¹Saul se învoise la uciderea lui Ştefan. În ziua aceea, s'a pornit o mare prigonire împotriva Bisericii din Ierusalim. Şi toţi, afară de apostoli, s'au împrăştiat prin părţile Iudeii şi ale Samariei.

¹Saulus wo'o-hawo mpokagoe' karapatehi-na Stefanus toe.

²Nişte oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ştefan, şi l-au jălit cu mare tînguire.

²Tauna to mengkoru hi Alata'ala mpo'ala' woto-na Stefanus, rapotantangii' hante nono mpu'u, pai' -i ratana.

³Saul de partea lui, făcea prăpăd în Biserică; intra prin case, lua cu sila pe bărbaţi şi pe femei, şi -i arunca în temniţă.

³Hiaa' Saulus-hana, ngasa' mpu'u-i mpobalinai' tauna to mepangala' hi Pue' Yesus. Butu-butu ntomi-na napesua', pai' hema-hema to mepangala' hi Yesus, lompe' tomane lompe' tobine, nahoko' nadii' hilou hi mali-na pai' natonu hi topoparenta bona ratarungku'.

⁴Ceice se împrăştiaseră, mergeau din loc în loc, şi propovăduiau Cuvîntul.

⁴Jadi', topetuku' Yesus to metibo' ngkai Yerusalem toera, hiapa kahiloua-ra raparata oa' Lolita Pue'.

⁵Filip s'a coborît în cetatea Samariei, şi le -a propovăduit pe Hristos.

⁵Wae wo'o-hawo Filipus hilou hi ngata hi tana' Samaria, mpoparata-raka Kareba Lompe' Kayesus-na Magau' Topetolo'.

⁶Noroadele luau aminte cu un gînd la cele spuse de Filip, cînd au auzit şi au văzut semnele, pe cari le făcea.

⁶Nababehi wo'o tanda mekoncehi hi ria. Wae kara'epe-na to Samaria lolita Filipus toe, pai' karahilo-na tanda mekoncehi to nababehi, ratarima-mi kareba to nakeni hante nono-ra mpu'u.

⁷Căci din mulţi îndrăciţi ieşeau duhuri necurate, şi scoteau mari ţipete; mulţi slăbănogi şi şchiopi erau tămăduiţi.

⁷Apa' napopalai seta ngkai wori' tauna to rapesuai', alaa-na me'au-au-ramo tauna toera pai' malai mpu'u-mi seta to mpesuai' -ra. Pai' napaka'uri' wo'o wori' tauna topungku pai' tokejo.

⁸Şi a fost o mare bucurie în cetatea aceasta.

⁸Toe pai' goe' lia-ramo to Samaria toera mpotarima Filipus.

⁹În cetate era un om, numit Simon, care zicea că este un om însemnat; el vrăjea şi punea în uimire pe poporul Samariei.

⁹Hi rala ngata toe, ria hadua tomane to rahanga' Simon. Simon toei hadua topobali'mata. Mahae-imi mpopehuwu pake' -na to rapokakonce to Samaria. Mpo'uli' -i, hi'a tauna to bohe baraka' -na.

¹⁰Toţi, dela mic pînă la mare, îl ascultau cu luare aminte, şi ziceau: ,,Acesta este puterea lui Dumnezeu, cea care se numeşte ,mare`.

¹⁰Hi hi'a-damo nono hawe'ea ihi' ngata, lompe' maradika lompe' ntodea, ra'uli': "Simon toei, ria-ki-hana baraka' -na ngkai Alata'ala to rahanga' Kabaraka' Bohe."

¹¹Îl ascultau cu luare aminte, pentrucă multă vreme îi uimise cu vrăjitoriile lui.

¹¹Mahae-imi mpakakonce-ra hante pake' -na, duu' -na hawe'ea pue' ngata toe mpotuku' -i pai' mpe'epei hawa' -na.

¹²Dar cînd au crezut pe Filip, care propovăduia Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi a Numelui lui Isus Hristos, au fost botezaţi, atît bărbaţi cît şi femei.

¹²Aga karata-na Filipus hi ngata-ra, natudui' -ra Kayesus-na Magau' Topetolo', pai' natudui' -ra mepangala' hi Yesus bona jadi' ntodea-na Alata'ala hi rala Kamagaua' -na. Jadi', wori' -ramo pue' ngata mepangala' hi Yesus pai' mpopeniu' jadi' topetuku' Yesus, lompe' tomane lompe' tobine.

¹³Chiar Simon a crezut; şi dupăce a fost botezat, nu se mai despărţea de Filip, şi privea cu uimire minunile şi semnele mari cari se făceau.

¹³Ngkai ree, Simon wo'o-hawo mepangala', pai' -i raniu'. Oti-i raniu', metuku' oa' -imi hi Filipus, apa' konce-i mpohilo tanda to mekoncehi pai' tanda baraka' to jadi'.

¹⁴Apostolii, cari erau în Ierusalim, cînd au auzit că Samaria a primit Cuvîntul lui Dumnezeu, au trimes la ei pe Petru şi pe Ioan.

