¹Vă sfătuiesc dar eu, cel întemniţat pentru Domnul, să vă purtaţi într'un chip vrednic de chemarea, pe care aţi primit -o,

¹Ngkai toe-mi ompi' -ompi', ohe'i paresa' ngkai aku' to ratarungku' sabana pobago-ku hi Pue': kuparesai' -koi bona mo'ingku-koi hewa to masipato' hi ana' Alata'ala, apa' lawi' nakio' -mokoi jadi' ana' -na.

²cu toată smerenia şi blîndeţa, cu îndelungă răbdare; îngăduiţi-vă unii pe alţii în dragoste,

²Kana dingki' nono-ta pai' mo'olu oa' kehi-ta hi butu nyala-na. Neo' mpotima' kasalaa' doo, agina mosabara pai' moloe ahi' -ta hi himpau kita'.

³şi căutaţi să păstraţi unirea Duhului, prin legătura păcii.

³Peloo-lompehi bona neo' ria posisalaa, apa' Inoha' Tomoroli' -mi to mpopohintuwu' -ta omea. Kahintuwuaa' -ta toe kana tapewili' lompe'.

⁴Este un singur trup, un singur Duh, după cum şi voi aţi fost chemaţi la o singură nădejde a chemării voastre.

⁴Hawe'ea-ta to mepangala' hi Yesus Kristus, hewa to hawoto lau-ta-wadi, pai' hadua lau-wadi Inoha' Tomoroli' to hi rala nono-ta omea. Hibalia-wadi poncarumakaa-ta omea, apa' Alata'ala mpokio' -ta jadi' ana' -na.

⁵Este un singur Domn, o singură credinţă, un singur botez.

⁵Hadua-wadi Pue' -ta, hanyala-wadi pepangala' -ta, pai' hibalia wo'o-wadi karaniu' -ta hi petuku' -ta hi Pue' Yesus.

⁶Este un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor, care este mai pe sus de toţi, care lucrează prin toţi şi care este în toţi.

⁶Hadua lau-wadi Alata'ala to Tapotuama omea, pai' Hi'a to mpokuasai omea, to mpobago omea, pai' to mpo'ohai' -ta omea.

⁷Dar fiecăruia din noi harul i -a fost dat după măsura darului lui Hristos.

⁷Aga nau' ria kahibalia-ta toe, uma hibalia kola' -ta, apa' hi butu-butu dua-nata hore-hore rawai' pakulea' mpokamu bago Pue', ntuku' napa to nakolai' -taka Kristus.

⁸De aceea este zis: ,,S'a suit sus, a luat robia roabă, şi a dat daruri oamenilor.``

⁸Toe pai' ria lolita Buku Tomoroli' owi to mpolowa Kristus, moni-na hewa toi: Ka'oti-na mpodagi bali' -na, ngkahe' -imi hilou hi po'ohaa' to hi kalangkoa-na, pai' -i mpobagi rasi' hi ntodea-na."

⁹Şi acest: ,,S'a suit``, ce însemnează decît că înainte Se pogorîse în părţile mai de jos ale pămîntului?

⁹Napa batua-na lolita tohe'e? Ane ngkahe' -i hilou hi kalangkoa-na, tantu mana'u ncala' -i tumai hi kadingkia' -na, batua-na hi dunia' tohe'i.

¹⁰Cel ce S'a pogorît, este acelaş cu cel ce s'a suit mai pe sus de toate cerurile, ca să umple toate lucrurile.

¹⁰Kristus to mana'u toei, Hi'a wo'o-wadi to ngkahe' hilou duu' -na mporata-i pohuraa to meliu kalangko-na ngkai hawe'ea to hi langi', bona Hi'a to mpokuasai butu nyala-na.

¹¹Şi El a dat pe unii apostoli; pe alţii, prooroci; pe alţii, evanghelişti; pe alţii, păstori şi învăţători,

¹¹Kristus toe-imi to mpobagi rasi' hi topetuku' -na: hantongo' -ra nawai' pakulea' jadi' suro-na, hantongo' nawai' pakulea' jadi' nabi to mpohowa' lolita Alata'ala, hantongo' nawai' pakulea' mpopalele Kareba Lompe' hi tauna to ko'ia mpo'epei, pai' hantongo' wo'o nawai' pakulea' jadi' pangkeni to mpewili' pai' to mpotudui' hawe'ea topetuku' -na.

