¹După aceea, Isus străbătea Galilea; nu voia să stea în Iudea, pentrucă Iudeii căutau să -L omoare.

¹Oti toe, Yesus modao' hi tana' Galilea. Uma-ipi dota hilou hi tana' Yudea, apa' topoparenta to Yahudi hi ria doko' mpopatehi-i.

²Şi praznicul Iudeilor, praznicul zis al Corturilor, era aproape.

²Nto'u toe, neo' rata-mi eo bohe to Yahudi to rahanga' Posusa' Pobamaru'.

³Fraţii Lui I-au zis: ,,Pleacă de aici, şi du-Te în Iudea, ca să vadă şi ucenicii Tăi lucrările, pe cari le faci.

³Jadi', ompi' -na Yesus mpobawai-i hilou hi Yudea mpokaralai eo bohe toe, ra'uli' -ki: "Neo' -hawo ntora hi rehe'i! Hilou-tamo hi Yudea, bona topetuku' -nu mpohilo anu mekoncehi to nubabehi.

⁴Nimeni nu face ceva în ascuns, cînd caută să se facă cunoscut: dacă faci aceste lucruri, arată-Te lumii.``

⁴Uma-ko mpai' jadi' tau bohe ane ntora hi rehe'i-wadi-ko. Ane mpobabehi anu mekoncehi mpu'u-ko, popohiloi hawe'ea tauna hi dunia'!"

⁵Căci nici fraţii Lui nu credeau în El.

⁵Hewa toe-mi lolita-ra ompi' -na Yesus, apa' uma wo'o-ra-rawo mepangala' hi Hi'a.

⁶Isus le -a zis: ,,Vremea Mea n'a sosit încă, dar vouă vremea totdeauna vă este prielnică.

⁶Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Ko'ia rata tempo-na kupopehuwu woto-ku. Ane koi' -koina, uma beiwa ba nto'uma-koi hilou hi Yerusalem,

⁷Pe voi lumea nu vă poate urî; pe Mine Mă urăşte, pentrucă mărturisesc despre ea că lucrările ei sînt rele.

⁷apa' uma ria tauna to mpokahuku' -koi. Aku' -e, rapokahuku' -a-kuna tauna to dada'a hi dunia' toi, apa' ntora ku'uli' -raka kadada'a kehi-ra.

⁸Suiţi-vă voi la praznicul acesta; Eu încă nu Mă sui la praznicul acesta, fiindcă nu Mi s'a împlinit încă vremea.``

⁸Meri'ulu-mokoi hilou hi posusaa' toe ria. Aku', ko'ia-a-kuna hilou, apa' ko'ia rata tempo-ku."

⁹Dupăce le -a spus aceste lucruri, a rămas în Galilea.

⁹Wae-mi lolita Yesus hi ompi' -na, pai' tida moto-imi hi Galilea.

¹⁰După ce s'au suit fraţii Lui la praznic, S'a suit şi El, dar nu pe faţă, ci cam pe ascuns.

¹⁰Hilou mpu'u-ramo ompi' -na Yesus hi Yerusalem bona mpokaralai Posusa' Pobamaru' hi ria. Ntaa' metuku' bongo moto-idi-hawo Yesus-e, aga hadudua-na bona neo' ra'incai ntodea.

¹¹Iudeii Îl căutau în timpul praznicului, şi ziceau: ,,Unde este?``

¹¹Hi posusaa' toe, topoparenta to Yahudi ntora mpopali' -i, ra'uli': "Hiapa-imidi Yesus-e?"

¹²Noroadele vorbeau mult în şoaptă despre El. Unii ziceau: ,,Este un om bun.`` Alţii ziceau: ,,Nu, ci duce norodul în rătăcire.``

¹²Pai' ntodea wo'o, mparanusi-ramo mpotompo'wiwi-i. Ria-ra to mpo'uli': "Tauna to lompe' moto-i-hawo." Hantongo' wo'o mpo'uli': "Uma-di! Topebagiu-i-hana!"

¹³Totuş, de frica Iudeilor, nimeni nu vorbea de El pe faţă.

¹³Tapi' uma haduaa to daho' mpolonto', apa' me'eka' wo'o-ra wa hi topoparenta to Yahudi.

¹⁴Pela jumătatea praznicului, Isus S'a suit la Templu. Şi învăţa norodul.

¹⁴Pentongoa' posusa' tohe'e, Yesus mesua' hi rala Tomi Alata'ala, pai' natepu'u-mi metudui'.

