a Pue'."

¹¹Şi Domnul i -a zis: ,,Scoală-te, du-te pe uliţa care se cheamă ,Dreaptă,` şi caută în casa lui Iuda pe unul zis Saul, un om din Tars. Căci iată, el se roagă;

¹¹Na'uli' Pue': "Me'ongko' -moko hilou hi ohea to rahanga' Ohea Monoa', hi tomi-na Yudas. Pekune' hi pue' tomi ba ria to Tarsus to rahanga' Saulus. Saulus toei bula-na mosampaya,

¹²şi a văzut în vedenie pe un om, numit Anania, intrînd la el, şi punîndu-şi mînile peste el, ca să-şi capete iarăş vederea.``

¹²pai' hi rala pangila-na nahilo-ko, Ananias. Nahilo-ko hilou mpohirua' -ki pai' mpojama-i bona pehilo nculii' -imi."

¹³,,Doamne,`` a răspuns Anania, ,,am auzit dela mulţi despre toate relele, pe cari le -a făcut omul acesta sfinţilor Tăi în Ierusalim;

¹³Na'uli' Ananias: "Pue', wori' tauna to mpotompo'wiwi Saulus tetui. Wori' pebalinai' -na hi topetuku' -nu to hi Yerusalem.

¹⁴ba şi aici are puteri din partea preoţilor celor mai de seamă, ca să lege pe toţi cari cheamă Numele Tău.

¹⁴Hiaa' tumai wo'o-imi hi rehe'i, hante kuasa ngkai imam pangkeni, bona mpohoko' hawe'ea tauna to mekakae hi Iko Pue'."

¹⁵Dar Domnul i -a zis: ,,Du-te, căci el este un vas, pe care l-am ales, ca să ducă Numele Meu înaintea Nemurilor, înaintea împăraţilor, şi înaintea fiilor lui Israel;

¹⁵Na'uli' Pue' mpo'uli' -ki Ananias: "Bate hilou-ko! Apa' Saulus toei ria, tungkai' kupelihi jadi' topobago-ku. Hi'a mpai' to mpoparata hanga' -ku hi to Yahudi pai' hi tauna to bela-ra to Yahudi, duu' hi magau' wo'o.

¹⁶şi îi voi arăta tot ce trebuie să sufere pentru Numele Meu.``

¹⁶Ku'uli' moto-ki mpai' kaparia to kana natodohaka sabana petuku' -na hi Aku'."

¹⁷Anania a plecat; şi, după ce a intrat în casă, a pus mînile peste Saul, şi a zis: ,,Frate Saule, Domnul Isus, care ţi S'a arătat pe drumul pe care veneai, m'a trimes ca să capeţi vederea, şi să te umpli de Duhul Sfînt.``

¹⁷Jadi', hilou mpu'u-imi Ananias hi tomi to na'uli' Pue' we'i. Karata-na hi ria, najama-i Saulus, na'uli' -ki: "Ompi' -ku Saulus! Pue' Yesus to nuhilo hi lengko ohea katumai-nu toi-e, Hi'a-mi to mpohubui-a tumai mpokinomo-ko. Nahubui-a tumai bona pehilo nculii' -moko, pai' -ko nakuasai Inoha' Tomoroli'."

¹⁸Chiar în clipa aceea, au căzut de pe ochii lui un fel de solzi; şi el şi -a căpătat iarăş vederea. Apoi s'a sculat, şi a fost botezat.

¹⁸Nto'u toe, ria to hewa ruke uru molepa' ngkai mata Saulus, pai' pehilo mpu'u-imi. Pokore-nami Saulus, pai' -i raniu' jadi' topetuku' Pue' Yesus.

¹⁹După ce a mîncat, a prins iarăş putere. Saul a rămas cîteva zile cu ucenicii, cari erau în Damasc.

¹⁹Oti toe, ngkoni' -imi pai' moroho nculii' -imi.

²⁰Şi îndată a început să propovăduiască în sinagogi că Isus este Fiul lui Dumnezeu.

²⁰Bula-na hi Damsyik toe, hilou oa' -i hi tomi-tomi posampayaa to Yahudi hi Damsyik, pai' na'uli' -raka: "Yesus, Hi'a-mi Ana' Alata'ala."

²¹Toţi ceice -l ascultau, rămîneau uimiţi, şi ziceau: ,,Nu este el acela care făcea prăpăd în Ierusalim, printre ceice chemau Numele acesta? Şi n'a venit el aici ca să -i ducă legaţi înaintea preoţilor celor mai de seamă?``

²¹Konce omea-ra to mpo'epe lolita-na, ra'uli': "Ha beiwa-mi-koiwo tohe'i-e? Apa' hi'a toe-mi wengi to mpopatehi tauna to mepue' hi Yesus hi Yerusalem. Pai' patuju-na tumai tetu-e, bona mpohoko' wo'o-ra to hi rehe'i pai' mpokeni-ra hi imam pangkeni hi Yerusalem bona rahuku'."