¹⁴Suro Pue' Yesus to hi Yerusalem mpo'epe napa to jadi' hi Samaria, apa' ria to mpo'uli' -raka: "To Samaria toera ria, mpotarima Lolita Alata'ala wo'o-ramo-rawo." Toe pai' mohawa' -ra mpahawa' Petrus pai' Yohanes hilou hi ria.

¹⁵Aceştia au venit la Samariteni, şi s'au rugat pentru ei, ca să primească Duhul Sfînt.

¹⁵Karata-ra Petrus pai' Yohanes hi ria, mosampaya-ramo mpekakae-raka to Samaria to mepangala' -mi hi Pue' Yesus, bona Pue' mpowai' -ra Inoha' Tomoroli'.

¹⁶Căci nu Se pogorîse încă peste niciunul din ei, ci fuseseră numai botezaţi în Numele Domnului Isus.

¹⁶Apa' ko'ia-ra nakahompoi Inoha' Tomoroli'. Muntu' raniu' -ra mpokahangai' hanga' Pue' Yesus.

¹⁷Atunci Petru şi Ioan au pus mînile peste ei, şi aceia au primit Duhul Sfînt.

¹⁷Yohanes pai' Petrus mosampaya pai' -ra mpojama to Samaria toera. Jadi', mporata mpu'u-ramo Inoha' Tomoroli'.

¹⁸Cînd a văzut Simon că Duhul Sfînt era dat prin punerea mînilor apostolilor, le -a dat bani,

¹⁸Nahilo-hawo Simon, hema-hema to rajama suro Pue' Yesus toera, mporata mpu'u-ramo Inoha' Tomoroli'. Toe pai' Simon mpokeni doi-na hilou hi Petrus pai' Yohanes,

¹⁹şi a zis: ,,Daţi-mi şi mie puterea aceasta, pentruca peste oricine-mi voi pune mînile, să primească Duhul Sfînt.``

¹⁹pai' na'uli' -raka: "Wai' -a-kuwo kuasa-ni tetu, bona hema-hema wo'o-kuwo to kujama, mporata-ra Inoha' Tomoroli'."

²⁰Dar Petru i -a zis: ,,Banii tăi să piară împreună cu tine, pentrucă ai crezut că darul lui Dumnezeu s'ar putea căpăta cu bani!

²⁰Na'uli' Petrus mpo'uli' -ki: "Harala ratadi-dako hi rala naraka, ntali doi-nu wo'o! Ha nu'uli' -kona, pewai' Alata'ala ma'ala ra'oli hante doi?

²¹Tu n'ai nici parte, nici sorţ în toată treaba aceasta, căci inima ta nu este curată înaintea lui Dumnezeu.

²¹Uma ria huraa-nu mobago dohe-kai, apa' uma monoa' nono-nu hi poncilo Alata'ala.

²²Pocăieşte-te dar de această răutate a ta, şi roagă-te Domnului să ţi se ierte gîndul acesta al inimii tale, dacă este cu putinţă;

²²Medea-moko ngkai jeko' -nu tetu-e, pai' merapi' hi Pue' bona na'ampungi patuju nono-nu to dada'a.

²³căci văd că eşti plin de fiere amară, şi în lanţurile fărădelegii.``

²³Apa' ku'inca mohingi' lia-ko, pai' napobatua jeko' -moko."

²⁴Simon a răspuns: ,,Rugaţi-vă voi Domnului pentru mine, ca să nu mi se întîmple nimic din ce aţi zis.``

²⁴Na'uli' Simon mpo'uli' -raka Petrus pai' Yohanes: "Perapi' -ka-kuwo hi Pue' bona neo' -a mpai' narumpa' silaka to ni'uli' tetu-e we'i!"

²⁵După ce au mărturisit despre Cuvîntul Domnului, şi după ce l-au propovăduit, Petru şi Ioan s'au întors la Ierusalim, vestind Evanghelia în multe sate de ale Samaritenilor.

²⁵Jadi', kahudu-rami Petrus pai' Yohanes mpoparata Lolita Pue' pai' mporohoi nono-ra to Samaria, nculii' -ramo hilou hi Yerusalem. Hi pomakoa' -ra toe, raparata wo'o Lolita Pue' hi rala wori' ngata hi tana' Samaria.

²⁶Un înger al Domnului a vorbit lui Filip, şi i -a zis: ,,Scoală-te, şi du-te spre miazăzi, pe drumul care pogoară spre Ierusalim la Gaza, şi care este pustiu.``

²⁶Rala-na hangkani, hadua mala'eka Pue' mpololitai Filipus, na'uli': "Hilou-moko tono' hi selatan, hi ohea to ngkai Yerusalem rata hi Gaza." (Ohea tohe'e uma-pi jau ratara.)

