¹După ce ne-am smuls din braţele lor, am plecat pe apă, şi ne-am dus drept la Cos, a doua zi la Rodos, şi deacolo la Patara.

¹Mometabe-makai hante pangkeni to Kristen to ngkai Efesus toera, pai' kipalahii-ramo mpokaliliu pomako' -kai hilou hi propinsi Siria. Me'ongko' -mi kapal-kai kaliliu hilou hi lewuto' Kos, pai' kamepulo-na rata hi lewuto' Rodos. Ngkai ree, kaliliu-makai hilou hi lewuto' Patara.

²Am găsit o corabie, care avea să treacă în Fenicia, ne-am suit în ea, şi am plecat.

²Hi Patara toe, hirua' -kai hante kapal to hilou hi tana' Fenisia hi propinsi Siria. Jadi', mehawi' -makai hi kapal toe mpokaliliu pomako' -kai.

³Am trecut prin faţa insulei Cipru, am lăsat -o la stînga, şi ne-am urmat drumul spre Siria; apoi ne-am dat jos în Tir, unde avea să se descarce corabia.

³Bula pomako' -kai toe, mpohilo-kai lewuto' Siprus hi mali ngki'ii-kai, tapi' kaliliu moto-ka-kaiwo, rata hi tana' Siria. Mana'u-makai ngkai kapal hi ngata Tirus, apa' kapal toe kana rapopana'u kenia-na hi ree.

⁴Acolo am găsit pe ucenici, şi am rămas şapte zile. Ucenicii, prin Duhul, ziceau lui Pavel să nu se suie la Ierusalim.

⁴Jadi', hi ree-kai mpencuai' topetuku' Yesus pai' mo'oha' dohe-ra hamingku. Ngkai petete' Inoha' Tomoroli', doo-kai hi Tirus toera mpopo'ingai' Paulus bona neo' -i-hawo kaliliu hilou hi Yerusalem.

⁵Dar cînd s'au împlinit zilele, am plecat, şi ne-am văzut de drum; şi ne-au petrecut toţi, cu nevestele şi copiii, pînă afară din cetate. Am îngenuncheat pe mal, şi ne-am rugat.

⁵Aga nau' wae, karata tempo-na pe'ongko' kapal-kai, ki'uli' -mi bate kaliliu moto-kai hilou hi Yerusalem. Jadi', hawe'ea doo-kai toe mpobawa-kai hilou hi mali ngata, hante tobine-ra pai' ana' -ana' -ra. Hi wiwi' tahi', mowingkotu' -makai hangkaa-ngkania pai' mosampaya.

⁶Apoi ne-am luat ziua bună unii dela alţii, şi noi ne-am suit în corabie iar ei s'au întors acasă.

⁶Oti mosampaya, mometabe-makai, pai' ngkahe' -makai hi rala kapal. Hira' to mebawa toera, nculii' wo'o-ramo-rawo hilou hi tomi-ra.

⁷După ce ne-am isprăvit călătoria pe mare, din Tir am plecat la Ptolemaida, unde am urat de bine fraţilor, şi am stat la ei o zi.

⁷Ngkai Tirus, kaliliu-makai rata hi ngata Ptolemais. Hi ria wo'o-kai mpencuai' ompi' hampepangalaa' -kai pai' mpometabe-raka. Hamengi-kai dohe-ra.

⁸A doua zi, am plecat şi am ajuns la Cezarea. Am intrat în casa lui Filip evanghelistul, care era unul din cei şapte, şi am găzduit la el.

⁸Kamepulo-na, me'ongko' wo'o-makai hilou hi ngata Kaisarea. Hi ree-kai hilou mo'oha' hi tomi Filipus. Filipus toei, tauna to mpokeni Kareba Lompe', pai' hi'a toe-mi hadua ngkai tauna to pitu to rapelihi hi Yerusalem wengi.

⁹El avea patru fete fecioare cari prooroceau.

