¹Pavel s'a uitat ţintă la Sobor, şi a zis: ,,Fraţilor, eu am vieţuit cu toată curăţia cugetului meu înaintea lui Dumnezeu, pînă în ziua aceasta...``

¹Karata-na Paulus hi porumpua toe, nanaa hawe'ea topohura toera, na'uli' -raka: "Ompi' -ompi' -ku! Moroli' mpontolumanu' nono-ku! Duu' hi eo tohe'i, kupenonoi uma ria sala' -ku hi poncilo Alata'ala."

²Marele preot Anania a poruncit celor ce stăteau lîngă el să -l lovească peste gură.

²Nto'u-na Paulus mololita hewa toe, Imam Bohe Ananias mpohubui tauna to hi ncori Paulus mpohopo' -i.

³Atunci Pavel i -a zis: ,,Te va bate Dumnezeu, părete văruit! Tu şezi să mă judeci după Lege, şi porunceşti să mă lovească, împotriva Legii!``

³Hampetompoi' Paulus: "Harala nahopo' Alata'ala wo'o-ko-kowo mpai', iko to lompe' hi mali-na-wadi-ko! Mohura-ko retu mai, doko' mpobotuhi kara-kara-ku ntuku' Atura Musa, bo iko moto ntiboki Atura Musa toe, apa' nupehubui rahopo' -a."

⁴Cei ce stăteau lîngă el, i-au zis: ,,Îţi baţi joc de marele preot al lui Dumnezeu?``

⁴Ngkai ree, tauna to ncori Paulus mpo'uli' -ki: "Daho' rahi-ko-kona mpolibui' Imam Bohe to napelihi Alata'ala hewa tetu!"

⁵Şi Pavel a zis: ,,N'am ştiut, fraţilor, că este marele preot; căci este scris: ,Pe mai marele norodului tău să nu -l grăieşti de rău.``

⁵Na'uli' Paulus: "Uma-kuwo ku'incai kahi'a-na Imam Bohe-e. Hiaa' ria mpu'u-di to te'uki' hi rala Buku Tomoroli' to mpo'uli': `Neo' ralibui' hapa' pangkeni ngata-ta.'"

⁶Pavel, ca unul care ştia că o parte din adunare erau Saduchei, iar alta Farisei, a strigat în plin Sobor: ,,Fraţilor, eu sînt Fariseu, fiu de Fariseu; din pricina nădejdii în învierea morţilor sînt dat în judecată.``

⁶Na'inca-hawo Paulus, topohura toera, ria-ra to mpotuku' tudui' to Saduki, ria wo'o-ra to mpotuku' tudui' to Parisi. Toe pai' napesukui mpololitai-ra omea, na'uli': "Ompi' -ompi'! Aku' toi-le to Parisi-a, pai' muli to Parisi wo'o-a. Pai' -a tumai rapohurai tohe'i-e, apa' kuparasaya-kuna, tauna to mate bate tuwu' nculii'."

⁷Cînd a zis vorbele acestea, s'a stîrnit o neînţelegere între Farisei şi Saduchei, şi adunarea s'a desbinat.

⁷Kara'epe-na toe, momehono' -ramo to Parisi pai' to Saduki, alaa-na uma-rapa hintuwu'.

⁸Căci Saducheii zic că nu este înviere, nici înger, nici duh, pe cînd Fariseii le mărturisesc pe amîndouă.

⁸Apa' ntuku' to Saduki, tauna to mate uma tuwu' nculii', pai' uma ria kao' manusia' to tuwu' liu-liu, pai' uma ria mala'eka. Tapi' to Parisi-rana, raparasaya hawe'ea toe.

⁹S'a făcut o mare zarvă; şi cîţiva cărturari din partida Fariseilor, s'au sculat în picioare, au început o ceartă aprinsă, şi au zis: ,,Noi nu găsim nici o vină în omul acesta; dar dacă i -a vorbit un duh sau un înger?``...

⁹Ka'omea-na, moe' -mi pomehono' -ra. Ria ba hangkuja dua guru agama to tono' hi to Parisi mokore pai' mehono', ra'uli': "Uma ria sala' -na tau tohe'ii. Meka' ba lue' ria mpu'u-di mala'eka ba rate mpololitai-i."

¹⁰Fiindcă gîlceava creştea, căpitanul, se temea ca Pavel să nu fie rupt în bucăţi de ei. De aceea a poruncit ostaşilor să se pogoare să -l smulgă din mijlocul lor, şi să -l ducă în cetăţuie.

¹⁰Ngkai ree, kaboo-bohea lau-mi pomehono' -ra, alaa-na koro' -imi kapala' tantara, nee-neo' mpai' Paulus rapomerentai lau-imi. Nahubui-mi tantara-na hilou mpo'ala' Paulus, pai' -i rakeni nculii' hilou hi tomi tantara.

