¹Isus S'a dus la muntele Măslinilor.

¹Tapi' Yesus hilou hi Bulu' Zaitun.

²Dar disdedimineaţă, a venit din nou în Templu; şi tot norodul a venit la El. El a şezut jos, şi -i învăţa.

²Kampeneo-na mepupulo ngkii, hilou wo'o-imi hi Tomi Alata'ala. Tumai-ramo ntodea mpomohui' -i, pai' mohura-imi mpotudui' -ra.

³Atunci cărturarii şi Fariseii I-au adus o femeie prinsă în preacurvie. Au pus -o în mijlocul norodului,

³Bula-na metudui' toe, rata-ramo guru agama hante to Parisi, mpokeni hadua tobine to rarata bula-na mobualo', rapopokore-i hi laintongo' ntodea.

⁴şi au zis lui Isus: ,,Învăţătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar cînd săvîrşea preacurvia.

⁴Ra'uli' mpo'uli' -ki Yesus: "Guru, tobine tetui rarata kongko bula-na mobualo'!

⁵Moise, în Lege, ne -a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu dar ce zici?``

⁵Hi rala Atura Musa, ria parenta to mpo'uli': tobine to mogau' hewa toe kana rapana' watu duu' -na mate. Jadi' Iko, beiwa-kowo pobotuhi-nu?"

⁶Spuneau lucrul acesta ca să -L ispitească şi să -L poată învinui. Dar Isus S'a plecat în jos, şi scria cu degetul pe pămînt.

⁶Patuju pompekunea' -ra toe, mpali' kedo', bona ma'ala-ra mposalai' Yesus. Tapi' Yesus, uma-i winihi. Motungka' -i-wadi mo'uki' hi tana' hante karawe-na.

⁷Fiindcă ei nu încetau să -L întrebe, El S'a ridicat în sus, şi le -a zis: ,,Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintîi cu piatra în ea.``

⁷Ka'omea-na, apa' rajojo mpekune' -i, mebago' -imi pai' na'uli' -raka: "Hema-koi to uma ria jeko' -ni, hi'a-mi to lomo' -na mpopana' tobine toei!"

⁸Apoi S'a plecat iarăş, şi scria cu degetul pe pămînt.

⁸Oti toe, motungka' wo'o-imi, pai' -i mo'uki' tena hi tana' hante karawe-na.

⁹Cînd au auzit ei cuvintele acestea, s'au simţit mustraţi de cugetul lor, şi au ieşit afară, unul cîte unul, începînd dela cei mai bătrîni, pînă la cei din urmă. Şi Isus a rămas singur cu femeia, care stătea în mijloc.

⁹Kara'epe-na pangkeni to Yahudi lolita Yesus tohe'e, pengkawusili-rami hadua hadua, ntepu'u ngkai totu'a duu' rata hi to mongura. Ka'omea-na, malai omea-ramo, muntu' Yesus-damo to hi ree hante tobine toei hi laintongo' ntodea.

¹⁰Atunci S'a ridicat în sus; şi, cînd n'a mai văzut pe nimeni decît pe femeie, Isus i -a zis: ,,Femeie, unde sînt pîrîşii tăi? Nimeni nu te -a osîndit?``

¹⁰Ngkai ree, mebago' -imi Yesus pai' mpo'uli' -ki tobine toei: "Hiapa-ramo we'i to mpakilu-koe? Ha uma-rapa ria to doko' mpohuku' -koe?"

¹¹,,Nimeni, Doamne``, I -a răspuns ea. Şi Isus i -a zis: ,,Nici Eu nu te osîndesc. Du-te, şi să nu mai păcătuieşti.``)

¹¹Natompoi' tobine toei: "Uma-pi hema, Pue'." Na'uli' Yesus: "Aku' wo'o uma mpohuku' -ko. Wae-pi, hilou-moko, pai' nubahakai-mi mpobabehi jeko'."))

¹²Isus le -a vorbit din nou, şi a zis: ,,Eu sînt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine, nu va umbla în întunerec, ci va avea lumina vieţii.``

¹²Oti toe, mololita wo'o-imi Yesus hi to Yahudi, na'uli': "Aku' toi-mi baja to mpobajahi nono manusia'. Tauna to mpotuku' -a, uma-ra momako' hi rala kabengia-na. Mporata-ra baja to mpowai' katuwua'."

