¹Cînd trecea, Isus a văzut pe un orb din naştere.

¹Bula-na Yesus momako', mpohilo-i hadua tauna to wero ngkai lomo' kaputu-na.

²Ucenicii Lui L-au întrebat: ,,Învăţătorule, cine a păcătuit: omul acesta sau părinţii lui, de s'a născut orb?``

²Ana'guru-na mpekune' -i: "Guru, napa pai' wero ami' -i ngkai kaputu-nae? Ba jeko' -na moto-di, ba jeko' totu'a-nadi?"

³Isus a răspuns: ,,N'a păcătuit nici omul acesta, nici părinţii lui; ci s'a născut aşa, ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.

³Na'uli' Yesus: "Bela jeko' -na moto, pai' bela wo'o jeko' totu'a-na. Toi jadi' bona tauna mpohilo baraka' Alata'ala to madupa' hi woto-na.

⁴Cît este ziuă, trebuie să lucrez lucrările Celuice M'a trimes; vine noaptea, cînd nimeni nu mai poate să lucreze.

⁴Bula-na mobaja-pidi, kana tapobago bago-na Alata'ala to mposuro-a. Apa' neo' rata-mi bengi-na, pai' uma-pi hema to mobago.

⁵Cît sînt în lume, sînt Lumina lumii.``

⁵Bula-ku hi dunia' -pidi, Aku' toi-mi baja to mpobajahi nono manusia'."

⁶După ce a zis aceste vorbe, a scuipat pe pămînt şi a făcut tină din scuipat. Apoi a uns ochii orbului cu tina aceasta,

⁶Ka'oti-na mololita hewa toe, na'uelikui-mi tana', nagalo hante tana' hangkedi' bona morege', nagelai' -ki mata-na towero toei,

⁷şi i -a zis: ,,Du-te de te spală în scăldătoarea Siloamului`` (care, tîlmăcit, însemnează: Trimes). El s'a dus, s'a spălat, şi s'a întors văzînd bine.

⁷pai' na'uli' -ki: "Hilou-ko monoku hi wuhu' Siloam." (Hanga' "Siloam" toe, batua-na "Rasuro.") Kahilou-nami monoku. Ponculii' -na, pehilo-imi-hawo.

⁸Vecinii şi ceice -l cunoscuseră mai înainte ca cerşetor, ziceau: ,,Nu este acesta celce şedea şi cerşea?``

⁸Ngkai ree, tongki-na pai' tauna to biasa mpohilo-i kakarapi' -rapi', momepekune' -ramo ra'uli': "Hema-idi toe-e mai? Ha bela hi'a-mi towero to biasa mohura kakarapi' -rapi' -e?"

⁹Unii ziceau: ,,El este.`` Alţii ziceau: ,,Nu; dar seamănă cu el.`` Şi el însuş zicea: ,,Eu sînt.``

⁹Ria to mpo'uli': "Hi'a-midi!" Aga ria wo'o mpo'uli': "Bela-e'. Kahibalia lence-ra-wadi-hawo." Hiaa' hi'a moto-mi-hawo mpo'uli': "Aku' -midi!"

¹⁰Deci i-au zis: ,,Cum ţi s'au deschis ochii?``

¹⁰Jadi', rapekune' -i: "Ha beiwa pai' alaa-na pehilo-ko?"

¹¹El a răspuns: ,,Omul acela, căruia i se zice Isus, a făcut tină, mi -a uns ochii, şi mi -a zis: ,Du-te la scăldătoarea Siloamului, şi spală-te.` M'am dus, m'am spălat, şi mi-am căpătat vederea.``

¹¹Na'uli' -raka: "Tauna to rahanga' Yesus mpobabehi rege', nagelai' -ki mata-ku, na'uli' -ka: 'Hilou-ko monoku hi wuhu' Siloam.' Hilou mpu'u-ama monoku, ngkai ree pehilo-ama-kuwo!"

¹²,,Unde este omul acela``, l-au întrebat ei. El a răspus: ,,Nu ştiu.``

¹²Rapekune' -i: "Hiaa' hiapa-imi we'i?" Na'uli' -raka: "Uma-kuwo ku'incai."

¹³Au adus la Farisei pe cel ce fusese orb mai înainte.

¹⁴Yesus mpogalo ueliku-na hante tana' pai' mpaka'uri' towero toe we'i nto'u Eo Sabat, eo pepuea' -ra to Yahudi. Jadi', towero to pehilo-mi toei rakeni hilou hi to Parisi.

¹⁴Şi era o zi de Sabat cînd făcuse Isus tină, şi -i deschisese ochii.

¹⁵To Parisi wo'o-mi-rawo mpekune' -i, ra'uli': "Beiwa pai' alaa-na pehilo-koe?" Na'uli' -raka: "Nagelai' mata-ku hante rege', pai' kamonoku-ku, pehilo-ama."

