¹Cînd a încetat zarva, Pavel a chemat pe ucenici, şi, dupăce le -a dat sfaturi, şi -a luat ziua bună dela ei, şi a plecat în Macedonia.

¹Ora-mi pewongoia hi Efesus toe, Paulus mporumpu topetuku' Yesus pai' narohoi nono-ra. Oti toe, mpalakana-imi pai' napokaliliu-mi pomako' -na hilou hi tana' Makedonia.

²A străbătut ţinutul acesta, şi a dat ucenicilor o mulţime de sfaturi. Apoi a venit în Grecia,

²Hi pomakoa' -na toe, nakinomo-ra topetuku' Yesus pai' narohoi nono-ra hante wori' nyala paresa' -na. Ngkai ree, hilou wo'o-imi hi propinsi Akhaya, tana' -ra to Yunani.

³unde a rămas trei luni. Era gata să plece cu corabia în Siria, dar Iudeii i-au întins curse. Atunci s'a hotărît să se întoarcă prin Macedonia.

³Mo'oha' -i hi ria tolu mula kahae-na. Timpaliu tolu mula toe, ria patuju-na mpohawi' kapal nculii' hilou hi tana' Siria. Aga nto'u toe, ria kareba to mpo'uli': to Yahudi mohawa' mpatehi-i. Toe pai' na'uli': "Agina ntara hi role-na moto-a mpohulii' pomakoa' -ku hilou hi propinsi Makedonia." Jadi', hilou mpu'u-imi hi Makedonia.

⁴Avea ca tovarăşi pînă în Asia pe: Sopater din Berea, fiul lui Pir, Aristarh şi Secund din Tesalonic, Gaiu din Derbe, Timotei, precum şi Tihic şi Trofim cari erau din Asia.

⁴Hi pomako' -na toe, ria wo'o ba hangkuja dua doo-na to hilou dohe-na. Hanga' -na to hadua, Sopater ana' -na Pirus to ngkai Berea. Ria wo'o Aristarkhus pai' Sekundus to ngkai Tesalonika; Gayus to ngkai Derbe; Tikhikus pai' Trofimus to ngkai Asia. Pai' Timotius.

⁵Aceştia au luat -o înainte, şi ne-au aşteptat la Troa.

⁵Jadi', karata-kai hi tana' Makedonia, to pitu toera meri'ulu ngkai kai', mpopea-kai hi ngata Troas.

⁶Iar noi, după zilele praznicului Azimilor, am plecat cu corabia din Filipi, şi, în cinci zile, am ajuns la ei în Troa, unde am stat şapte zile.

⁶Timpaliu-mi eo bohe to Yahudi to rahanga' Posusaa' Roti to Uma Raragii, mehawi' kapal-kai mpalahii ngata Filipi. Pai' lima mengi ngkai toe, hirua' nculii' -makai hante doo-kai hi Troas, pai' mo'oha' -kai hi ree hamingku kahae-na.

⁷În ziua dintîi a săptămînii, eram adunaţi la olaltă ca să frîngem pînea. Pavel, care trebuia să plece a doua zi, vorbea ucenicilor, şi şi -a lungit vorbirea pînă la miezul nopţii.

⁸Eo Mingku morumpu-kai bona ngkoni' hangkaa-ngkania hante ompi' hampepangalaa' -kai hi Troas. Tomi porumpua-kai toe, tomi to molangko. Morumpu-kai hi kamar to hi lolo-na mpu'u. Wori' lampu rasuwe. Moloe pololita-na Paulus mpololitai-ra to morumpu toe. Mololita-i duu' mentongo' bengi, apa' patuju-na me'ongko' -i kamepulo-na.

⁸În odaia de sus, unde eram adunaţi, erau multe lumini.

⁹Hi porumpua-kai toe, ria hadua kabilasa, Eutikhus hanga' -na, mohura-i hi jendela. Ngkai ka'uma-na napentoo-nto'oi Paulus metudui', tetunu' -imi kabilasa toei nculi' leta', alaa-na monawu' -imi hi tana'. Hiaa' jendela toe hi katolu duncu-na ngkai tana'. Mehompo-ramo doo-na hilou mpo'ongko' -i, rahilo-rawo mate-imi.