¹³La auzul acestor vorbe, Fariseii I-au zis: ,,Tu mărturiseşti despre Tine însuţi: deci mărturia Ta nu este adevărată.``

¹³Ra'uli' to Parisi: "Uma-le makono lolita-nue, apa' mpo'une' woto-nu moto-moko-kona."

¹⁴Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine însumi, totuş mărturia Mea este adevărată; căci Eu ştiu de unde am venit şi unde Mă duc, dar voi nu ştiţi nici de unde vin nici unde Mă duc.

¹⁴Na'uli' Yesus: "Nau' mpotompo'wiwi woto-ku moto-ale, makono oa' lolita-ku, apa' ku'inca kangkaiapa-ku, pai' ku'inca hiapa kahilouaa-ku. Aga koi', uma ni'incai.

¹⁵Voi judecaţi după înfăţişare; Eu nu judec pe nimeni.

¹⁵Koi' mpohurai kara-kara ntuku' pekiri manusia'. Aku', uma-a mpohurai kara-kara hema-hema.

¹⁶Şi chiar dacă judec, judecata Mea este adevărată, pentrucă nu sînt singur, ci Tatăl, care M'a trimes, este cu Mine.

¹⁶Ane rapa' -na mpohurai-a kara-kara tauna, pobotuhi-ku bate monoa', apa' uma hadudua-ku. Tuama-ku to mposuro-a, Hi'a-mi doo-ku.

¹⁷În Legea voastră este scris că mărturia a doi oameni este adevărată:

¹⁷"Hi rala Buku Atura-ni moto te'uki' hewa tohe'i: 'Ane ria nte rodua sabi' to hibalia lolita-ra, posabi' -ra toe ma'ala rapangala'.'

¹⁸deci despre Mine însumi, mărturisesc Eu, şi despre Mine mărturiseşte şi Tatăl, care M'a trimes.``

¹⁸Ria-mi rodua sabi' -ku: Aku' moto-mi hadua, pai' karodua-na Tuama-ku to mposuro-a."

¹⁹Ei I-au zis deci: ,,Unde este Tatăl Tău?`` Isus a răspuns: ,,Voi nu Mă cunoaşteţi nici pe Mine, nici pe Tatăl Meu. Dacă M'aţi cunoaşte pe Mine, aţi cunoaşte şi pe Tatăl Meu.``

¹⁹Ra'uli' to Parisi: "Ha hiapa-i tuama-nue?" Na'uli' Yesus: "Apa' uma ni'incai-a, toe pai' uma wo'o ni'incai Tuama-ku. Ane ke ni'inca mpu'u-a, tantu ni'inca wo'o-i Tuama-ku."

²⁰Isus a spus aceste cuvinte, pe cînd învăţa pe norod în Templu, în locul unde era vistieria; şi nimeni n'a pus mîna pe el, pentrucă încă nu -I sosise ceasul.

²⁰Hawe'ea toe na'uli' Yesus bula-na metudui' hi rala Tomi Alata'ala, mohu' peti' pompunaa' doi pepue'. Ko'ia oa' -i rahoko', apa' ko'ia rata tempo-na.

²¹Isus le -a mai spus: ,,Eu Mă duc, şi Mă veţi căuta, şi veţi muri în păcatul vostru; acolo unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni.``

²¹Na'uli' wo'o-mi Yesus hi topoparenta to Yahudi: "Hilou-a mpai', pai' nipali' -a, aga mate-koi mpai' ntali jeko' -ni-pidi. Hi kahilouaa-ku uma-koi bisa hilou."

²²Atunci Iudeii au zis: ,,Doar n'o avea de gînd să se omoare, de zice: ,Unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni!``

²²Mpo'epe toe, momepololitai-ramo topoparenta to Yahudi, ra'uli': "Napa batua-na lolita-na toe-e we'i? Ba doko' mengkahunca' -idi, pai' na'uli' uma-ta bisa hilou hi kahilouaa-nae."

²³,,Voi sînteţi de jos``, le -a zis El; ,,Eu sînt de sus: voi sînteţi din lumea aceasta, Eu nu sînt din lumea aceasta.

²³Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Koi' -le ngkai kadingkia' -na, Aku' ngkai kalangkoa-na. Koi' ngkai dunia' toi, Aku' uma-a ngkai dunia' toi.