¹¹În noaptea următoare, Domnul S'a arătat lui Pavel, şi i -a zis: ,,Îndrăzneşte, Pavele; căci, după cum ai mărturisit despre Mine în Ierusalim, tot aşa trebuie să mărturiseşti şi în Roma.``

¹¹Bengi karomengia-na Paulus hi tomi tantara toe, muu-mule' mokore-imi Pue' Yesus hi ncori-na, na'uli' -ki: "Pakaroho nono-nu. Oti-mi nuposabi' -ka hi Yerusalem rei, pai' bate nuposabi' wo'o-ka mpai' hi ngata Roma."

¹²La ziuă, Iudeii au uneltit şi s'au legat cu blestem că nu vor mînca, nici nu vor bea, pînă nu vor omorî pe Pavel.

¹²Kamepulo-na, ba hangkuja dua to Yahudi mohawa' mpopatehi Paulus. Mosumpa-ra, ra'uli': "Uma-kai ulu ngkoni' ba nginu ane da koo-ko'ia kipatehi-i!"

¹³Cei ce făcuseră legămîntul acesta, erau mai mulţi de patruzeci.

¹³Kadea-ra to mosumpa toera, labi opo' mpulu'.

¹⁴Ei s'au dus la preoţii cei mai de seamă şi la bătrîni, şi le-au zis: ,,Noi ne-am legat cu mare blestem să nu gustăm nimic pînă nu vom omorî pe Pavel.

¹⁴Jadi', hilou-ramo to mosumpa toera hi imam pangkeni pai' pangkeni to Yahudi ntani' -na, ra'uli': "Mojanci mpu'u-kai hante mosumpa, uma-kai ulu ngkoni' napa-napa ane ko'ia kipatehi-i Paulus.

¹⁵Acum dar, voi, împreună cu Soborul, daţi de ştire căpitanului, şi rugaţi -l să -l aducă mîne jos înaintea voastră, ca şi cum aţi vrea să -i cercetaţi pricina mai cu deamăruntul; şi pînă să ajungă el, noi sîntem gata să -l omorîm.``

¹⁵Wae-pi, kiperapi' hi tuama-tuama hante topohura agama bona nipakatu sura hilou hi kapala' tantara to Roma, mperapi' bona Paulus rakeni nculii' mponyanyo-koi, ntani' raparesa' tena kara-kara-na. Ntaa' kilede-idi pai' kipatehi hi lengko ohea-e!"

¹⁶Fiul sorei lui Pavel a auzit de această cursă, s'a dus în cetăţuie, şi a spus lui Pavel.

¹⁶Jadi', hawa' -ra toe na'epe pino'ana' -na Paulus. Kahilou-nami hi tomi tantara mparata patuju-ra toe hi Paulus.

¹⁷Pavel a chemat pe unul din sutaşi, şi a zis: ,,Du pe tinerelul acesta la căpitan, căci are să -i spună ceva.``

¹⁷Ngkai ree, Paulus mpokio' hadua tadulako pai' na'uli' -ki: "Po'ema' ana' toii hilou hi kapala'. Ria anu naparata."

¹⁸Sutaşul a luat pe tînăr cu el, l -a dus la căpitan, şi a zis: ,,Pavel cel întemniţat m'a chemat şi m'a rugat să aduc la tine pe acest tinerel, care are să-ţi spună ceva.``

¹⁸Napo'ema' mpu'u-imi hilou hi kapala' pai' na'uli': "Paulus, to ratarungku' toei ria, merapi' bona kukeni-i ana' toii tumai hi Kapala'. Ria anu naparata-koko."

¹⁹Căpitanul l -a apucat de mînă, l -a luat deoparte, şi l -a întrebat: ,,Ce ai să-mi spui?``

¹⁹Jadi', kapala' tantara toei mpokamu pale-na ana' toei, pai' natete' -i hilou bona hira' rodua-wadi, pai' napekune' -i: "Napa to doko' nu'uli' -ka, uto'?"

²⁰El a răspuns: ,,Iudeii s'au sfătuit să te roage să aduci mîne pe Pavel înaintea Soborului, ca şi cum ai avea să -l cercetezi mai cu deamăruntul.

²⁰Na'uli' ana' toei: "Ria-ra to Yahudi to mohawa', merapi' hi Kapala' bona mepulo mpai' uma' -ku rakeni hi poromua topohura, ntani' ra'uli' raparesa' tena kara-kara-na.

²¹Tu să nu -i asculţi, pentrucă mai mulţi de patruzeci dintre ei îl pîndesc, şi s'au legat cu blestem să nu mănînce şi să nu bea nimic pînă nu -l vor omorî; acum stau gata, şi n'aşteaptă decît făgăduiala ta.``

²¹Neo' ratuku' pomperapia' -ra! Apa' ria-ra labi opo' mpulu' to mengkawuni hi ohea doko' mpo'inawu-i. Mojanci-ra hante mosumpa bona uma-ra ulu ngkoni' ba nginu ane da koo-ko'ia-i rapatehi. Toe lou, rodo-ramo mpopea woli' lolita ngkai Kapala' -damo."

²²Capitanul a lăsat pe tinerel să plece, şi i -a poruncit să nu spună nimănui că i -a descoperit aceste lucruri.

²²Na'uli' kapala' tantara toei: "Neo' nu'uli' hi hema-hema kanulohu-namaka patuju-ra tetu-e." Oti toe, pai' nahubui-imi nculii'.