¹²pentru desăvîrşirea sfinţilor, în vederea lucrării de slujire, pentru zidirea trupului lui Hristos,

¹²Nabagi-taka rasi' toe bona hawe'ea topetuku' -na rarewai hono', bona tapakule' mpewili' bago-na pai' bona kamoroo-rohoa posidaia' -ta hante Hi'a pai' hi himpau ompi' hampepangalaa' -ta hi rala Woto Kristus.

¹³pînă vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos;

¹³Nabagi-taka rasi' toe, duu' -na rata mpai' tempo-na kita' omea jadi' hanono lau-ta-damo apa' kita' omea mpo'inca pai' mpopangala' Ana' Alata'ala. Kamoroo-rohoa pai' kamonoo-notoa-tamo, duu' -na uma-pi ria kakuraa' -ta, hibalia hante Kristus-tamo.

¹⁴ca să nu mai fim copii, plutind încoace şi încolo, purtaţi de orice vînt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în mijloacele de amăgire;

¹⁴Ane hewa toe-tamo, uma-tapa hewa ana' -ana' to jolia rabagiu ba hewa rauniri to nawaro ngolu' hilou tumai. Uma-tapa katuku' -tuku' hinyai' tudui' -tudui', uma-pi ncaliu ta'ome' lolita tauna to doko' mpobagiu-ta hante akala-ra to mepanawu'.

¹⁵ci, credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos.

¹⁵Uma-tapa jolia rabagiu apa' moroho-mi pengkamu-ta hi tudui' to makono hante nono to ma'ahi'. Kamoroo-rohoa pai' kamonoo-notoa-ta hi butu nyala-na, duu' -na hibalia-tamo hante Kristus. Kristus toei taponcawa Woo' -ta,

¹⁶Din El tot trupul, bine închegat şi strîns legat, prin ceiace dă fiecare încheitură, îşi primeşte creşterea, potrivit cu lucrarea fiecărei părţi în măsura ei, şi se zideşte în dragoste.

¹⁶pai' kita' omea rarapai' -ki bagia ngkai Woto Kristus. Ane hi woto manusia', butu nyala bagia-na momeduncu lompe' pai' mome'umpu' lompe' bona jadi' hawoto lau. Wae wo'o kita' to mepangala' hi Kristus: ngkai posidaia' -ta hante Hi'a, mosidai' -tamo hi himpau kita'. Pai' ane butu-butu dua-nata hore-hore mpewili' bago to nabagii-taka Pue', kamoroo-rohoa petuku' -ta hi Pue', pai' katedoo-donihia kahintuwuaa' -ta hadua bo hadua sabana ahi' -ta hi himpau kita'.

¹⁷Iată dar ce vă spun şi mărturisesc eu în Domnul: să nu mai trăiţi cum trăiesc păgînii, în deşertăciunea gîndurilor lor,

¹⁷Ngkai toe-mi, hante kuasa to nawai' -ka Pue' tohe'i, ku'uli' pai' kuparesai' -koi hante kanoto-noto-na: neo' -pi nituku' po'ingku tauna to uma mpo'incai Alata'ala, apa' uma mokalaua pekiri-ra.

¹⁸avînd mintea întunecată, fiind străini de viaţa lui Dumnezeu, din pricina neştiinţei în care se află în urma împietririi inimii lor.

¹⁸Mobengi nono-ra. Uma raratai katuwua' to ngkai Alata'ala, apa' uma mpu'u ra'incai tudui' to makono ngkai Alata'ala. Uma ra'incai apa' ngkai kamotu'a nono-ra.

¹⁹Ei şi-au perdut orice pic de simţire, s'au dedat la desfrînare, şi săvîrşesc cu lăcomie orice fel de necurăţie.

¹⁹Uma-pi ra'incai me'ea', alaa-na mpotuku' -ra konoa woto-ra to dada'a, pai' rapokono rahi mpobabehi butu nyala gau' to uma tumotoa.

²⁰Dar voi n'aţi învăţat aşa pe Hristos;

²⁰Hiaa' koi', bela gau' to hewa toe to natudui' -kokoi Kristus.