⁹Ria opo' -ki ana' -na paka' toronaa, pai' paka' nabi-- batua-na to ria pakulea' -ra mpohowa' Lolita Alata'ala.

¹⁰Fiindcă stăteam de mai multe zile acolo, un prooroc, numit Agab, s'a pogorît din Iudea,

¹⁰Ba hangkuja eo-makai hi tomi Filipus toe, rata hadua tauna ngkai Yudea, hanga' -na Agabus. Agabus toei, ria pakulea' -na mpohowa' Lolita Alata'ala.

¹¹şi a venit la noi. A luat brîul lui Pavel, şi -a legat picioarele şi mînile, şi a zis: ,,Iată ce zice Duhul Sfînt: ,Aşa vor lega Iudeii în Ierusalim pe omul acela al cui este brîul acesta, şi -l vor da în mînile Neamurilor.`

¹¹Karata-na Agabus toe, na'ala' -mi salepe' -na Paulus, nahoo' -ki witi' -na pai' pale-na moto, pai' na'uli': "Toi-mi lolita Inoha' Tomoroli': Pue' salepe' toii mpai' rahoko' to Yahudi hi Yerusalem, rahoo' hewa toi-e, pai' -i ratonu-raka topoparenta to bela-ra to Yahudi."

¹²Cînd am auzit lucrul acesta, atît noi cît şi cei de acolo am rugat pe Pavel să nu se suie la Ierusalim.

¹²Kaki'epe-na tohe'e, kai' pai' doo-kai hi Kaisarea merapi' mpu'u hi Paulus bona neo' -i kaliliu hilou hi Yerusalem.

¹³Atunci Pavel a răspuns: ,Ce faceţi de plîngeţi aşa, şi-mi rupeţi inima? Eu sînt gata nu numai să fiu legat, dar chiar să şi mor în Ierusalim pentru Numele Domnului Isus.``

¹³Aga na'uli' -kakai: "Napa-di-koina pai' geo' -koi hewa tetu-e? Doko' mpolentei nono-ku lau-wadi-koi! Nau' ba rahoo' -a mpai' hi Yerusalem, ba paiana rapatehi mpu'u-a mpai' sabana petuku' -ku hi Pue' Yesus, sadia moto-ale hilou hi ria-e!"

¹⁴Dacă am văzut că nu -l putem îndupleca, n'am mai stăruit, şi am zis: ,Facă-se voia Domnului!`

¹⁴Jadi', apa' uma oa' napangalai' petagi-kai, kipento'oi lau-mi mpotagi-i, ki'uli': "Kadota Pue' -damo to jadi'."

¹⁵După zilele acelea, ne-am pregătit de plecare, şi ne-am suit la Ierusalim.

¹⁵Oti toe, ngkarewa-makai, pai' -kai me'ongko' mpu'u-mi hilou hi Yerusalem.

¹⁶Cîţiva ucenici din Cezarea au venit şi ei cu noi, şi ne-au dus la unul numit Mnason, din Cipru, vechi ucenic, la care aveam să găzduim. Pavel la Ierusalim în Templu.

¹⁶Ba hangkuja dua ompi' hampepangalaa' -kai ngkai Kaisarea hilou mpobawa-kai, duu' rata hi tomi po'ohaa' -kai hi Yerusalem. Tomi po'ohaa' -kai toe, tomi hadua to Siprus to mahae-mi jadi' topetuku' Yesus, hanga' -na Manason.

¹⁷Cînd am ajuns la Ierusalim, fraţii ne-am primit cu bucurie.

¹⁷Karata-kai hi Yerusalem, ompi' -ompi' hampepangalaa' -kai mpotarima-kai hante goe' nono-ra.

¹⁸A doua zi, Pavel a mers cu noi la Iacov, şi toţi presbiterii s'au adunat acolo.

¹⁸Kamepulo-na, hilou-makai dohe Paulus mpencuai' Yakobus. Hawe'ea pangkeni ntani' -na, ria wo'o-ra-rawo morumpu dohe Yakobus.