¹⁵Iudeii se mirau, şi ziceau: ,,Cum are omul acesta învăţătură, căci n'a învăţat niciodată?``

¹⁵Konce-ra topoparenta to Yahudi mpo'epe tudui' -na, ra'uli': "Beiwa pai' na'inca ihi' Buku Tomoroli', bo uma-i-hawo mosikola-e?"

¹⁶Isus le -a răspuns: ,,Învăţătura Mea nu este a Mea, ci a Celuice M'a trimes pe Mine.

¹⁶Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "To kutudui' -kokoile, tudui' ngkai Alata'ala to mposuro-a, bela tudui' -ku moto.

¹⁷Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge să cunoască dacă învăţătura este de la Dumnezeu, sau dacă Eu vorbesc dela Mine.

¹⁷Hema to doko' mpobabehi konoa Alata'ala, ra'inca mpai' kangkaiapa-na tudui' -ku toi, ba ngkai Alata'ala mpu'u-di ba lolita-ku moto-wadi.

¹⁸Cine vorbeşte dela sine, caută slava lui însuş; dar cine caută slava Celuice l -a trimes, acela este adevărat, şi în el nu este strîmbătate.

¹⁸Tauna to mpokeni lolita-na moto, mpope'une' -i-wadi. Tapi' tauna to mpali' karabilaa' -na Alata'ala to mposuro-i, tauna to monoa' -i, uma ria pebagiua-na.

¹⁹Oare nu v'a dat Moise Legea? Totuş nimeni din voi nu ţine Legea. De ce căutaţi să Mă omorîţi?``

¹⁹Nabi Musa owi mpowai' -koi Atura Pue'. Tapi' uma-koi ria haduaa to mpotuku' Atura toe. Napa pai' doko' nipatehi-a?"

²⁰Norodul I -a răspuns: ,,Ai drac. Cine caută să Te omoare?``

²⁰Ra'uli' ntodea: "Wuli-ko! Hema to doko' mpopatehi-ko?"

²¹Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,O lucrare am făcut, şi toţi vă miraţi de ea.

²¹Na'uli' Yesus: "Mekehele-koi, apa' mpaka'uri' -a tauna hi Eo Sabat.

²²Moise v'a dat porunca privitoare la tăierea împrejur-nu că ea vine dela Moise, ci dela patriarhi-şi voi tăiaţi împrejur pe om în ziua Sabatului.

²²Hiaa' koi' wo'o mobago moto hi Eo Sabat ane mpobabehi-koi ada petini'. Nabi Musa owi mpohubui-koi mpotini' ana' -ni. (Tapi' kakoo-kono-na ada petini' toe ngkai ntu'a-ta owi to meri'ulu ngkai Musa, bela ngkai Musa moto.) Ane ria ana' -ni to kana ratini' hi Eo Sabat, bate nitini' moto-i.

²³Dacă un om primeşte tăierea împrejur în ziua Sabatului, ca să nu se calce Legea lui Moise, de ce turbaţi de mînie împotriva Mea, pentrucă am însănătoşat un om întreg în ziua Sabatului?

²³Jadi', ane metini' -koi hi Eo Sabat bona neo' ntiboki Atura Musa, napa pai' nikaroe-a apa' mpaka'uri' -a tauna hi Eo Sabat bona hobo' woto-na lompe'?

²⁴Nu judecaţi după înfăţişare, ci judecaţi după dreptate.``

²⁴Neo' ranaa to kahiloa hi mali-na-wadi. Pakanoa' powile-ni bona nihilo napa to makono."

²⁵Nişte locuitori din Ierusalim ziceau: ,,Nu este El acela, pe care caută ei să -L omoare?

²⁵Kara'epe-na pue' ngata Yerusalem lolita-na Yesus toe, ingu' -ramo. Ria-ra to mpo'uli': "Ha bela tauna toe-imi mai to rapali' pangkeni-ta, doko' rapatehi-e?

²⁶Şi totuş, iată că vorbeşte pe faţă, şi ei nu -I zic nimic! Nu cumva, în adevăr, cei mai mari vor fi cunoscut că El este Hristosul?

²⁶Hiaa' he'e-imi mai metudui' hante uma ria kakoo-koroa' -na, pai' uma hema to mpokamaro-i. Ba lue' ra'inca lau-mi pangkeni-ta Kahi'a-na Magau' Topetolo' -e?

²⁷Dar noi ştim de unde este omul acesta; însă, cînd va veni Hristosul, nimeni nu va şti de unde este.``

²⁷Aga uma-hawo masipato' Kahi'a-na Magau' Topetolo', apa' ta'inca kangkaiapa-na. Ane rata mpu'u mpai' Magau' Topetolo' to rajanci owi-e, uma mpai' hema to mpo'incai kangkaiapa-na."

