1După cinci zile, a venit marele preot Anania cu unii din bătrîni şi cu un vorbitor, numit Tertul. Au adus înaintea dregătorului plîngere împotriva lui Pavel.
1Lima mengi oti toe, Imam Bohe Ananias pai' ba hangkuja dua pangkeni to Yahudi hilou hi Kaisarea hante hadua to pante mololita, hanga' -na Tertulus. Karata-ra hi ria, hilou-ramo hi Gubernur Feliks mpobua' pangadua' -ra.
2Pavel a fost chemat, şi Tertul a început să -l pîrască astfel: ,,Prea alesule Felix, tu ne faci să ne bucurăm de o pace mare; şi neamul acesta a căpătat îmbunătăţiri sănătoase prin îngrijirile tale.
2Jadi', Gubernur Feliks mpohubui tauna mpokeni Paulus tumai hi poromua-ra. Tertulus ulu to rapalogai mololita. Natepu'u-mi mpakilu Paulus hewa toi: "Tuama-kai Gubernur Feliks to kibila'! Ngkai poparenta-nu, kai' ntodea-nu tuwu' hante kalompea'. Pai' ngkai kapantea-nu mohawa', wori' -mi to tekolompehii hi rala ngata-kai.
3Lucrul acesta îl mărturisim cu toată mulţămita, în toată vremea şi în tot locul.
3Hawe'ea toe kitu'u oa' hi lolo tanuana' -kai, pai' uma ria kaputua-nakai mpo'uli' wori' wori' tarima kasi.
4Dar, ca să nu te ţin prea mult, te rog să asculţi, în bunătatea ta, cîteva cuvinte.
4Aga, bona neo' mpokerei mara tempo Gubernur, kusarumaka ahi' ngkai Gubernur mpe'epei-ka-kuwo lolita-ku to rede' toi.
5Am găsit pe omul acesta, care este o ciumă: pune la cale răzvrătiri printre toţi Iudeii de pe tot pămîntul, este mai marele partidei Nazarinenilor,
5"Ta'uli' -mi-hawo, Paulus toei-e mai, tauna to mpobalinai' ngata. Hiapa-apa-i mpo'usoki to Yahudi mpo'ewa topoparenta. Pai' hi'a toe-mi pangkeni-ra to mpotuku' tudui' -na Yesus to Nazaret.
6şi a cercat să spurce chiar şi Templul. Şi am pus mînă pe el. Am vrut să -l judecăm după Legea noastră:
6Meliu ngkai toe, doko' -i mpobaboi' Tomi Alata'ala. Toe pai' kihoko' -imi. ((Ria patuju-kai wengi mpohurai kara-kara-na ntuku' atura agama-kai moto-kaiwo.
7dar a venit căpitanul Lisias, l -a smuls din mînile noastre cu mare silă,
7Tapi' kapala' tantara Lisias mpe'agoi-i ngkai pale-kai.
8şi a poruncit pîrîşilor lui să vină înaintea ta. Dacă -l vei cerceta, tu însuţi vei putea afla de la el toate lucrurile de cari îl pîrîm noi.``
8Pai' na'uli' hema to doko' mpakilu-i kana tumai hi Tuama Gubernur.)) Jadi', ane nuparesa' -i mpai', nu'epe moto ngkai wiwi-na kamakono-na hawe'ea pangadua' -kai toi."
9Iudeii s'au unit la învinuirea aceasta, şi au spus că aşa stau lucrurile.
9Hawe'ea to Yahudi to ria hi retu, medulu wo'o-ramo-rawo mepakilu pai' mporohoi lolita Tertulus toe.
10După ce i -a făcut dregătorul semn să vorbească, Pavel a răspuns: ,,Fiindcă ştiu că de mulţi ani eşti judecătorul neamului acestuia, voi răspunde cu încredere pentru apărarea mea.