¹⁹Dupăce le -a dat ziua bună, le -a istorisit cu deamăruntul ce făcuse Dumnezeu în mijlocul Neamurilor prin slujba lui.

¹⁹Ka'oti-kai mometabe, natepu'u-mi Paulus mpotutura-raka hawe'ea to nababehi Alata'ala hi olo' tauna to bela-ra to Yahudi nto'u-na mpokeni Kareba Lompe' hi ria.

²⁰Cînd l-au auzit, au proslăvit pe Dumnezeu. Apoi i-au zis: ,Vezi, frate, cîte mii de Iudei au crezut, şi toţi sînt plini de rîvnă pentru Lege.

²⁰Kara'epe-na pangkeni hi Yerusalem lolita Paulus tohe'e, ra'une' -mi Alata'ala. Ngkai ree, ra'uli' -mi mpo'uli' -ki Paulus: "Hewa toe, ompi': bona nu'inca, moncobu-ncobu-mi ompi' -ta to Yahudi to mepangala' -mi hi Yesus. Hira' toe, paka' to mpotuku' Atura Musa hante nono mpu'u.

²¹Dar ei au auzit despre tine că înveţi pe toţi Iudeii, cari trăiesc printre Neamuri, să se lepede de Moise, că le zici să nu-şi taie copiii împrejur, şi să nu trăiască potrivit cu obiceiurile.

²¹Hiaa' ra'epe wo'o-mi kareba to mpotuntui' -ko ompi'. Ra'epe kanutudui' -ra to Yahudi to mposowo' -ra to bela-ra to Yahudi bona neo' -pi mpotuku' Atura Musa. Nutudui' -ra bona neo' -pi mpotini' ana' -ra pai' neo' -pi mpotuku' ada totu'a-ta owi.

²²Ce este de făcut? Negreşit, mulţimea are să se adune, căci vor auzi că ai venit.

²²Hiaa' wae-e lau, bate ra'epe mpai' karata-nu hi rei. Jadi' beiwa-mi?

²³Deci, fă ce-ţi vom spune noi. Avem aici patru bărbaţi, cari au făcut o juruinţă.

²³Agina nutuku' paresa' -kai toi ompi', bona monoto-mi ka'uma-na-hawo makono lolita petuntui' toe: Ria-ra hi rehe'i opo' doo-kai to oti-mi mpobabehi janci hi Alata'ala hante mosumpa.

²⁴Ia -i cu tine, curăţeşte-te împreună cu ei, şi cheltuieşte tu pentru ei, ca să-şi radă capul. Şi astfel vor cunoaşte toţi că nu este nimic adevărat din celece au auzit despre tine, ci că şi tu umbli întocmai după rînduială, şi păzeşti Legea.

²⁴Jadi', iko wo'o-kowo, hilou-ko dohe-ra hi Tomi Alata'ala mpobabehi ada agama pompobohoi' woto, pai' iko mpobayari oli porewua pepue' -ra, bona ma'ala-ra mposongki' wuluwoo' -ra ntuku' ada-ta. Ane hewa toe-damo, monoto-mi hi hawe'ea tauna ka'uma-na-hawo makono kareba to ra'epe mpotuntui' -ko. Apa' nutuku' wo'o-kowo Atura Musa.

²⁵Cu privire la Neamurile, cari au crezut, noi am hotărît şi le-am scris că trebuie să se ferească de lucrurile jertfite idolilor, de sînge, de dobitoace zugrumate şi de curvie.``

²⁵Jadi', toe-mi paresa' -kai hi iko ompi'. Aga ane hira' to bela-ra to Yahudi to mepangala' -mi hi Yesus, oti-mi kipakatu-raka sura mpo'uli' -raka kabotu' -kai. Uma-ra mingki' mpotuku' Atura Musa. Sampale kiperapi' bona neo' -ra mpokoni' pongkoni' to rapopepue' hi pinotau, pai' neo' wo'o mpokoni' raa' ba bau' to ko'ia ralali ncala' raa' -na, pai' bona neo' -ra mogau' sala'."