²⁴De aceea v'am spus că veţi muri în păcatele voastre; căci, dacă nu credeţi că Eu sînt, veţi muri în păcatele voastre.``

²⁴Toe pai' ku'uli' -kokoi, mate-koi mpai' ntali jeko' -ni. Apa' ane uma nipangala' lolita-ku to mpo'uli' kahema-ku, bate mate mpu'u-koi ntali jeko' -ni."

²⁵,,Cine eşti Tu?`` I-au zis ei. Isus le -a răspuns: ,,Ceeace dela început vă spun că sînt.``

²⁵Rapekune' -i: "Ha hema mpu'u-ko-kowo Iko-e?" Na'uli' Yesus: "Napa-pi kalaua-na mpololitai-koi!

²⁶Am multe de zis despre voi şi de osîndit în voi; dar Celce M -a trimes, este adevărat; şi Eu, ce am auzit de la El, aceea spun lumii.``

²⁶Wori' -pidile ke to ku'uli' mposalai' -koie. Tapi' Hi'a to mposuro-a, masipato' lia-i rapangala', pai' napa to ku'epe ngkai Hi'a, toe-mi to kuparata hi koi' to hi dunia'."

²⁷Ei n'au înţeles că le vorbea despre Tatăl.

²⁷To na'uli' Yesus tohe'e, mpotompo'wiwi Tuama-na, tapi' uma ra'incai batua-na.

²⁸Isus deci le -a zis: ,,Cînd veţi înălţa pe Fiul omului, atunci veţi cunoaşte că Eu sînt, şi că nu fac nimic dela Mine însumi, ci vorbesc după cum M'a învăţat Tatăl Meu.

²⁸Toe pai' na'uli' tena-raka: "Ane nipokalangko-apa mpai', Aku' Ana' Manusia', lako' ni'inca-di ka'Aku' -nami. Uma ria hanyalaa to kubabehi ntuku' konoa-ku moto. Muntu' mpo'uli' -a napa to natudui' -ka Tuama-ku.

²⁹Cel ce M'a trimes, este cu Mine; Tatăl nu M'a lăsat singur, pentrucă totdeauna fac ce -I este plăcut.``

²⁹Hi'a-mi to mposuro-a, pai' nadohei oa' -a. Uma-a napelele' hadudua-ku, apa' kubabehi oa' napa to mpakagoe' nono-na."

³⁰Pe cînd vorbea Isus astfel, mulţi au crezut în El.

³⁰Ka'oti-na Yesus mpo'uli' hawe'ea toe, wori' tauna mepangala' hi Hi'a.

³¹Şi a zis Iudeilor, cari crezuseră în El: ,,Dacă rămîneţi în cuvîntul Meu, sînteţi în adevăr ucenicii Mei;

³¹Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka to Yahudi to mepangala' hi Hi'a: "Ane tida-koi mpotuku' tudui' -ku, koi' jadi' topetuku' -ku mpu'u.

³²veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi.``

³²Pai' ane topetuku' -ku mpu'u-mokoi, ni'inca mpu'u mpai' tudui' to makono, alaa-na tebahaka-mokoi."

³³Ei I-au răspuns: ,,Noi sîntem sămînţa lui Avraam, şi n'am fost niciodată robii nimănui; cum zici Tu: ,Veţi fi slobozi!``

³³Hampetompoi' -ra: "Kai' toi-le, muli Abraham! Uma-ka-kaina ria rapobatua. Napa-di pai' nu'uli' tebahaka-kai mpai'?"

³⁴,,Adevărat, adevărat, vă spun``, le -a răspuns Isus, ,,că, oricine trăieşte în păcat, este rob al păcatului.

³⁴Na'uli' Yesus: "Makono mpu'u lolita-ku toi: hawe'ea tauna to mpobabehi jeko', napobatua jeko' -ramo.

³⁵Şi robul nu rămîne pururea în casă; fiul însă rămîne pururea.

³⁵Ane batua, uma monoa' katida-na hi tomi maradika-na. Aga ane ana' maradika moto-hana, monoa' katida-na hi tomi tuama-na.

³⁶Deci, dacă Fiul vă face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi.

³⁶Jadi', ane Aku' mpobahaka-koi ngkai jeko' -ni, tebahaka mpu'u-mokoi, apa' Aku' Ana' Alata'ala-a.

³⁷Ştiu că sînteţi sămînţa lui Avraam; dar căutaţi să Mă omorîţi, pentrucă nu pătrunde în voi cuvîntul Meu.

³⁷Ku'inca moto-le kamuli-na Abraham-koie. Aga ria-koi to doko' mpatehi-a, apa' uma nipoinono lolita-ku.