¹⁵Din nou, Fariseii l-au întrebat şi ei cum şi -a căpătat vederea. Şi el le -a zis: ,,Mi -a pus tină pe ochi, m'am spălat, şi văd.``

¹⁶Ba hangkuja dua ngkai to Parisi toera mpo'uli': "Tauna to mpobabehi tetu, uma-i ngkai Alata'ala, bo uma-i mpotuku' palia-ta hi Eo Sabat." Tapi' to hantongo' mpo'uli': "Hiaa' ane topojeko' -i, ngkaiapa-di baraka' -na mpobabehi wori' tanda mekoncehi hewa tohe'i-e?" Alaa-na, ria lau-mi pomehonoa' hi himpau hira'.

¹⁶Atunci unii din Farisei au început să zică: ,,Omul acesta nu vine de la Dumnezeu, pentrucă nu ţine Sabatul.`` Alţii ziceau: ,,Cum poate un om păcătos să facă asemenea semne?`` Şi era desbinare între ei.

¹⁷Ngkai ree, mepekune' tena-ra to Parisi hi towero toei, ra'uli': "Beiwa-kowo iko, napa to nu'uli', apa' napaka'uri' -koko mata-nue." Na'uli' towero toei: "Tantu Hi'a hadua nabi."

¹⁷Iarăş au întrebat pe orb: ,,Tu ce zici despre El, în privinţa faptului că ţi -a deschis ochii?`` ,,Este un prooroc``, le -a răspuns el.

¹⁸Tapi' topoparenta to Yahudi, uma-ra mparasaya kahi'a-na mpu'u-mi towero-e ngone, pai' muu-mule' pehilo-imi. Toe pai' rakio' tina pai' tuama-na bona mpohirua' -raka,

¹⁸Iudeii n'au crezut că fusese orb şi că îşi căpătase vederea, pînă n'au chemat pe părinţii lui.

¹⁹pai' rapompekunei': "Ha makono mpu'u tauna toii ana' -ni, to ni'uli' wero ngkai lomo' kaputu-nae? Hiaa' beiwa pai' alaa-na pehilo-i?"

¹⁹Şi cînd i-au venit părinţii, i-au întrebat: ,,Acesta este fiul vostru, care spuneţi că s'a născut orb? Cum dar vede acum?``

²⁰Ra'uli' -rawo tina pai' tuama-na: "To ki'inca-le, bate ana' -kai mpu'u-i-hawo, pai' wero mpu'u-i ngkai lomo' kaputu-na.

²⁰Drept răspuns, părinţii lui au zis: ,,Ştim că acesta este fiul nostru, şi că s'a născut orb.

²¹Aga beiwa pai' alaa-na pehilo-i, uma-kaiwo ki'incai. Pai' hema to mpaka'uri' -i, uma wo'o-kaiwo ki'incai. Kama-imi-hawo, pekune' -ki hi'a moto-mi-koiwo. Ma'ala-imi metompoi' moto."

²¹Dar cum vede acum, sau cine i -a deschis ochii, nu ştim. Întrebaţi -l pe el; este în vîrstă, el singur poate vorbi despre ce -l priveşte.``

²²Tina pai' tuama-na mpo'uli' hewa toe, apa' me'eka' -ra hi topoparenta to Yahudi. Apa' hibalia-mi pohawa' -ra: hema-hema to mpo'uli' Kayesus-na Magau' Topetolo' rapopalai ngkai tomi posampayaa.

²²Părinţii lui au zis aceste lucruri, pentrucă se temeau de Iudei; căci Iudeii hotărîseră acum că, dacă va mărturisi cineva că Isus este Hristosul, să fie dat afară din sinagogă.

²³Toe pai' totu'a-na mpo'uli': "Kama-imi-hawo, pekune' -ki hi'a moto-mi-koiwo."

²³De aceea au zis părinţii lui: ,,Este în vîrstă, întrebaţi -l pe el.``

²⁴Oti toe, rakio' tena-i tauna to wero toei we'i, pai' ra'uli' -ki: "Alata'ala mpotiroi-ta! Jadi', uli' mpu'u-e' napa to makono! Ki'inca moto-i Yesus tetui tauna topojeko'."

²⁴Fariseii au chemat a doua oară pe omul care fusese orb, şi i-au zis: ,,Dă slavă lui Dumnezeu: noi ştim că omul acesta este un păcătos.``

²⁵Na'uli' -raka: "Aku' -le, uma ku'incai ba topojeko' -i ba uma. Sampale to ku'inca, wero-a wengi, tempo toi pehilo-ama."

²⁵El a răspuns: ,,Dacă este un păcătos, nu ştiu; eu una ştiu: că eram orb, şi acum văd.``

²⁶Ngkai ree, rapekune' tena-i: "Napa to nababehi-koko? Beiwa-i mpaka'uri' -ko?"

²⁶Iarăş l-au întrebat: ,,Ce ţi -a făcut? Cum ţi -a deschis ochii?``

²⁷Natompoi' -ra: "Oti-mi kututura-kokoi we'i, ha uma ni'epei? Napa pai' nipengeei oa' -e? Ba doko' jadi' ana'guru-na lau-dakoie?"