⁹Şi un tînăr, numit Eutih, care şedea pe fereastră, a adormit deabinelea în timpul lungei vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a căzut jos din catul al treilea, şi a fost ridicat mort.

¹⁰Ngkai ree, mehompo-imi Paulus ngkai tomi, pai' -i motingkua' mpokupui kabilasa toei, na'uli' -raka doo-na: "Neo' me'eka', tuwu' moto-i-hawo."

¹⁰Dar Pavel s'a pogorît, s'a repezit spre el, l -a luat în braţe, şi a zis: ,,Nu vă tulburaţi, căci sufletul lui este în el.``

¹¹Oti toe, ngkahe' nculii' -imi hilou hi tomi, mpopihe-pihe roti, pai' ngkoni' -makai hangkaa-ngkania. Mololita tena-i Paulus duu' mobaja. Oti toe, me'ongko' -imi.

¹¹După ce s'a suit iarăş, a frînt pînea, a cinat, şi a mai vorbit multă vreme pînă la ziuă. Apoi a plecat.

¹²Ane kabilasa to monawu' toei we'i, tuwu' moto-i-hawo, pai' goe' lia-ra doo-na mpokeni-i hilou hi tomi-na.

¹²Flăcăul a fost adus viu, şi lucrul acesta a fost pricina unei mari mîngîieri.

¹³Kai', meri'ulu-makai mohawi' kapal hilou hi ngata Asos. Aga Paulus, doko' merole-i-hana hilou hi ria, na'uli' -kakai kipohirua' -ki hi ria-damo.

¹³Noi am venit înaintea lui Pavel la corabie, şi am plecat cu corabia la Asos, unde ne învoiserăm să ne întîlnim din nou; pentrucă el trebuia să facă drumul pe jos.

¹⁴Hirua' mpu'u-makai hi Asos, pai' mohawi' wo'o-imi dohe-kai hi kapal hilou hi ngata Mitilene.

¹⁴Cînd s'a întîlnit cu noi în Asos, l-am luat în corabie, şi ne-am dus la Mitilene.

¹⁵Ngkai ree, kaliliu wo'o-makai, pai' kamepulo-na rata hi tana' to momekidipoi-ki lewuto' Khios. Kamepulo-na wo'o rata-makai hi lewuto' Samos, pai' kamepulo-na wo'o rata hi ngata Miletus.

¹⁵De aici am mers pe mare, şi a doua zi am ajuns în faţa insulei Chios. În ziua următoare, deabea am atins Samos, ne-am oprit în Troghilion, şi a doua zi am venit la Milet.

¹⁶Napakatantu ami' -mi Paulus, bona neo' -pi leba' mehani hi ngata Efesus, bona neo' -kai mahae rahi hi propinsi Asia. Doko' napesahui pomako' -na, apa' konoa nono-na doko' mpokaralai eo bohe Pentakosta hi Yerusalem.

¹⁶Pavel se hotărîse să treacă pe lîngă Efes, fără să se oprească aici, ca să nu peardă vremea în Asia; căci se grăbea ca, dacă -i va fi cu putinţă, să fie în Ierusalim de ziua Cincizecimii.

¹⁷Ngkai Miletus toe, Paulus mpakatu kareba hilou hi Efesus, bona pangkeni to Kristen to hi ria tumai mpohirua' -ki hi Miletus.

¹⁷Însă din Milet, Pavel a trimes la Efes, şi a chemat pe presbiterii Bisericii.

¹⁸Rata mpu'u-ramo hi Miletus, na'uli' Paulus mpo'uli' -raka: "Ompi' -ompi', ni'inca moto-mi beiwa po'ingku-ku dohe-ni, ngkai lomo' karata-ku hi propinsi Asia toi duu' hewa toe lau.

¹⁸Cînd au venit la el, le -a zis: ,,Ştiţi cum m'am purtat cu voi în toată vremea, din ziua dintîi, în care am pus piciorul pe pămîntul Asiei.

