1,,Adevărat, adevărat, vă spun că, cine nu intră pe uşă în staulul oilor, ci sare pe altă parte, este un hoţ şi un tîlhar.
1Na'uli' Yesus: "Makono mpu'u lolita-ku toi: ane ria tauna to mesua' hi rala gimpu ngkahe' wala, pai' uma-i ntara hi wobo', topanako pai' toperampaki-i-hana.
2Dar cine intră pe uşă, este păstorul oilor.
2Ane topo'ewu, mesua' ntara hi wobo' moto-i.
3Portarul îi deschide, şi oile aud glasul lui; el îşi cheamă oile pe nume, şi le scoate afară din staul.
3Topodongo wobo' mpobea-ki wobo', pai' bima-na mpetonoi libu' -na ane nakio' hanga' -ra butu-butu ma'a-na, pai' nakeni-ra hilou hi mali-na.
4După ce şi -a scos toate oile, merge înaintea lor; şi oile merg după el, pentrucă îi cunosc glasul.
4Kanakeni-ra hilou hi mali-na omea, mako' meri'ulu-i ngkai bima-na, pai' bima-na mpotuku' -i, apa' ra'inca mpetonoi libu' -na.
5Nu merg deloc după un străin; ci fug de el, pentrucă nu cunosc glasul străinilor.``
5Uma-ra mpotuku' tau ntani' -na. Ane ria tauna to bela topo'ewu-ra to mpokio' -ra, rapetiboi' -i, apa' uma ra'incai mpetonoi libu' -na."
6Isus le -a spus această pildă, dar ei n'au înţeles despre ce le vorbea.
6Yesus mpo'uli' walatu toe hi to Parisi, aga uma ra'incai patuju-na.
7Isus le -a mai zis: ,,Adevărat, adevărat, vă spun că Eu sînt uşa oilor.
7Toe pai' na'uli' wo'o-mi: "Makono mpu'u lolita-ku toi: Aku' toi-mi wobo' to natara bima mesua' hi rala gimpu.
8Toţi ceice au venit înainte de Mine, sînt hoţi şi tîlhari; dar oile n'au ascultat de ei.
8Hawe'ea tauna to rata meri'ulu ngkai Aku', topanako pai' toperampaki-ra-hana. Aga bima-ku uma mposaile' pekio' -ra.
9Eu sînt Uşa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mîntuit; va intra şi va ieşi, şi va găsi păşune.
9Aku' toi-mi wobo'. Hema to mesua' ntara hi Aku', mporata-ra kalompea'. Hira' hewa bima to mesua' hi rala gimpu pai' mehupa' hilou hi mali-na mporata kowo' to morudu'.
10Hoţul nu vine decît să fure, să junghie şi să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s'o aibă din belşug.
10Patuju-na topanako-le, tumai doko' manako, mepatehi pai' megerohi. Tapi' Aku' tumai bona manusia' mporata katuwua' to uma mowo kalompe' -na.
11Eu sînt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi dă viaţa pentru oi.
11"Aku' toi-mi topo'ewu to lompe'. Kupewai' tuwu' -ku bona bima-ku tuwu'.
12Dar cel plătit, care nu este păstor, şi ale cărui oi nu sînt ale lui, cînd vede lupul venind, lasă oile şi fuge; şi lupul le răpeşte şi le împrăştie.
12Ane tauna to baha ragaji', uma lompe' pompo'ewu-na, apa' bela hi'a pue' bima. Ane mpohilo-i serigala tumai, metibo' -i mpalahii bima ewua-na. Jadi' bima toe nadapa' pai' nahungongo' serigala, alaa-na pagaa' -gaa' -ramo.
13Cel plătit fuge, pentrucă este plătit, şi nu -i pasă de oi.
13Tauna to ragaji' toei metibo', apa' mobago baha ragaji' -wadi. Uma-i mposaile' ewua-na.
14Eu sînt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, şi ele Mă cunosc pe Mine,
15"Aku' toi-mi topo'ewu to lompe'. Hewa Tuama-ku mpo'inca-a, pai' Aku' mpo'inca Tuama-ku, wae wo'o Aku' mpo'inca bima-ku, pai' bima-ku mpo'inca-a. Kupewai' tuwu' -ku bona bima-ku tuwu'.
15aşa cum Mă cunoaşte pe Mine Tatăl, şi cum cunosc Eu pe Tatăl; şi Eu Îmi dau viaţa pentru oile Mele.
