¹Urmaţi dar pilda lui Dumnezeu ca nişte copii prea iubiţi.

¹Jadi', lawi' napo'ana' Alata'ala-tamo pai' nape'ahi' -tamoe, toe pai' kana tatuku' kehi Alata'ala.

²Trăiţi în dragoste, dupăcum şi Hristos ne -a iubit, şi S'a dat pe Sine pentru noi ,,ca un prinos şi ca o jertfă de bun miros``, lui Dumnezeu.

²Hi po'ingku-ta eo-eo-na, kana ma'ahi' -ta hi doo, hewa Kristus wo'o mpoka'ahi' -ta; napewai' woto-na rapatehi bona mpotolo' -ta. Pobabehi-na toe mpakagoe' nono Alata'ala, hewa pepue' to mohonga to ratonu hi Hi'a.

³Curvia, sau orice altfel de necurăţie, sau lăcomia de avere, nici să nu fie pomenite între voi, aşa cum se cuvine unor sfinţi.

³Aga neo' mpu'u ria to mobualo' ba to mpobabehi gau' -gau' to babo' ntani' -na ba to mpokahina anu doo. Gau' to hewa toe uma natao hi kita' to napobagia Alata'ala. Agina to hewa toe neo' rapotompo'wiwi hi laintongo' -ta.

⁴Să nu se audă nici cuvinte porcoase, nici vorbe nechibzuite, nici glume proaste, cari nu sînt cuviincioase; ci mai de grabă cuvinte de mulţămire.

⁴Uma wo'o natao ane metarahu-ta ba mpohowa' lolita to uma ria tuju-na ba mpo'uli' ore' -ore' to uma natao ra'epe hi tilinga doo. Agina tapake' wiwi-ta mpo'uli' tarima kasi hi Alata'ala.

⁵Căci ştiţi bine că niciun curvar, niciun stricat, niciun lacom de avere, care este un închinător la idoli, n'are parte de moştenire în Împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu.

⁵Apa' bona ni'inca: hema-hema to mobualo' ba to mpobabehi gau' to babo' ntani' -na ba to mpokahina anu doo, uma ria bagia-ra hi rala Kamagaua' Kristus pai' Alata'ala. Tauna to mogau' hewa toe, ma'ala-mi ta'uli' mepue' -ra hi napa to rapokahina toe.

⁶Nimeni să nu vă înşele cu vorbe deşerte; căci din pricina acestor lucruri vine mînia lui Dumnezeu peste oamenii neascultători.

⁶Jadi', neo' -ta ma'ala rabagiu hante lolita tauna to doko' mpohinai-ta mpobabehi gau' to hewa toe. Bate uma makono lolita-ra toe. Apa' ngkai gau' -gau' to hewa toe, Alata'ala mpokaroe tauna to uma mengkoru hi Hi'a.

⁷Să nu vă întovărăşiţi dar deloc cu ei.

⁷Jadi', neo' tadohei-ra hi rala pogau' -ra tohe'e.

⁸Odinioară eraţi întunerec; dar acum sînteţi lumină în Domnul. Umblaţi deci ca nişte copii ai luminii.

⁸Apa' owi, mobengi-pidi nono-ni, aga wae lau mobaja-mokoi ngkai posidaia' -ni hante Pue'. Jadi', mo'ingku-mokoi hewa tauna to mobaja-mi nono-ra.

⁹Căci roada luminii stă în orice bunătate, în neprihănire şi în adevăr.

¹⁰Petonoi napa kehi to masipato' hi poncilo Pue'. Apa' ngkai kamobaja nono-ni toe mehupa' hawe'ea kehi to lompe', to monoa' pai' to monoto.

¹⁰Cercetaţi ce este plăcut înaintea Domnului,

¹¹Jadi', neo' tapenau' gau' -ra to hi rala kabengia-na-pidi, apa' uma ria gau' to lompe' to mehupa' ngkai kabengia-na. Agina tapolonto' lau-mi kadada'a-na gau' -ra toe.

¹¹şi nu luaţi deloc parte la lucrările neroditoare ale întunerecului, ba încă mai de grabă osîndiţi-le.

¹²Apa' gau' -gau' to rababehi ngkawuni toe, nau' ralolita-wadi me'eai' lia.

¹²Căci e ruşine numai să spunem ce fac ei în ascuns.

¹³Aga ane tauna to dada'a mpohilo po'ingku-ni to lompe', lonto' lau-mi kadada'a po'ingku-ra hira' toe, alaa-na rabahakai-mi gau' -ra to mobengi, pai' jadi' mobaja wo'o-ramo-rawo.

¹³Dar toate aceste lucruri, cînd sînt osîndite de lumină, sînt date la iveală; pentrucă ceiace scoate totul la iveală, este lumina.

¹⁴Toe pai' ria rona' to mpo'uli': Molike-mokoi toleta', Memata-mokoi ngkai kamatea-ni, Pai' Kristus mpobajahi nono-ni."

¹⁴De aceea zice: ,,Deşteaptă-te tu, care dormi, scoală-te din morţi, şi Hristos te va lumina.``

¹⁵Toe pai' kana tapelompehi po'ingku-ta: neo' hewa tauna to wojo, agina mo'ingku-ta hewa tauna to monoto nono-ra.

¹⁵Luaţi seama deci să umblaţi cu băgare de seamă, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca nişte înţelepţi.

¹⁶Kana tapake' lompe' loga to ria hi kita', apa' tempo toi-e dada'a lia kehi manusia'.