¹⁹Hante nono mengkadingki' pai' hante ue mata mo'ili, mpobago-a bago Pue' hi laintongo' -ni. Pai' wori' kaparia mporumpa' -a sabana patuju-ra to Yahudi to doko' mpatehi-a.

¹⁹Am slujit Domnului cu toată smerenia, cu multe lacrămi, şi în mijlocul încercărilor, pe cari mi le ridicau uneltirile Iudeilor.

²⁰Ni'inca moto ompi' ka'uma-ku koro' mpo'uli' -kokoi napa-napa to mokalaua. Kutudui' -koi ompi', lompe' bula-ni moromu lompe' hi tomi-ni moto.

²⁰Ştiţi că n'am ascuns nimic din ce vă era de folos, şi nu m'am temut să vă propovăduiesc şi să vă învăţ înaintea norodului şi în case,

²¹Kupopo'ingai' oa' -koi omea, lompe' to Yahudi lompe' to bela-koi to Yahudi, bona medea-koi ngkai jeko' -ni pai' mengkoru hi Alata'ala pai' mepangala' hi Pue' -ta Pue' Yesus.

²¹şi să vestesc Iudeilor şi Grecilor: pocăinţa faţă de Dumnezeu şi credinţa în Domnul nostru Isus Hristos.

²²"Wae lau, hilou-ama hi Yerusalem, ntuku' hawa' Inoha' Tomoroli' hi aku'. Hiaa' uma ku'incai ba napa mpai' to jadi' hi woto-ku hi ria.

²²Şi acum, iată că, împins de duhul, mă duc la Ierusalim, fără să ştiu ce mi se va întîmpla acolo.

²³Sampale-wadi to ku'inca, hi butu ngata to kukahiloui-mi wengi, Inoha' Tomoroli' mpakanoto-maka bate rahoo' -a mpai' hi ria pai' mporata kaparia.

²³Numai, Duhul Sfînt mă înştiinţează din cetate în cetate că mă aşteaptă lanţuri şi necazuri.

²⁴Aga uma kuparipoko woto-ku moto. Nau' ba rapatehi mpu'u-a mpai', uma beiwa. Asala ma'ala kupohudu pobago to nawai' -ka Pue' Yesus. Pobago-ku tetu-le, mpokarebai Kareba Lompe' to mpo'uli' Alata'ala mpowai' -ta kalompea' ngkai kabula rala-na.

²⁴Dar eu nu ţin numai decît la viaţa mea, ca şi cum mi-ar fi scumpă, ci vreau numai să-mi sfîrşesc cu bucurie calea şi slujba, pe care am primit -o dela Domnul Isus, ca să vestesc Evaghelia harului lui Dumnezeu.

²⁵"Ompi' -ompi' omea, mahae-ama mobago hi laintongo' -ni, kukinomo-koi pai' kutudui' -koi mepangala' hi Pue' Yesus bona jadi' ntodea-na Alata'ala hi rala Kamagaua' -na. Aga monoto-mi hi nono-ku, ka'uma-napi mpai' nihiloi-a.

²⁵Şi acum, ştiu că nu-mi veţi mai vedea faţa, voi toţi aceia, în mijlocul cărora am umblat propovăduind Împărăţia lui Dumnezeu.

²⁶Toe pai' kupakalonto' ami' -mikokoi eo toe lau: ane ria-koi to mporata silaka mpeno, bela-pi-kuwo sala' -ku.

²⁶De aceea vă mărturisesc astăzi, că sînt curat de sîngele tuturor.

²⁷Apa' uma-a koro' mpo'uli' -kokoi omea patuju Alata'ala hi kita'.

²⁷Căci nu m'am ferit să vă vestesc tot planul lui Dumnezeu.

²⁸Pelompehi-koi mpojaga woto-ni moto pai' mpojaga hawe'ea topetuku' Alata'ala to nasarumaka-mikokoi Inoha' Tomoroli'. Kana nipewili' -ra, hewa topo'ewu mpo'ewu bima-na, apa' Pue' Yesus mate, raa' -na mo'ili, mpobayari huku' jeko' -ta, bona kita' jadi' bagia Alata'ala.