³⁸Eu spun ce am văzut la Tatăl Meu; şi voi faceţi ce aţi auzit dela tatăl vostru.``

³⁸Napa to kuhilo hi Tuama-ku, tetu-mi to ku'uli' -kokoi. Hiaa' koi' -koina mpobabehi napa to natudui' -kokoi tuama-ni."

³⁹,,Tatăl nostru``, I-au răspuns ei, ,,este Avraam``. Isus le -a zis: ,,Dacă aţi fi copii ai lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam.

³⁹Ra'uli' to Yahudi: "Tuama-kaile, Abraham!" Na'uli' Yesus: "Ane muli Abraham mpu'u-koi, tantu nituku' po'ingku-na.

⁴⁰Dar acum căutaţi să Mă omorîţi, pe Mine, un om, care v'am spus adevărul, pe care l-am auzit dela Dumnezeu. Aşa ceva Avraam n'a făcut.

⁴⁰Kuparata-kokoi tudui' to makono to kutarima ngkai Alata'ala, hiaa' doko' nipatehi lau-ada! Uma hewa po'ingku-ni tetu po'ingku-na Abraham.

⁴¹Voi faceţi faptele tatălui vostru.`` Ei I-au zis: ,,Noi nu sîntem copii născuţi din curvie; avem un singur Tată: pe Dumnezeu.``

⁴¹Po'ingku-ni tetu bate mpotuku' po'ingku tuama-ni!" Hampetompoi' to Yahudi: "Aga kai' -le, bela-kai ana' una! Tuama-kai hadua lau-wadi, Hi'a-mi Alata'ala."

⁴²Isus le -a zis: ,,Dacă ar fi Dumnezeu Tatăl vostru, M'aţi iubi şi pe Mine, căci Eu am ieşit şi vin dela Dumnezeu: n'am venit dela Mine însumi, ci El M'a trimes.

⁴²Na'uli' Yesus: "Ane bongko Alata'ala mpu'u Tuama-ni, ke nipoka'ahi' -a, apa' Aku' ngkai Alata'ala-a, pai' ohe'i-ama naposuro. Uma-a tumai ntuku' konoa-ku moto. Tumai-a ntuku' konoa-na Alata'ala, apa' Hi'a to mposuro-a.

⁴³Pentru ce nu înţelegeţi vorbirea Mea? Pentru că nu puteţi asculta Cuvîntul Meu.

⁴³Uma ami' ni'incai batua-na lolita-ku, apa' uma-koi ntaha mpo'epe tudui' -ku.

⁴⁴Voi aveţi de tată pe diavolul; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El dela început a fost ucigaş; şi nu stă în adevăr, pentrucă în el nu este adevăr. Oridecîteori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii.

⁴⁴Magau' Anudaa' -hanale tuama-nie! Pai' doko' oa' -koi mpotuku' konoa tuama-ni tetu. Ngkai lomo' -na, topepatehi ami' -imi. Uma-i ria mpo'uli' napa to makono, apa' uma ria napa-napa to makono hi hi'a. Ane moboa' -i, gati-nami-hana, apa' topoboa' ami' -i, pai' hawe'ea tauna to moboa' mpo'uhi kehi-na.

⁴⁵Iar pe Mine, pentrucă spun adevărul, nu Mă credeţi.

⁴⁵Jadi', toe pai' uma-a nipangala', apa' mpo'uli' to makono-a-kuna.

⁴⁶Cine din voi Mă poate dovedi că am păcat? Dacă spun adevărul, pentru ce nu Mă credeţi?

⁴⁶Hema-koi to ma'ala mpotudo' karia jeko' -ku? Ane mpo'uli' -a anu makono, napa-di pai' uma-a nipangala' -e?

⁴⁷Cine este din Dumnezeu, ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea n'ascultaţi, pentrucă nu sînteţi din Dumnezeu.``

⁴⁷Tauna to napo'ana' Alata'ala doko' mpo'epe Lolita Alata'ala. Tapi' koi', uma-koi dota mpo'epe lolita-ku, apa' bela-koi ana' Alata'ala."

⁴⁸Iudeii I-au răspuns: ,,Nu zicem noi bine că eşti Samaritean, şi că ai drac?``

⁴⁸To Yahudi mporuge' -i Yesus, ra'uli': "To Samaria-ko! Wuli-ko, hewa to ki'uli' ami' -mi!"