²⁶Atunci Pavel a luat pe oamenii aceia, s'a curăţit, şi a intrat cu ei a doua zi în Templu, ca să vestească sfîrşitul zilelor curăţirii cînd se va aduce jertfă pentru fiecare din ei.

²⁶Paresa' -ra toe napangala' mpu'u-mi Paulus. Kamepulo-na hilou mpu'u-imi hante to opo' tohe'era mpobabehi ada agama pompobohoi' woto. Oti toe, mesua' -imi hi rala Tomi Alata'ala mpo'uli' -ki imam hangkuja eo-pi pai' lako' hudu tempo pompobohoi' -ra. Apa' ane hudu-damo tempo pompobohoi' -ra, Paulus hante doo-na to opo' toera hore-hore kana ngkeni pepue' -ra.

²⁷Către sfîrşitul celor şapte zile, Iudeii din Asia, cînd au văzut pe Pavel în Templu, au întărîtat tot norodul, au pus mînile pe el,

²⁷Neo' hudu-mi pitu eo to rapakatantu, ria ba hangkuja dua to Yahudi ngkai propinsi Asia mpohilo Paulus hi Tomi Alata'ala. Me'ukei' -ramo mpo'ukei' ntodea, pai' -ra mpohoko' -mi Paulus.

²⁸şi au început să strige: ,,Bărbaţi Israeliţi, daţi ajutor! Iată omul, care propovăduieşte pretutindeni şi în toată lumea împotriva norodului, împotriva Legii şi împotriva locaşului acestuia; ba, încă a vîrît şi pe nişte Greci în Templu, şi a spurcat acest locaş sfînt.``

²⁸Mpokio' -ra doo-ra, ra'uli': "Mai-koi ompi' -ompi' to Israel! Ngawa'! Ohe'i-mi tauna to mpotudui' hawe'ea tauna hiapa-apa tudui' to mpo'ewa-ta kita' to Yahudi, mposapuaka Atura Musa pai' mposapai tomi pepuea' -ta toi-e! Hiaa' wae lau nakeni wo'o-mi tauna to bela-ra to Yahudi tumai mesua' hi rala Tomi Alata'ala, mpobaboi' tomi to moroli' toi."

²⁹În adevăr, văzuseră mai înainte pe Trofim Efeseanul, împreună cu el în cetate, şi credeau că Pavel îl băgase în Templu.

²⁹Pai' hewa toe pololita-ra, apa' mpohilo-ra hadua to Efesus mo'ema' hante Paulus hi ngata we'i. Hanga' to Efesus toei, Trofimus, bela-i to Yahudi. Jadi', ra'ulia' -rana, Paulus mpokeni Trofimus toei mesua' hi rala Tomi Alata'ala.

³⁰Toată cetatea s'a pus în mişcare, şi s'a strîns norodul din toate părţile. Au pus mîna pe Pavel, şi l-au scos afară din Templu, ale cărui uşi au fost încuiate îndată.

³⁰Ngkai ree, mpara'ekaa' -mi tauna hobo' hi ngata Yerusalem, pai' mo'iko-ramo hilou hi Tomi Alata'ala. Rahoko' -imi Paulus pai' -i radii' hilou hi mali Tomi Alata'ala. Oti toe, wobo' Tomi Alata'ala rahohoki-mi.

³¹Pe cînd cercau să -l omoare, s'a dus vestea la căpitanul oastei că tot Ierusalimul s'a turburat.

³¹Bula-ra ngasa' mpatehi Paulus toe, ria wo'o tauna hilou mpoparata hi kapala' tantara to Roma, mpo'uli' karia-na pewongoia bohe hi ngata.