²⁸Şi Isus, pe cînd învăţa pe norod în Templu, striga: ,,Mă cunoaşteţi şi Mă ştiţi de unde sînt! Eu n'am venit dela Mine însumi, ci Cel ce M'a trimes, este adevărat, şi voi nu -L cunoaşteţi.

²⁸Jadi', bula-na Yesus metudui' hi rala Tomi Alata'ala, mekio' -i napesukui, na'uli': "Ni'uli' ni'inca moto kahema-ku pai' kangkaiapa-ku. Tumai-a, uma ntuku' konoa-ku moto. Tumai-a mpotuku' konoa-na Alata'ala to mposuro-a. Hi'a-mi to masipato' rapangala'. Tapi' koi' uma mpo'incai-i.

²⁹Eu Îl cunosc, căci vin dela El, şi El M'a trimes.``

²⁹Aku', ku'inca-i apa' ngkai Hi'a pehupaa' -ku, pai' Hi'a to mposuro-a."

³⁰Ei căutau deci să -L prindă; şi nimeni n'a pus mîna pe El, căci încă nu -I sosise ceasul.

³⁰Nto'u toe, ria-ra to doko' mpohoko' -i, aga uma hema to dungku pale-ra hi Hi'a, apa' ko'ia rata tempo-na.

³¹Mulţi din norod au crezut în El, şi ziceau: ,,Cînd va veni Hristosul, va face mai multe semne decît a făcut omul acesta?``

³¹Wori' hi olo' tau ntodea to mepangala' hi Hi'a, ra'uli': "Magau' Topetolo' mpu'u-i-tawo', baa' wori' -di tanda mekoncehi to nababehi-e."

³²Fariseii au auzit pe norod spunînd în şoaptă aceste lucruri despre El. Atunci preoţii cei mai de seamă şi Fariseii au trimes nişte aprozi să -L prindă.

³²Ria-ra to Parisi to mpo'epe kamparanusi-ra ntodea mpotompo'wiwi Yesus. Toe pai' to Parisi hante imam pangkeni mpohubui ba hangkuja dua topojaga Tomi Alata'ala hilou mpohoko' -i.

³³Isus a zis: ,,Mai sînt cu voi puţină vreme, şi apoi Mă duc la Cel ce M'a trimes.

³³Nto'u toe, Yesus mpololitai ntodea, na'uli' -raka: "Hampai' -a-damo dohe-ni. Nculii' -a mpai' hilou hi Hi'a to mposuro-a.

³⁴Voi Mă veţi căuta, şi nu Mă veţi găsi; şi unde voi fi Eu, voi nu puteţi veni.``

³⁴Nipali' -a mpai', aga uma-apa niruai'. Pai' hi kahilouaa-ku uma-koi bisa hilou."

³⁵Iudeii au zis între ei: ,,Unde are de gînd să se ducă omul acesta, ca să nu -l putem găsi? Doar n'o avea de gînd să se ducă la cei împrăştiaţi printre Greci, şi să înveţe pe Greci?

³⁵Ingu' -ramo topoparenta to Yahudi mpo'epe lolita-na, pai' momepekune' -ramo, ra'uli': "Hilou hiapa-ile', pai' na'uli' uma-i mpai' taruai' -e? Meka' ba hilou-i mo'oha' dohe to Yahudi to mposowo' -ra to Yunani, pai' -i mpotudui' -ra to Yunani.

³⁶Ce însemnează cuvintele acestea, pe cari le -a spus: ,Mă veţi căuta, şi nu Mă veţi găsi; şi unde voi fi Eu, voi nu puteţi veni?``

³⁶Pai' napa batua lolita-na to mpo'uli', tapali' -i aga uma-i taruai', pai' uma-ta bisa hilou hi kahilouaa-na?"

³⁷În ziua de pe urmă, care era ziua cea mare a praznicului, Isus a stătut în picioare, şi a strigat: ,,Dacă însetează cineva, să vină la Mine, şi să bea.

³⁷Eo ka'omea-na susa' tohe'e, eo to meliu karapomobohe-na. Hi eo toe, mokore-imi Yesus hi rala Tomi Alata'ala, pai' -i mekio': "Hema-koi to ngkamara, tumai-mokoi hi Aku' pai' nginu!

³⁸Cine crede în Mine, din inima lui vor curge rîuri de apă vie, cum zice Scriptura.``

³⁸Hewa to te'uki' hi rala Buku Tomoroli': hema to mepangala' hi Aku', ngkai nono-ra mo'ili wori' ue to tuwu'."

³⁹Spunea cuvintele acestea despre Duhul, pe care aveau să -L primească ceice vor crede în El. Căci Duhul Sfînt încă nu fusese dat, fiindcă Isus nu fusese încă proslăvit.