10Oti toe, Gubernur mpohuka' -ki Paulus bona mololita-i. Pololita-nami Paulus, na'uli': "Goe' mpu'u-a, apa' rawai' -a loga mpo'uli' noa' -ku hi Tuama Gubernur. Apa' ku'inca mompae-mpae-mi Gubernur jadi' topobotuhi hi rala ngata-kai.
11Nu sînt mai mult de douăsprezece zile, -te poţi încredinţa de lucrul acesta-de cînd m'am suit să mă închin la Ierusalim.
11Ma'ala moto nupewulihi', lako' hampulu' romengi to liu, hilou-a hi Yerusalem bona mepue' hi rala Tomi Alata'ala.
12Nu m'au găsit nici în Templu, nici în sinagogi, nici în cetate, stînd de vorbă cu cineva, sau făcînd răscoală de norod.
12Uma-a hangkania raruai' momehono' hante hema-hema ba mpo'usoki ntodea hi Tomi Alata'ala ba hi tomi posampayaa, ba hiapa-apa hi rala ngata.
13Aşa că n'ar putea dovedi lucrurile de cari mă pîrăsc acum.
13Hiaa' uma wo'o-di ma'ala rapopohiloi-ko kamakono-na pangadua' -ra toe we'i to rapangadu' -ka.
14Îţi mărturisesc că slujesc Dumnezeului părinţilor mei după Calea, pe care ei o numesc partidă; eu cred tot ce este scris în Lege şi în Prooroci,
14Sampale-di to kupangaku' hi Gubernur, aku' mpotuku' Tudui' Pue' Yesus, to rasapuaka bali' -ku toera. Ntuku' tudui' toe-mi mepue' -a hi Alata'ala to rapue' ntu'a-kai owi, pai' bate kuparasaya hawe'ea to te'uki' hi rala Atura Musa pai' sura nabi-nabi.
15şi am în Dumnezeu nădejdea aceasta, pe care o au şi ei înşişi, că va fi o înviere a celor drepţi şi a celor nedrepţi.
15Poncarumakaa-ku hi Alata'ala, bate hibalia hante poncarumakaa bali' -ku toera mai. Kusarumaka Alata'ala mpotuwu' nculii' hawe'ea tomate hi eo mpeno, lompe' to monoa' ingku-ra lompe' to mogau' dada'a.
16De aceea mă silesc să am totdeauna un cuget curat înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
16Toe pai' kuhuduwukui oa' mpobabehi po'ingku to lompe', bona ku'inca hi rala nono-ku ka'uma-na ria sala' -ku, ba hi poncilo Alata'ala ba hi poncilo manusia'.
17După o lipsă de mai mulţi ani, am venit să aduc milostenii neamului meu, şi să aduc daruri la Templu.
17"Ba hangkuja mpae-mi, uma-a ria hilou hi Yerusalem. Tapi' bo'u toi, hilou-a hi Yerusalem, mpokeni doi petulungi hi ompi' -ku to Yahudi pai' mpokeni pepue' -ku hi Alata'ala.
18Tocmai atunci nişte Iudei din Asia m'au găsit curăţit în Templu, nu cu gloată, nici cu zarvă.
18Bula-ku mpokeni pepue' -ku toe, ba hangkuja dua to Yahudi to ngkai propinsi Asia mpohirua' -ka hi Tomi Alata'ala, ka'oti-ku mpobabehi ada pompobohoi' agama. Nto'u toe, uma-hawo ria wori' tauna dohe-ku, pai' uma wo'o ria to mewongoi.
19Ei înşişi ar trebui să se înfăţişeze înaintea ta, şi să mă pîrască, dacă au ceva împotriva mea.
19Kakoo-kono-na, ke to Yahudi to ngkai Asia toera-dile to kana tumai mpakilu-a hi Gubernur, ane ria mpu'u sala' -ku hi hira' -e.