²³În urmă, a chemat pe doi sutaşi, şi le -a zis: ,,La ceasul al treilea din noapte, să aveţi gata două sute de ostaşi, şaptezeci de călăreţi şi două sute de suliţari, ca să meargă pînă la Cezarea.``

²⁴Oti toe, kapala' tantara toei mpokio' rodua tadulako-na, pai' na'uli' -raka: "Porodo ro'atu tantara biasa, pai' pitu mpulu' tantara to mojara', pai' ro'atu wo'o tantara to moponcii'. Porodo wo'o jara' to nahawi' Paulus. Jaa sio bengi toe mpai' lau, me'ongko' -mokoi hilou hi Kaisarea, keni-i Paulus hilou hi Gubernur Feliks. Pai' jaga lompe' -i bona uma-i moapa hi ohea."

²⁴Le -a poruncit să aducă şi dobitoace pentru Pavel, ca să -l pună călare, şi să -l ducă sănătos şi teafăr la dregătorul Felix.

²⁵Oti toe, kapala' tantara mpo'uki' sura hilou hi gubernur, moni-na hewa toi:

²⁵Lui Felix i -a scris o scrisoare cu următorul cuprins:

²⁶"Hi Gubernur Feliks to rabila'. Wori' tabe ngkai aku', Klaudius Lisias!

²⁶,,Claudius Lisias către prea alesul dregător Felix: plecăciune!

²⁷Dohe sura toi, kupakatu hi Tuama hadua tauna to rahanga' Paulus. Paulus toii, rahoko' -i to Yahudi wengi, pai' neo' rapatehi lia-imi. Tapi' ku'epe Katoroma-nai. Toe pai' hilou-ama hante tantara-ku mpe'agoi-i ngkai laintongo' -ra.

²⁷Acest om, pe care l-au prins Iudeii, era să fie omorît de ei; şi eu m'am dus repede cu ostaşi, şi l-am scos din mîna lor, căci am aflat că este Roman.

²⁸Apa' doko' ku'inca napa to rapakilu-ki, toe pai' kukeni-i hilou hi topohura to Yahudi bona raparesa'.

²⁸Am vrut să aflu pricina pentru care -l pîrau, şi l-am adus înaintea Soborului lor.

²⁹Raparesa' -i toe, uma-hawo ria sala' -na to masipato' rapatehi ba ratarungku' -ki. Pangadua' -ra toe, ngkai ada agama-ra moto-wadi.

²⁹Am găsit că era pîrît pentru lucruri privitoare la Legea lor, dar că nu săvîrşise nicio nelegiuire, care să fie vrednică de moarte sau de lanţuri.

³⁰Oti toe, ku'epe karia-na patuju dada'a to Yahudi hi hi'a. Toe pai' kupopekeni-i tilou hi Tuama Gubernur. Pai' ku'uli' -raka bali' -na hi rei, kana tilou-ra hi Gubernur ane doko' rapakilu-i. Hudu rei."

³⁰Mi s'a dat însă de ştire că Iudeii îl pîndesc ca să -l omoare; l-am trimes îndată la tine, şi am făcut cunoscut şi celor ce -l învinuiesc, să-ţi spună ţie ce au împotriva lui. Fii sănătos.``

³¹Ngkai ree, ka'oti-na na'uki' sura toe, nahubui tantara-na mpokeni-i Paulus hilou hi Gubernur. Hi bengi toe rakeni-i hilou hi ngata Antipatris.

³¹Ostaşii, după porunca, pe care o primiseră, au luat pe Pavel, şi l-au dus noaptea pînă la Antipatrida.

³²Kamepulo-na tantara to mako' witi' nculii' hilou hi tomi tantara. Tantara to mojara' -damo mpokeni Paulus kaliliu hilou hi Kaisarea.

³²A doua zi au lăsat pe călăreţi să-şi urmeze drumul înainte cu el, iar ei s'au întors în cetăţuie.

³³Karata-ra hi Kaisarea, ratonu-miki Gubernur sura to ngkai kapala' -ra, pai' Paulus wo'o ratonu hi kuasa Gubernur.

³³Ajunşi în Cezarea, călăreţii au dat scrisoarea în mîna dregătorului, şi au adus pe Pavel înaintea lui.

³⁴Ka'oti-na Gubernur mpobasa sura toe, napekune' -i Paulus: "Hiapa ngata kaputua-nu?" Natompoi' Paulus: "Hi tana' Kilikia." Kana'inca-na Gubernur toe,

³⁴Dregătorul, dupăce a citit scrisoarea, a întrebat din ce ţinut este Pavel. Cînd a aflat că este din Cilicia,

³⁵na'uli' -mi: "Wae. Kuparesa' moto kara-kara-nu ane rata-ra-damo mpai' bali' -nu." Oti toe, nahubui tantara-na mpojaga Paulus hi rala tomi bohe to nawangu Magau' Herodes owi.

³⁵,,te voi asculta``, a zis el, ,,cînd vor veni pîrîşii tăi.`` Şi a poruncit să fie păzit în palatul lui Irod.