16"Ria wo'o-pidi bima-ku to ntani' -na, to uma hi rala gimpu toi. Hira' wo'o mpai' kana kukeni tumai. Rapetonoi mpai' libu' -ku, bona hawe'ea bima-ku jadi' mopahantuda lau, pai' hadua-ku-wadi to mpo'ewu-ra omea.
16Mai am şi alte oi, cari nu sînt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu, şi va fi o turmă şi un Păstor.
17"Tuama-ku mpoka'ahi' -a, apa' kupewai' tuwu' -ku bona kurua' nculii' tuwu' -ku.
17Tatăl Mă iubeşte, pentrucă Îmi dau viaţa, ca iarăş s'o iau.
18Uma ria haduaa to mpatehi-a ane uma konoa-ku. Ku'agi mate hante karoli' -roli' nono-ku. Ria kuasa-ku mpewai' tuwu' -ku bona rapatehi, pai' ria wo'o kuasa-ku tuwu' nculii'. Toe-mi hawa' to kutarima ngkai Tuama-ku."
18Nimeni nu Mi -o ia cu sila, ci o dau Eu dela Mine. Am putere s'o dau, şi am putere s'o iau iarăş: aceasta este porunca, pe care am primit -o dela Tatăl Meu.``
19Kara'epe-na to Yahudi pololita-na Yesus toe, momehono' wo'o-ramo.
19Din pricina acestor cuvinte, iarăş s'a făcut desbinare între Iudei.
20Wori' -ra to mpo'uli': "Kahawia' -ile! Wuli-i! Napa-pi kalaua-na tape'epei lolita-na."
20Mulţi dintre ei ziceau: ,,Are drac, este nebun; de ce -L ascultaţi?``
21Aga ria wo'o to mpo'uli': "Uma-di! Tauna to napesuai' seta-le uma-hawo mololita hewa toei. Ha bisa wo'o-hawo seta mpaka'uri' tauna to wero-e?"
21Alţii ziceau; ,,Cuvintele acestea nu sînt cuvinte de îndrăcit; poate un drac să deschidă ochii orbilor.``
22Hi Yerusalem nto'u toe, tauna mpobabehi karamea mpokiwoi eo bohe pompowatia' Tomi Alata'ala owi. Nto'u toe, tempo lengi'.
22În Ierusalim se prăznuia atunci praznicul Înoirii Templului. Era iarna.
23Yesus momako' hi berewe Tomi Alata'ala, hi pengkawinaraa to rahanga' Pengkawinaraa Salomo.
23Şi Isus Se plimba prin Templu, pe supt pridvorul lui Solomon.
24Topoparenta to Yahudi mpotipuhi Yesus pai' ra'uli' -ki: "Napa pai' nupelele' oa' -kai ingu', uma oa' nupakalonto' kahema-nue? Ane bongko Magau' Topetolo' mpu'u-kole, uli' pakalonto' lau-mi."
24Iudeii L-au înconjurat, şi I-au zis: ,,Pînă cînd ne tot ţii sufletele în încordare? Dacă eşti Hristosul, spune-ne -o desluşit.``
25Na'uli' Yesus: "Oti-mi ku'uli' -kokoie, aga uma-koi dota mpangala'. Anu mekoncehi to kubabehi hante kuasa Tuama-ku, toe-mi to mpakanoto kahema-ku.
25,,V'am spus``, le -a răspuns Isus, ,,şi nu credeţi. Lucrările, pe cari le fac Eu, în Numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine.
26Tapi' uma oa' nipangala', apa' bela-koi bima-ku.
26Dar voi nu credeţi, pentrucă, după cum v'am spus, nu sînteţi din oile Mele.
27Bima-ku mpetonoi libu' -ku. Ku'inca moto-ra, pai' -ra mpotuku' -a.
27Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine.
28Kuwai' -ra katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na, pai' monoa' -mi ka'uma-ra mpai' rahuku' hi naraka. Uma ria haduaa to ma'ala mpo'agoi-a bima-ku.
28Eu le dau viaţa vecinică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mîna Mea.
29Tuama-ku meliu kabaraka' -na ngkai hawe'ea, pai' Hi'a-mi to mpowai' -a bima-ku. Uma ria haduaa to ma'ala mpo'ago-ra ngkai Tuama-ku.