20Sau să spună aceştia singuri de ce nelegiuire m'au găsit vinovat, cînd am stat înaintea Soborului,
20Tapi' uma-ra-rawo ria hi rehe'i. Jadi', agina bali' -ku to ria-mi hi rehe'i mpo'uli' napa sala' -ku to rarua' hi karaparesaa' -ku wengi topohura agama hi Yerusalem. Raparesa' -a toe, uma ria sala' -ku raruai'.
21afară numai doar de strigătul acesta, pe care l-am scos în mijlocul lor: ,Pentru învierea morţilor sînt dat eu în judecată astăzi înaintea voastră.``
21Muntu' lolita-ku to hamela-wadi to rapodaa' nto'u toe. Bula-ku mokore hi laintongo' -ra, ku'uli' mpesukui hewa toi: `Pai' -a raparesa' toi, sabana kuparasaya katuwu' -ra nculii' tauna tomate.'"
22Felix, care ştia destul de bine despre ,,Calea`` aceasta, i -a amînat zicînd: ,,Am să cercetez pricina voastră cînd ca veni căpitanul Lisias.``
22Gubernur Feliks mpo'inca lia napa to raparasaya tauna to mepangala' hi Yesus. Toe pai' na'uli': "Hudu rei-mi ulu pohura-ta. Kubotuhi moto mpai' kara-kara toi, ane rata-ipi kapala' tantara Lisias."
23Şi a poruncit sutaşului să păzească pe Pavel, dar să -l lase puţin mai slobod, şi să nu oprească pe nimeni din ai lui să -i slujească sau să vină la el.
23Oti toe, nahawai' tadulako-na mpojaga Paulus. Tapi' nau' rajaga-i, uma-i hewa tauna to ratarungku' mpu'u. Apa' rapalogai moto-i modao', pai' rapiliu moto bale-na mpowai' -i napa to naparaluu.
24După cîteva zile, a venit Felix cu nevastă-sa Drusila, care era Iudeică; a chemat pe Pavel, şi l -a ascultat despre credinţa în Hristos Isus.
24Ba hangkuja eo ngkai ree, rata wo'o-imi Gubernur Feliks hante tobine-na, hanga' -na Drusila. Drusila toei to Yahudi. Feliks mpohubui tantara-na mpokeni Paulus tumai hi nyanyoa-ra, bona na'epe lolita-na Paulus mpokahangai' pepangala' -na hi Kristus Yesus.
25Dar, pe cînd vorbea Pavel despre neprihănire, despre înfrînare şi despre judecata viitoare, Felix, îngrozit, a zis: ,,De astădată, du-te; cînd voi mai avea prilej, te voi chema.``
25Hi rala pololita-na Paulus, na'uli' -ki Feliks hewa toi: kita' kana monoa' po'ingku-ta, pai' kana mpokuasai konoa nono-ta moto, apa' rata mpai' Eo Kiama, nto'u Alata'ala mpobotuhi kara-kara hawe'ea manusia'. Mpo'epe toe, kame'eka' -nami Feliks, na'uli': "Wae-mi ulu! Kukio' wo'o-damo-ko mpai', ane ria loga-ku."
26Totodată el trăgea nădejde că Pavel are să -i dea bani; de aceea trimetea şi mai des să -l cheme, ca să stea de vorbă cu el.
26Kakoo-kono-na, Feliks mposarumaka Paulus mpowai' -i doi bona nabahaka-i. Toe pai' jau-i nakio' bona napololitai-i.
27Doi ani au trecut astfel; şi în locul lui Felix, a venit Porcius Festus. Felix a vrut să facă pe placul Iudeilor, şi a lăsat pe Pavel în temniţă.
27Feliks doko' ngala' nono-ra to Yahudi, toe pai' napelele' moto-i Paulus ratarungku' rompae kahae-na. Timpaliu rompae toe, Feliks rasampei, pai' Perkius Festus jadi' gubernur to bo'u.