²⁷Filip s'a sculat şi a plecat. Şi iată că un Etiopian, un famen cu mare putere la împărăteasa Candace a Etiopienilor, şi îngrijitorul tuturor vistieriilor ei, venit la Ierusalim ca să se închine,

²⁸Hilou mpu'u-imi Filipus. Nto'u toe, ria wo'o-hawo hadua to Etiopia to ntara ohea toe nculii' hilou hi ngata-na. To Etiopia toei, tauna to mopangka' bohe, to mpokakamu hawe'ea ihi' tomi raja bine tana' Etiopia to rahanga' Kandake. Ka'oti-na mepue' hi Alata'ala hi Yerusalem, nculii' -imi hi ngata-na mpohawi' kereta to nadii' jara'. Bula-na mohura hi rala kereta-na, mpobasa-i sura nabi Yesaya.

²⁸se întorcea de acolo, şi şedea în carul lui, şi citea pe proorocul Isaia.

²⁹Inoha' Pue' Ala mpololitai Filipus, na'uli': "Hilou-ko mpomohui' kereta toe mai."

²⁹Duhul a zis lui Filip: ,,Du-te, şi ajunge carul acesta!``

³⁰Pokeno-nami Filipus hilou mpomohui' kereta toe. Na'epe-hawo, tauna toei mpobasa sura nabi Yesaya. Filipus mpekune' -i, na'uli': "Nu'inca wa batua-na to nubasa tetu-e?"

³⁰Filip a alergat, şi a auzit pe Etiopian citind pe proorocul Isaia. El i -a zis: ,,Înţelegi tu ce citeşti?``

³¹Na'uli' tau toei: "Beiwa-kona kaku'inca-na, apa' uma ria tauna to mponotohi-ka." Ngkai ree, nabawai Filipus ngkahe' hi rala kereta-na pai' mohura hi ncori-na.

³¹Famenul a răspuns: ,,Cum aş putea să înţeleg, dacă nu mă va călăuzi cineva?`` Şi a rugat pe Filip să se suie în car, şi să şadă împreună cu el.

³²Lolita to nabasa hi rala sura nabi Yesaya, hewa toi moni-na: Hi'a hewa hama'a bima to radii' hilou rasumale'. Hewa ana' bima to uma mobee' ane ragunci wulu-na, wae wo'o uma-i mololita nau' hamelaa.

³²Locul din Scriptură, pe care -l citea, era acesta: ,,El a fost dus ca o oaie la tăiere; şi, ca un miel fără glas înaintea celui ce -l tunde, aşa nu Şi -a deschis gura;

³³Raruge' -i pai' rahuku', hiaa' uma ria sala' -na. Uma ria haduaa tauna to mpotutura karia muli-na apa' rapatehi-i-hana."

³³în smerenia Lui, judecata I -a fost luată. Şi cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viaţa I -a fost luată de pe pămînt.``

³⁴Ngkai ree, na'uli' -mi to Etiopia toei hi Filipus: "Uli' -ka ba hema-i to natoa' nabi toei, ba woto-na moto-di ba tau ntani' -nadi."

³⁴Famenul a zis lui Filip: ,,Rogu-te, despre cine vorbeşte proorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?``

³⁵Jadi', ntepu'u ngkai pobasa-na toe we'i, Filipus mpakanoto-ki Kareba Lompe' Yesus.

³⁵Atunci Filip a luat cuvîntul, a început dela Scriptura aceasta, şi i -a propovăduit pe Isus.

³⁶Bula-ra mokereta toe, mpohilo-ra ue hi wiwi' ohea. Na'uli' to Etiopia toei mpo'uli' -ki Filipus: "Hilo, ohe'e mai ue. Niu' -ama-kuwo jadi' topetuku' Yesus." ((

³⁶Pe cînd îşi urmau ei drumul, au dat peste o apă. Şi famenul a zis: ,,Uite apă; ce mă împiedică să fiu botezat?``

³⁷Na'uli' Filipus: "Ane nupangala' mpu'u-imi, ma'ala moto-ko kuniu'." Na'uli' to Etiopia toei: "Kupangala' Yesus Kristus, Hi'a-mi Ana' Alata'ala."))

³⁷Filip a zis: ,,Dacă crezi din toată inima, se poate.`` Famenul a răspuns: ,,Cred că Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu.``

³⁸Ngkai ree, napopento'o-mi kereta-na, pai' -ra mehompo hilou hi rala ue, pai' Filipus mponiu' -i.

³⁸A poruncit să stea carul, s'au pogorît amîndoi în apă, şi Filip a botezat pe famen.

³⁹Pencore-ra ngkai rala ue, muu-mule' Inoha' Pue' Ala mpo'ala' Filipus ngkai ree, alaa-na to Etiopia toei uma-pi mpohiloi-i ba hiapa-imi. Napokaliliu pomako' -na hante nono to goe'.

³⁹Cînd au ieşit afară din apă, Duhul Domnului a răpit pe Filip, şi famenul nu l -a mai văzut. În timp ce famenul îşi vedea de drum, plin de bucurie,

⁴⁰Ane Filipus-hawo, muu-mule' mehupa' -imi hi ngata Asdod. Me'ongko' -imi hilou hi ngata Kaisarea, pai' halengko ohea mpoparata-i Kareba Lompe' hi butu-butu ngata to natara.

⁴⁰Filip se afla la Azot, de unde s'a dus pînă la Cezarea. Şi propovăduia Evanghelia în toate cetăţile prin care trecea.