29Tatăl Meu, care Mi le -a dat, este mai mare decît toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mîna Tatălui Meu.
30Aku' pai' Tuama-ku, hadua lau-wada-kai."
30Eu şi Tatăl una sîntem.``
31Ngkai ree, to Yahudi mpotima' watu doko' rapana' -ki Yesus bona mate-i.
31Atunci Iudeii iarăş au luat pietre ca să -L ucidă.
32Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Nihilo moto-a mpobabehi bago to lompe' ntuku' hawa' Tuama-ku. Ngkai bago-ku tohe'e, to'uma to masipato' nipatehi-ka?"
32Isus le -a zis: ,,V'am arătat multe lucrări bune, cari vin dela Tatăl Meu: pentru care din aceste lucrări aruncaţi cu pietre în Mine?``
33Ra'uli' to Yahudi: "Bela ngkai pobago-nu to lompe', pai' doko' kipatehi-ko. Pai' doko' kipatehi-kole apa' mpokedi' Alata'ala-ko-kona! Api' manusia' biasa-wadi-ko, nu'uli' -kona Alata'ala-ko!"
33Iudeii I-au răspuns: ,,Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă, şi pentrucă Tu, care eşti un om, Te faci Dumnezeu.``
34Na'uli' Yesus: "Hi rala Buku Atura-ni ria te'uki' Lolita Alata'ala hi pangkeni to Yahudi owi, hewa toi moni-na: 'Koi', raponcawa Alata'ala-koi.'
34Isus le -a răspuns: ,,Nu este scris în Legea voastră: ,Eu am zis: Sînteţi dumnezei?`
35Napa to te'uki' hi rala Buku Tomoroli' tetu, uma ria balia' -na. Jadi', ane Buku Tomoroli' mpo'uli' 'Alata'ala-koi' hi tauna to mpotarima Lolita Alata'ala owi, peliu-liu-nami Aku'.
35Dacă Legea a numit ,dumnezei`, pe aceia, cărora le -a vorbit Cuvîntul lui Dumnezeu, -şi Scriptura nu poate fi desfinţată, -
36Apa' Aku' toi-e, to nawati' Tuama-ku, napowiwi napowiti' tumai hi dunia'. Jadi', napa pai' ni'uli' -ka mpokedi' -a Alata'ala apa' ku'uli' ka'Aku' -na Ana' -na?
36cum ziceţi voi că hulesc Eu, pe care Tatăl M'a sfinţit şi M'a trimes în lume? Şi aceasta, pentrucă am zis: ,Sînt Fiul lui Dumnezeu!`
37"Ane rapa' -na uma kubabehi bago to ngkai Tuama-ku, neo' -a nipangala'.
37Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeţi.
38Tapi' ane kubabehi moto-mi bago to ngkai Tuama-kue, kana nipangala' -a sabana pobago-ku toe. Nau' Aku' moto uma nipangalai', kana nipangala' kangkai Alata'ala-na pobago-ku. Ane mepangala' -koi hi pobago-ku toe, ni'inca mpai' pai' monoto mpu'u hi nono-ni kahintuwu' -ku hante Tuama-ku, pai' Tuama-ku hintuwu' hante Aku'."
38Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeţi pe Mine, credeţi măcar lucrările acestea, ca să ajungeţi să cunoaşteţi şi să ştiţi că Tatăl este în Mine şi Eu sînt în Tatăl.``
39Mpo'epe toe-di, to Yahudi doko' wo'o-ramo mpohoko' -i, aga tepetibo' moto-i.
39La auzul acestor vorbe, căutau iarăş să -L prindă; dar El a scăpat din mînile lor.
40Ngkai ree, malai wo'o-imi Yesus hilou hi dipo ue Yordan, hi peniua' -na Yohanes ri'ulu, pai' -i mo'oha' hi ria.
40Isus S'a dus iarăş dincolo de Iordan, în locul unde botezase Ioan la început. Şi a rămas acolo.
41Wori' tauna hilou mpohirua' -ki, ra'uli': "Yohanes uma mpobabehi tanda mekoncehi. Aga hawe'ea to na'uli' mpotompo'wiwi Yesus, makono omea."
41Mulţi veneau la El, şi ziceau: ,,Ioan n'a făcut nici un semn; dar tot ce a spus Ioan despre omul acesta, era adevărat.``
42Toe pai' wori' tauna hi ree mepangala' hi Yesus.
42Şi mulţi au crezut în El în locul acela.