²²Totuş Saul se întărea din ce în ce mai mult, şi făcea de ruşine pe Iudeii, cari locuiau în Damasc, dovedind că Isus este Hristosul.

²²Aga kaboo-bohea baraka' -na Saulus metudui', napakanoto Kayesus-na Magau' Topetolo'. Jadi', to Yahudi hi Damsyik, uma-pi rakulei' mpobaro-i.

²³După cîtva timp, Iudeii s'au sfătuit să -l omoare;

²³Ba hangkuja kahae-na ngkai ree, mohawa' -ramo to Yahudi mpopatehi Saulus.

²⁴şi uneltirea lor a ajuns la cunoştinţa lui Saul. Porţile erau păzite zi şi noapte, ca să -l omoare.

²⁴Pohawa' -ra toe, mpodongo hawe'ea wobo' wala ngata, lompe' hi eo-na lompe' hi bengi-na, bona ane liu-ipi mpai', rapatehi-imi. Ntaa' na'inca-di Saulus patuju-ra tohe'e-e.

²⁵Dar într'o noapte, ucenicii l-au luat şi l-au coborît prin zid, dîndu -l jos într'o coşniţă.

²⁵Jadi', apa' hawe'ea wobo' radongo, Saulus kana mpali' akala-na bona ma'ala-i metibo' ngkai ngata. Toe pai' rala-na hamengi, ba hangkuja dua ana'guru-na Saulus mpokeni-i hilou hi wala tana' to mpotololiki ngata Damsyik, rapopohura-i hi rala karanci, pai' -i ra'ulu hi rala karanci toe ngkai lolo wala tana' hilou hi mali ngata, pai' kaliliu metibo' -imi.

²⁶Cînd a ajuns în Ierusalim, Saul a căutat să se lipească de ucenici; dar toţi se temeau de el, căci nu puteau să creadă că este ucenic.

²⁶Nculii' -imi Saulus hilou hi Yerusalem. Karata-na hi ria, doko' napobale-miraka topetuku' Yesus, aga rapoka'eka' -i, apa' ko'ia rapangalai' kametuku' -na mpu'u-mi hi Yesus.

²⁷Atunci Barnaba l -a luat cu el, l -a dus la apostoli, şi le -a istorisit cum, pe drum, Saul văzuse pe Domnul, care i -a vorbit, şi cum în Damasc propovăduise cu îndrăzneală în Numele lui Isus.

²⁷Aga Barnabas-hana, hilou-i mpobale-ki Saulus, pai' napo'ema' -imi hilou hi suro Pue' Yesus. Natutura-raka beiwa Saulus mpohilo Pue' Yesus hi lengko ohea kahilou-na hi Damsyik, pai' beiwa Pue' mpololitai-i. Nalolita wo'o-raka kabia' -na Saulus mpokarebai kareba Pue' Yesus hi Damsyik.

²⁸De atunci se ducea şi venea împreună cu ei în Ierusalim,

²⁸Ngkai ree, hampodooa-ramo Saulus hante topetuku' Yesus hi Yerusalem, pai' modao' -i hobo' ngata mpoparata kareba Pue' Yesus hante uma ria kakoroa' -na.

²⁹şi propovăduia cu îndrăzneală în Numele Domnului. Vorbea şi se întreba şi cu Evreii cari vorbeau greceşte, dar ei căutau să -l omoare.

²⁹Biasa wo'o-i momewai' ngkalolita pai' momehono' hante to Yahudi to mobasa Yunani. Toe pai' to Yahudi toera doko' mpopatehi-i.

³⁰Cînd au aflat fraţii de lucrul acesta, l-au dus la Cezarea, şi l-au pornit la Tars. Vindecarea lui Enea.

³⁰Jadi', kara'inca-na ompi' -ompi' hampepangalaa' -na karia-ra to doko' mpopatehi-i, rabawa-imi hilou hi ngata Kaisarea. Ngkai Kaisarea toe, rapope'ongko' -imi hilou hi ngata Tarsus.

³¹Biserica se bucura de pace în toată Iudea, Galilea şi Samaria, se întărea sufleteşte, şi umbla în frica Domnului; şi, cu ajutorul Duhului Sfînt, se înmulţea.

³¹Jadi', nto'u toe uma-pi ria kakoroa' -ra hawe'ea topepangala' hi Pue' Yesus to hi tana' Yudea, Galilea pai' Samaria. Kawoo-woria' tauna to mepangala' hi Yesus pai' kamoroo-rohoa pepangala' -ra. Apa' mengkoru mpu'u-ra hi Pue' Ala, pai' Inoha' Tomoroli' moto to mporohoi nono-ra.

³²Pe cînd cerceta Petru pe toţi sfinţii, s'a pogorît şi la ceice locuiau în Lida.