¹⁶Răscumpăraţi vremea, căci zilele sînt rele.

¹⁷Toe pai' neo' kabua' -bua' -na kehi-ta, pekiri lompe' napa kehi to napokono Pue'.

¹⁷De aceea nu fiţi nepricepuţi, ci înţelegeţi care este voia Domnului.

¹⁸Neo' malangu, apa' toe-hana mpopehuwu kahinaa to dada'a. Kana nakuasai Inoha' Tomoroli' -tamo. Ngkai kuasa Inoha' Tomoroli' toe,

¹⁸Nu vă îmbătaţi de vin, aceasta este destrăbălare. Dimpotrivă, fiţi plini de Duh.

¹⁹momerohoi ngkanono-ta hante mpoporona' mazmur, rona' pe'une' pai' rona' ntani' -na to nawai' -taka Inoha' Tomoroli'; morona' goe' -goe' -ta mpo'une' Pue' hante nono-ta mpu'u;

¹⁹Vorbiţi între voi cu psalmi, cu cîntări de laudă şi cu cîntări duhovniceşti, şi cîntaţi şi aduceţi din toată inima laudă Domnului.

²⁰mpo'uli' tarima kasi oa' hi Alata'ala to Tuama hante hanga' Yesus Kristus Pue' -ta ngkai butu nyala-na to nawai' -taka;

²⁰Mulţămiţi totdeauna lui Dumnezeu Tatăl, pentru toate lucrurile, în Numele Domnului nostru Isus Hristos.

²¹pai' momepengkorui hadua bo hadua hewa pebila' -ta hi Kristus.

²¹Supuneţi-vă unii altora în frica lui Hristos.

²²Tobine-tobine, kana mengkoru-koi hi tomane-ni, hewa pengkoru-ni hi Pue'.

²²Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca Domnului;

²³Hewa rapa' -na hi woto manusia', bagia to hi wongko-na mpu'u, woo', pai' woo' toe-mi to mpohawai' woto-na. Wae wo'o tomane ma'ala rarapai' -ki woo' hi tobine-na, hewa Kristus wo'o jadi' Woo' hi kita' to mpopangala' -i. Kita' to mpopangala' -i ma'ala rarapai' -ki bagia ngkai Woto-na Kristus. Pai' Hi'a-mi Magau' Tompohore-ta ngkai huku' jeko' -ta.

²³căci bărbatul este capul nevestei, după cum şi Hristos este capul Bisericii, El, Mîntuitorul trupului.

²⁴Jadi', hewa kita' omea mengkoru hi Kristus, wae wo'o-hawo tobine kana mengkoru hi tomane-na hi butu nyala-na.

²⁴Şi după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile.

²⁵Pai' koi' -koiwo tomane, kana nipoka'ahi' tobine-ni, hewa Kristus mpoka'ahi' -ta to mpopangala' -i, duu' -na napewai' woto-na rapatehi bona mpotolo' -ta.

²⁵Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S'a dat pe Sine pentru ea,

²⁶Hante pobabehi-na toe napatani' -ta jadi' bagia-na moto, nabohoi' -ta ngkai jeko' hante ue peniu' pai' hante lolita-na,

²⁶ca s'o sfinţească, după ce a curăţit -o prin botezul cu apă prin Cuvînt,

²⁷bona kita' to jadi' bagia-na toe jadi' moroli' pai' ncola, hante uma ria kasalaia' ba rugea' -na, bona natao-ta nakaratai.

²⁷ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată fără sbîrcitură sau altceva de felul acesta, ci sfîntă şi fără prihană.

²⁸Jadi', hewa ahi' -na Kristus hi kita' toe, wae wo'o-hawo tomane kana mpoka'ahi' tobine-na, hewa pompoka'ahi' -na woto-na moto. Hema to mpoka'ahi' tobine-na, hewa mpoka'ahi' woto-na moto-imi.

²⁸Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta, se iubeşte pe sine însuş.

²⁹Uma-hawo ria tauna to mpokahuku' woto-na moto. Bate najaga pai' napewili'. Wae wo'o Kristus mpewili' tauna to mpopangala' -i.

²⁹Căci nimeni nu şi -a urît vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica;

³⁰Napewili' -ta apa' kita' to mpopangala' -i, jadi' bagia ngkai Woto-natamo.

³⁰pentrucă noi sîntem mădulare ale trupului Lui, carne din carnea Lui şi os din oasele Lui.

³¹Hi rala Buku Tomoroli' te'uki' hewa toi: "Toe-mi pai' hadua tomane mpalahii tina tuama-na, pai' tuwu' hintuwu' hante tobine-na, bona hira' tau rodua toe jadi' hewa hadua lau-ra-damo."

³¹De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mamă-sa, şi se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor fi un singur trup``.

³²Lolita toi, walatu to monala batua-na. Aga patuju-ku hi rehe'i, mpotompo'wiwi-a posidaia' Kristus hante kita' ntodea-na.

³²Taina aceasta este mare-(vorbesc despre Hristos şi despre Biserică). -

³³Aga nau' wae, bate ria wo'o kalaua-na hi kita' omea: butu dua tomane kana mpoka'ahi' tobine-na hewa pompoka'ahi' -na woto-na moto, pai' tobine wo'o-hawo kana mpobila' tomane-na.

³³Încolo fiecare din voi să-şi iubească nevasta ca pe sine; şi nevasta să se teamă de bărbat.