²¹dacă, cel puţin, L-aţi ascultat, şi dacă, potrivit adevărului care este în Isus, aţi fost învăţaţi,

²¹Tantu ni'epe-mi libu' -na, pai' ngkai posidaia' -ni hante Hi'a ratudui' -mokoi tudui' to makono to tarata ngkai Yesus.

²²cu privire la felul vostru de viaţă din trecut, să vă desbrăcaţi de omul cel vechi care se strică după poftele înşelătoare;

²²Ratudui' -mokoi hewa toi: kana nibahakai po'ingku-ni to ri'ulu to nituku' kako'ia-ni mepangala' hi Pue'. Hawe'ea kahinaa to nituku' nto'u toe mpopanawu' -koi pai' mpogero katuwu' -ni.

²³şi să vă înoiţi în duhul minţii voastre,

²³Ratudui' -koi mpobahaka po'ingku-ni to ri'ulu toe, pai' mpopebo'ui nono bo pekiri-ni hi Alata'ala.

²⁴şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, făcut după chipul lui Dumnezeu, de o neprihănire şi sfinţenie pe care o dă adevărul.

²⁴Pai' ngkai ree babehi-mi po'ingku to bo'u, apa' lawi' Alata'ala mpopajadi' -mokoi manusia' to bo'u, to monoa' pai' moroli' mpu'u, ntuku' po'ingku-na Alata'ala.

²⁵De aceea, lăsaţi-vă de minciună: ,,Fiecare dintre voi să spună aproapelui său adevărul``, pentrucă sîntem mădulare unii altora.

²⁵Toe-mi ompi', bahakai mpu'u-mi po'ingku-ni to ri'ulu toe: neo' -pi moboa', agina mpo'uli' to monoa' hi doo, apa' kita' omea bagia ngkai Woto Kristus-tamo.

²⁶,,Mîniaţi-vă şi nu păcătuiţi``. Să n'apună soarele peste mînia voastră,

²⁶Ane moroe, neo' roe-ta tohe'e mpakeni-ta mojeko'. Neo' -ta moroe duu' limpa eo,

²⁷şi să nu daţi prilej diavolului.

²⁷bona neo' mpai' ria loga-na Magau' Anudaa' mposori-ta.

²⁸Cine fura, să nu mai fure; ci mai de grabă să lucreze cu mînile lui la ceva bun, ca să aibă ce să dea celui lipsit.

²⁸Tauna to biasa manako, neo' -pi-hawo manako oa'. Agina mobago-ra hante pale-ra moto mpali' pongkoni' -ra, bona ma'ala-ra mpobagii doo to nakakurai'.

²⁹Niciun cuvînt stricat să nu vă iasă din gură; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce -l aud.

²⁹Neo' ria lolita to dada'a howa' ngkai wiwi-ta. Agina mpohowa' lolita to mpotulungi pai' mporohoi nono doo, hewa to masipato'. Lolita to hewa toe mpokeni kalompea' hi tauna to mpo'epe.

³⁰Să nu întristaţi pe Duhul Sfînt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.

³⁰Pelompehi po'ingku-ta bona neo' mpopedahi nono Inoha' Tomoroli' to nawai' -taka Alata'ala. Kiwoi-e': Inoha' Tomoroli' toei hewa saa' hi rala nono-ta, apa' Hi'a to jadi' pompetonoi-na kakita' -na bagia-na Alata'ala. Ngkai karia-na Inoha' Tomoroli' hi rala nono-ta toe, monoa' -mi ta'inca karata mpai' tempo-na Alata'ala mpobahaka mpu'u-ta ngkai dunia' to dada'a toi.

³¹Orice amărăciune, orice iuţime, orice mînie, orice strigare, orice clevetire şi orice fel de răutate să piară din mijlocul vostru.

³¹Jadi', bahaka-mi hawe'ea kehi to hewa toi: jolia peda' nono, moroe pai' mowuku nono, motuda', metipo' pai' metuntui'-- bahaka-mi omea hante hawe'ea kehi ntani' -na to dada'a.

³²Dimpotrivă, fiţi buni unii cu alţii, miloşi, şi iertaţi-vă unul pe altul, cum v'a iertat şi Dumnezeu pe voi în Hristos.

³²Kana lompe' nono-ta pai' momepoka'ahi' -ta hadua bo hadua, pai' mpo'ampungi sala' doo, hewa Alata'ala mpo'ampungi sala' -ta sabana posidaia' -ta hante Kristus.