⁴⁹,,N'am drac`` le -a răspuns Isus; ,,ci Eu cinstesc pe Tatăl Meu, dar voi nu Mă cinstiţi.

⁴⁹Na'uli' Yesus: "Uma-a wuli. Aku' mpobila' Tuama-ku. Hiaa' koi', uma nibila' -a.

⁵⁰Eu nu caut slava Mea; este Unul care o caută şi care judecă.

⁵⁰Uma-a mpope'une'. Alata'ala-damo to mpobila' -a, pai' Hi'a to mpobotuhi kamakono-ku ba ka'uma-na.

⁵¹Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă păzeşte cineva cuvîntul Meu, în veac nu va vedea moartea.``

⁵¹Makono mpu'u lolita-ku toi: Hema to mpotuku' lolita-ku, uma-ra mate, tuwu' -ra duu' kahae-hae-na."

⁵²,,Acum``, I-au zis Iudeii, ,,vedem bine că ai drac; Avraam a murit, proorocii de asemenea au murit, şi tu zici: ,Dacă păzeşte cineva cuvîntul Meu, în veac nu va gusta moartea.`

⁵²Ra'uli' to Yahudi: "Wae lau ki'inca mpu'u-mi kawuli-nu! Bangku' Abraham-hawoe', mate moto-i. Wae wo'o hawe'ea nabi owi, mate moto-ra. Hiaa' nu'uli' -kona, hema to mpotuku' lolita-nu uma-ra mate.

⁵³Doar n'ai fi Tu mai mare decît părintele nostru Avraam, care a murit? Şi decît proorocii, cari de asemenea au murit? Cine te crezi Tu că eşti?``

⁵³Ha nu'uli' -kona meliu tuwu' -nu ngkai ntu'a-ta Abraham, to mahae-imi mate? Ha meliu tuwu' -nu ngkai hawe'ea nabi to mate-ramo? Nu'uli' hema rahi-dakoe?"

⁵⁴Isus a răspuns: ,,Dacă Mă slăvesc Eu însumi, slava Mea nu este nimic; Tatăl Meu Mă slăveşte, El, despre care voi ziceţi că este Dumnezeul vostru;

⁵⁴Na'uli' Yesus: "Ane rapa' -na mpakalangko woto-ku moto-a, uma ntoto ria kalaua-na. Tapi' Tuama-kumi to mpakalangko-a. Ni'uli' -koina Kahi'a-na Alata'ala to nipue'.

⁵⁵şi totuş nu -L cunoaşteţi. Eu Îl cunosc bine; şi dacă aş zice că nu -L cunosc, aş fi şi Eu un mincinos ca voi. Dar îl cunosc şi păzesc Cuvîntul Lui.

⁵⁵Tapi' kakoo-kono-na uma-i ni'incai. Ane Aku', ku'inca-i. Ane rapa' -na ku'uli' uma-i ku'incai, boa' -ama hewa koi'. Apa' ku'inca mpu'u-i, pai' kutuku' lolita-na.

⁵⁶Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie că are să vadă ziua Mea: a văzut -o şi s'a bucurat.``

⁵⁶Ane ntu'a-ni Abraham, goe' -i apa' na'inca kanahilo-na mpai' eo karataa-ku. Jadi' hewa toe lau, nahilo-mi karataa-ku pai' goe' lia-imi."

⁵⁷,,N'ai nici cincizeci ce ani``, I-au zis Iudeii, ,,şi ai văzut pe Avraam!``

⁵⁷Ra'uli' to Yahudi: "Umuru-nule, ko'ia hono' lima mpulu' mpae. Ha pasi' nuhilo-imi-kona Abraham-e?"

⁵⁸Isus le -a zis: ,,Adevărat, adevărat, vă spun că, mai înainte ca să se nască Avraam, sînt Eu.``

⁵⁸Na'uli' Yesus: "Makono mpu'u lolita-ku toi: Kako'ia-na putu Abraham, Aku' toi, mpolia' ria-ama!"

⁵⁹La auzul acestor vorbe, au luat pietre ca să arunce în El. Dar Isus S'a ascuns, şi a ieşit din Templu, trecînd prin mijlocul lor. Şi aşa a plecat din Templu.

⁵⁹Kara'epe-na to Yahudi toe we'i, ntima' watu-ramo doko' rawatuhi-ki bona mate-imi. Ntaa' we'i, mengkawusili-imi Yesus ngkai Tomi Alata'ala.