³²Acesta a luat îndată ostaşi şi sutaşi, şi a alergat la ei. Cînd au văzut pe căpitan şi pe ostaşi, au încetat să mai bată pe Pavel.

³²Kahilou-nami kapala' tantara toei hante ba hangkuja tadulako pai' tantara-na, kaliliu mpotoa' ntodea. Karahilo-na ntodea tantara toera, rapento'oi-mi mpoweba' Paulus.

³³Atunci căpitanul s'a apropiat, a pus mîna pe el, şi a poruncit să -l lege cu două lanţuri. Apoi a întrebat cine este şi ce a făcut.

³³Kapala' tantara toei hilou mpohoko' -i, pai' nahubui tantara-na mpohoo' pale-na ntimalia hante rante. Oti toe, pai' -i mepekune': "Hema-i tauna toii-e? Napa to nababehi?"

³⁴Dar unii strigau într'un fel, alţii într'alt fel prin mulţime; fiindcă nu putea deci să înţeleagă adevărul, din pricina zarvei, a poruncit să -l ducă în cetăţuie.

³⁴Ria-ra to mpo'uli' hewa toe, ria wo'o to mpo'uli' hewa tetu. Apa' mewongoi rahi, uma lau-pi na'incai napa mpu'u to jadi' toe. Toe pai' nahubui-ramo tantara-na mpokeni Paulus hilou hi rala tomi tantara, bona raparesa' hi ria-i-damo.

³⁵Cînd a ajuns pe trepte, Pavel a trebuit să fie dus de ostaşi, din pricina îmbulzelii norodului întărîtat;

³⁵Karata-ra hi tuka' to ngkahe' hilou hi tomi tantara toe, mome'upi' -damo ntodea pai' ngasa' mpu'u-ra doko' mpopatehi Paulus. Toe pai' Paulus kana ra'ongko' pai' rahorongko tantara.

³⁶căci mulţimea norodului se ţinea după el, şi striga: ,,La moarte cu el!``

³⁶Metuku' oa' -ra tauna to wori', pai' -ra mejeu': "Patehi lau-imi!"

³⁷Tocmai cînd era să fie băgat în cetăţuie, Pavel a zis căpitanului: ,,Îmi este îngăduit să-ţi spun ceva?`` Căpitanul a răspuns: ,,Ştii greceşte?

³⁷Neo' mesua' -ramo hi rala tomi tantara, na'uli' Paulus hi kapala' tantara: "Ma'ala-a-kuwo mololita kampa' hampai'?" Na'uli' kapala' tantara toei: "Ha nu'inca basa Yunani-e?

³⁸Nu cumva eşti Egipteanul acela, care s'a răsculat acum în urmă, şi a dus în pustie pe cei patru mii de tîlhari?``

³⁸Ha bela-kowo iko to Mesir toe-e wengi to mpo'usoki ntodea, pai' mpakeni opo' ncobu tauna hilou hi tana' to wao' mpobabehi pe'ewa hi topoparenta?"

³⁹,,Eu sînt Iudeu``, a spus Pavel, ,,din Tarsul din Cilicia, cetăţean al unei cetăţi nu fără însemnătate. Te rog, dă-mi voie să vorbesc norodului.``

³⁹Natompoi' Paulus: "Aku' toi-le to Yahudi, ngkai ngata Tarsus, ngata to bohe hanga' -na hi tana' Kilikia. Palogai-a-kuwo mpololitai ntodea toera lau."

⁴⁰După ce i -a dat voie căpitanul, Pavel a stat în picioare pe trepte, şi a făcut semn norodului cu mîna. S'a făcut o mare tăcere, şi Pavel le -a vorbit în limba evreiască astfel:

⁴⁰Jadi', napalogai mpu'u-imi. Toe pai' mokore-imi Paulus hi tuka', pai' nahuka' -raka ntodea bona mengkalino-ra. Molino-ramo, natepu'u-mi mololita hi rala basa Ibrani, basa-ra to Yahudi.