²⁸Luaţi seama dar la voi înşivă şi la toată turma peste care v'a pus Duhul Sfînt episcopi (Sau: priveghetori.), ca să păstoriţi Biserica Domnului, pe care a cîştigat -o cu însuş sîngele Său.

²⁹Ku'inca moto-le ompi', ane malai-a-damo ngkai rei, bate rata-rale mpai' tauna to dada'a to mpobalinai' tauna to ni'ewu tetu-e, hewa serigala mpobalinai' bima.

²⁹Ştiu bine că, după plecarea mea, se vor vîrî între voi lupi răpitori, cari nu vor cruţa turma;

³⁰Bangku' ngkai koi' moto mpai', ria to mpokeni tudui' to sala', bona topetuku' Yesus rahinai pai' rabagiu, duu' -na tono' hi hira' -ramo.

³⁰şi se vor scula din mijlocul vostru oameni, cari vor învăţa lucruri stricăcioase, ca să tragă pe ucenici de partea lor.

³¹Toe pai' mo'inga' -inga' -koi. Kiwoi-koi ompi', rala-na tolu mpae uma kupento'oi mpoparesai' -koi butu dua-ni, lompe' hi eo-na lompe' hi bengi-na, pai' wori' ngkani mo'ili ue mata-ku mpokageoi' -koi.

³¹De aceea vegheaţi, şi aduceţi-vă aminte că, timp de trei ani, zi şi nopate, n'am încetat să sfătuiesc cu lacrămi pe fiecare din voi.

³²"Wae lau ompi' -ompi', mekakae-ama hi Pue' Ala, kuperapi' bona Hi'a-damo to mpewili' -koi. Kuparesai' -koi bona tida-mokoi mpotuku' Lolita Pue' to mpo'uli' -taka kabula rala-na Alata'ala hi kita'. Apa' Alata'ala-wadi to mokuasa mporohoi nono-ta pai' mpowai' -ta rasi' to naporodo ami' -mi hi hawe'ea tauna to napobagia.

³²Şi acum, fraţilor, vă încredinţez în mîna lui Dumnezeu şi a Cuvîntului harului Său, care vă poate zidi sufleteşte, şi vă poate da moştenirea împreună cu toţi cei sfinţiţi.

³³Uma-a ria mpokahina doi ba pohea hema-hema.

³³N'am rîvnit nici la argintul, nici la aurul, nici la hainele cuiva.

³⁴Ni'inca moto ompi' beiwa-a mobago hante pale-ku moto bona ma'ala-a mpo'oli napa-napa kaparaluua-ku pai' kaparaluua doo-doo-ku.

³⁴Singuri ştiţi că mînile acestea au lucrat pentru trebuinţele mele şi ale celor ce erau cu mine.

³⁵Hi butu nyala-na, kupopohiloi-mokoi tonco, beiwa-ta kana mobago mpotulungi doo-ta to uma mpakulei'. Apa' kana takiwoi oa' lolita Pue' Yesus to mpo'uli': `Morasi' -pi tauna to mewai' ngkai tauna to mpodoa.'"

³⁵În toate privinţele v'am dat o pildă, şi v'am arătat că, lucrînd astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi, şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Isus, care însuş a zis: ,Este mai ferice să dai decît să primeşti.``

³⁶Kahudu-na Paulus mololita, mowingkotu' -imi hangkaa-ngkania hante hawe'ea doo-na to ngkai Efesus toera, pai' -i mosampaya.

³⁶După ce a vorbit asfel, a îngenuncheat, şi s'a rugat împreună cu ei toţi.

³⁷Kageo' -ra omea-mi pai' -ra mpokupui Paulus pai' ra'uli' -ki: "Pelompehi momako'."

³⁷Şi au izbucnit cu toţii în lacrămi, au căzut pe grumazul lui Pavel, şi l-au sărutat.

³⁸To mpopedahi rahi nono-ra, lolita Paulus to mpo'uli' uma-ipi rahiloi mpai'. Ngkai ree, rabawa-imi duu' -na rata hi kapal.

³⁸Căci erau întristaţi mai ales de vorba, pe care le -o spusese el, că nu -i vor mai vedea faţa. Şi l-au petrecut pînă la corabie.