³²Petrus modao' mpencuai' topepangala' hi Pue' Yesus hiapa-apa. Rala-na ha'eo, rata-i hi ngata Lida.

³³Acolo a găsit un om, anume Enea, care zăcea de opt ani olog în pat.

³³Hi ngata Lida toe, mpohirua' -ki hadua tomane, hanga' -na Eneas. Eneas toei walu mpae-imi pungku, uma-i tepemata ngkai poturua-na.

³⁴,,Enea,`` i -a zis Petru, ,,Isus Hristos te vindecă; scoală-te, şi fă-ţi patul.`` Şi Enea s'a sculat îndată.

³⁴Na'uli' Petrus mpo'uli' -ki: "Eneas, Yesus Kristus mpaka'uri' -ko! Mokore-moko, pai' lulu-mi ali' -nu." Hinto'u toe mpu'u, mokore-imi Eneas.

³⁵Toţi locuitorii din Lida şi din Sarona, l-au văzut, şi s'au întors la Domnul.

³⁵Hawe'ea tauna hi ngata Lida pai' hi Saron mpohilo kamo'uri' -nami, pai' mepangala' -ramo hi Pue' Yesus.

³⁶În Iope, era o uceniţă numită Tabita, nume, care în tîlmăcire se zice Dorca. Ea făcea o mulţime de fapte bune şi milostenii.

³⁶Uma molaa ngkai Lida toe, ria wo'o ngata to rahanga' Yope. Hi Yope toe, ria hadua tobine to mepangala' hi Yesus, Tabita hanga' -na. Hi rala basa Yunani hanga' -na Dorkas (batua-na: ruha). Lompe' po'ingku-na, pai' wori' petulungia-na hi tauna to mpe'ahii'.

³⁷În vremea aceea, s'a îmbolnăvit, şi a murit. Dupăce au scăldat -o, au pus -o într'o odaie de sus.

³⁷Nto'u Petrus hi Lida, peda' danca Dorkas toei, kaliliu mate. Ka'oti-na raniu', ratu'u-i hi kamar to hi lolo-na.

³⁸Fiindcă Lida este aproape de Iope, ucenicii, cînd au auzit că Petru este acolo, au trimes doi oameni la el, să -l roage: Nu pregeta să vii pînă la noi.

³⁸Topetuku' Yesus hi Yope mpo'epe karia-na Petrus hi Lida, apa' ngata Yope toe mohu' -wadi hi Lida. Toe pai' rahubui rodua tauna hilou hi Petrus, merapi' bona napesahui tumai hi Yope.

³⁹Petru s'a sculat, şi a plecat împreună cu ei. Cînd a sosit, l-au dus în odaia de sus. Toate văduvele l-au înconjurat plîngînd, şi i-au arătat hainele şi cămăşile, pe cari le făcea Dorca, pe cînd era cu ele.

³⁹Metuku' mpu'u-imi Petrus hilou dohe-ra. Karata-ra hi Yope, kaliliu rapo'ema' -i hilou hi powataa tomate. Hawe'ea tobine tobalu mpotipuhi Petrus. Geo' -ra pai' rapopohiloi-i baju pai' pohea to nadau-raka Dorkas bula-na tuwu' -pidi.

⁴⁰Petru a scos pe toată lumea afară, a îngenuncheat, şi s'a rugat; apoi, s'a întors spre trup, şi a zis: ,,Tabita, scoală-te!`` Ea a deschis ochii, şi, cînd a văzut pe Petru, a stătut în capul oaselor.

⁴⁰Ngkai ree, Petrus mpohubui-ra omea mpalahii kamar toe, pai' powilingkudu-nami mosampaya. Ka'oti-na mosampaya, pai' -i mponyanyohi tomate, na'uli' -ki: "Tabita, memata-moko!" Hangaa mobini' mpu'u-mi mata-na mponaa Petrus, pai' kaliliu mohura-imi.

⁴¹El i -a dat mîna, şi a ridicat -o în sus. A chemat îndată pe sfinţi şi pe văduve, şi le -a pus -o înainte vie.

⁴¹Petrus mpokakamu pale-na pai' mpo'ore' -i duu' -na mokore. Oti toe, nakio' nculii' -ramo topetuku' Yesus pai' tobalu to nahubui malai-e we'i, pai' na'uli' -raka: "Ohe'i-imi bale-ni, tuwu' nculii' -imi."

⁴²Minunea aceasta a fost cunoscută în toată cetatea Iope, şi mulţi au crezut în Domnul.

⁴²Kajadia' toe rajarita hobo' hi ngata Yope, alaa-na wori' tauna mepangala' hi Pue' Yesus.

⁴³Petru a rămas multe zile în Iope la un tăbăcar, numit Simon.

⁴³Oti toe, Petrus tida hi Yope ba hangkuja mengi-pidi kahae-na, mo'oha' hi tomi hadua topobago rewa kuliba to rahanga' Simon.