²⁷,,Acum v'am spus``, le -a răspuns el, ,,şi n'aţi ascultat. Pentruce voiţi să mai auziţi încăodată? Doar n'aţi vrea să vă faceţi şi voi ucenicii Lui!``

²⁸Ngkai ree, ralibui' -imi pai' ra'uli' -ki: "Iko-le ana'guru-na tau tetu-e! Kai' ana'guru-na nabi Musa-ka-kaina!

²⁸Ei l-au ocărît, şi i-au zis: ,,Tu eşti ucenicul Lui, noi sîntem ucenicii lui Moise.

²⁹Monoa' ki'inca Alata'ala mpoparata lolita-na hi Musa owi. Tapi' Yesus tetui, uma ki'incai kangkaiapa-na."

²⁹Ştim că Dumnezeu a vorbit lui Moise, dar acesta nu ştim de unde este.``

³⁰Mehono' -i towero toei: "Me'ingui' lia-koi! Ni'uli' uma ni'incai kangkaiapa-na, hiaa' napaka'uri' mata-ku!

³⁰,,Aici este mirarea``, le -a răspuns omul acela, ,,că voi nu ştiţi de unde este, şi totuş, El mi -a deschis ochii.

³¹Ta'inca moto Alata'ala uma mpotompoi' pomperapia' tauna topojeko'. Sampale-di mpobini' -i tilinga-na hi hema-hema to mengkoru hi Hi'a pai' to mpotuku' hawa' -na.

³¹Ştim că Dumnezeu n'ascultă pe păcătoşi; ci, dacă este cineva temător de Dumnezeu şi face voia Lui, pe acela îl ascultă.

³²Ngkai lomo' kajadi' dunia', ko'ia ria ta'epei tutura-na tauna towero ngkai lomo' kaputu-na ma'ala rapaka'uri'.

³²De cînd este lumea, nu s'a auzit să fi deschis cineva ochii unui orb din naştere.

³³Ane Yesus uma-i ngkai Alata'ala, tantu uma-i bisa mpobabehi napa-napa."

³³Dacă omul acesta n'ar veni dela Dumnezeu, n'ar putea face nimic.``

³⁴Hampetompoi' -ra: "Iko tetu to ponu' jeko' ngkai kaputu-nu, nta'ena' metudui'!" Ngkai ree, rapopalai-imi ngkai tomi posampayaa.

³⁴,,Tu eşti născut cu totul în păcat``, i-au răspuns ei, ,,şi vrei să ne înveţi pe noi?`` Şi l-au dat afară.

³⁵Yesus mpo'epe karapopalai-na ngkai tomi posampayaa. Jadi' hilou-imi mpohirua' -ki, pai' na'uli' -ki: "Ha mepangala' -ko hi Ana' Manusia' -e?"

³⁵Isus a auzit că l-au dat afară; şi, cînd l -a găsit, i -a zis: ,,Crezi tu în Fiul lui Dumnezeu?``

³⁶Na'uli' tauna toei: "Uli' -ka-kuwo kahema-nai, bona kupangala' -i."

³⁶El a răspuns: ,,Şi cine este, Doamne, ca să cred în El?``

³⁷Na'uli' Yesus: "Nuhilo-imile! Hi'a-mile to mpololitai-koe."

³⁷,,L-ai şi văzut``, i -a zis Isus, ,,şi cel care vorbeşte cu tine, Acela este.``

³⁸Na'uli' tauna toei: "Kupangala', Pue'!" pai' mowilingkudu-imi mponyompa-i.

³⁸,,Cred, Doamne``, I -a zis el; şi I s'a închinat.

³⁹Na'uli' Yesus: "Katumai-ku hi dunia' toi, tumai mpobotuhi kara-kara manusia', bona tauna to wero ma'ala pehilo, pai' tauna to mpo'uli' pehilo moto-ra, wero lau-ra."

³⁹Apoi Isus a zis: ,,Eu am venit în lumea aceasta pentru judecată: ca ceice nu văd, să vadă, şi ceice văd, să ajungă orbi.``

⁴⁰Ba hangkuja dua to Parisi to hi ree mpo'epe lolita-na Yesus. Ra'uli' mpo'uli' -ki Yesus: "Ha nu'uli' -kona wero wo'o-kai kai' -e?"

⁴⁰Unii din Fariseii cari erau lîngă el, cînd au auzit aceste vorbe, I-au zis: ,,Doar n'om fi şi noi orbi!``

⁴¹Na'uli' Yesus: "Ane rapa' -na hewa towero mpu'u-koi apa' uma ni'incai napa to makono, ke uma-koi masala'. Tapi', apa' ni'uli' -koina pehilo moto-koie, bate masala' -koi-hawo."

⁴¹,,Dacă aţi fi orbi``, le -a răspuns Isus, ,,n'aţi avea păcat; dar acum ziceţi: ,Vedem.` Tocmai de aceea, păcatul vostru rămîne.``