³⁹Lolita-na Yesus toe mpowalatu Inoha' Tomoroli', to mehompo mpai' hi tauna to mepangala' hi Hi'a. Nto'u pololita-na Yesus toe, Inoha' Tomoroli' ko'ia mehompo hi topetuku' -na, apa' Yesus ko'ia rapomobohe.

⁴⁰Unii din norod, cînd au auzit aceste cuvinte, ziceau: ,,Acesta este cu adevărat Proorocul.``

⁴⁰Wori' tauna mpo'epe lolita Yesus toe, pai' ria-ra hantongo' to mpo'uli': "Bate Hi'a-mile nabi to najanci Alata'ala owi-e."

⁴¹Alţii ziceau: ,,Acesta este Hristosul.`` Şi alţii ziceau: ,,Cum, din Galilea are să vină Hristosul?

⁴¹Hantongo' wo'o-ra mpo'uli': "Magau' Topetolo' mpu'u-idi!" Aga ria wo'o-ra to mpo'uli': "Ah, to Galilea-i-hanale! Uma masipato' Magau' Topetolo' mehupa' ngkai Galilea.

⁴²Nu zice Scriptura că Hristosul are să vină din sămînţa lui David, şi din satul Betleem, unde era David?``

⁴²Rala Buku Tomoroli' te'uki': Magau' Topetolo' muli Magau' Daud, pai' mehupa' ngkai ngata Betlehem, ngata kaputua Daud."

⁴³S'a făcut deci desbinare în norod din pricina Lui.

⁴³Alaa-na momehono' lau-ramo ntodea: hantongo' -ra mepangala' hi Yesus, hantongo' uma.

⁴⁴Unii din ei voiau să -L prindă; dar nimeni n'a pus mîna pe El.

⁴⁴Ria-ra to doko' mpohoko' -i, aga uma hema to dungku pale-ra.

⁴⁵Aprozii s'au întors deci la preoţii cei mai de seamă şi la Farisei. Şi aceştia le-au zis: ,,De ce nu L-aţi adus?``

⁴⁵Topojaga Tomi Alata'ala to rahubui mpohoko' Yesus, nculii' -ramo hilou hi to Parisi pai' imam pangkeni. Uma-ra oko mpohoko' -i. Ra'uli' pangkeni toera: "Napa-di pai' uma-i nihoko' pai' nikeni tumai-e?"

⁴⁶Aprozii au răspuns: ,,Niciodată n'a vorbit vreun om ca omul acesta.``

⁴⁶Ratompoi': "Apa' ko'ia ria ki'epei tauna to mololita hewa Hi'a!"

⁴⁷Fariseii le-au răspuns: ,,Doar n'aţi fi fost duşi şi voi în rătăcire?

⁴⁷Mehono' to Parisi toera: "Ei' -e! Ha nabagiu wo'o-moko-koiwo koi' -e?

⁴⁸A crezut în El vreunul din mai marii noştri sau din Farisei?

⁴⁸Hilo, uma ria hadua pangkeni ba to Parisi to mepangala' hi Yesus.

⁴⁹Dar norodul acesta, care nu ştie Legea, este blestemat!``

⁴⁹Muntu' ntodea to mpangala' -i, apa' uma ra'incai Atura Musa. Harala-rada!"

⁵⁰Nicodim, cel care venise la Isus noaptea, şi care era unul din ei, le -a zis:

⁵⁰Ngkai ree, mololita wo'o-mi-hawo hadua to Parisi to rahanga' Nikodemus. Nikodemus toei, ria-imi hangkani mpencuai' Yesus. Na'uli' Nikodemus mpo'uli' -raka doo-na:

⁵¹,,Legea noastră osîndeşte ea pe un om înainte ca să -l asculte şi să ştie ce face?``

⁵¹"Ntuku' atura-ta-hawo, uma-ta ma'ala mpohuku' tauna ane ko'ia-hawo ra'epe noa' -na pai' raparesa' gau' -na."

⁵²Drept răspuns, ei i-au zis: ,,Şi tu eşti din Galilea? Cercetează bine, şi vei vedea că din Galilea nu s'a ridicat niciun prooroc.``

⁵²Hampetompoi' doo-na: "Ha ngkai Galilea wo'o-ko-kowo iko-e! Wile-dile pai' kamata rala Buku Tomoroli' -e. Uma ria nabi to mehupa' ngkai Galilea."

⁵³(Şi s'a întors fiecare acasă.

⁵³Oti toe, nculii' -ramo, hore-hore hilou hi tomi-ra.