¹După aceea, Isus S'a dus dincolo de marea Galileii, numită marea Tiberiadei.

¹Oti toe, hilou-imi Yesus hi dipo Rano Galilea, to rahanga' wo'o Rano Tiberias.

²O mare gloată mergea după El, pentrucă vedea semnele pe cari le făcea cu cei bolnavi.

²Wori' lia tauna mpotuku' -i, apa' rahilo hawe'ea tanda mekoncehi to nababehi, mpaka'uri' topeda'.

³Isus S'a suit pe munte, şi şedea acolo cu ucenicii Săi.

³Manake' -i lou hi panapa bulu' hante ana'guru-na, pai' mohura-imi hi ree.

⁴Paştele, praznicul Iudeilor, erau aproape.

⁴Nto'u toe, neo' rata-mi eo bohe agama Yahudi to rahanga' Eo Paskah.

⁵Isus Şi -a ridicat ochii, şi a văzut că o mare gloată vine spre El. Şi a zis lui Filip: ,,De unde avem să cumpărăm pîni ca să mănînce oamenii aceştia?``

⁵Yesus mponaa ntololikia-na, nahilo-hawo, mo'iko-ra-damo tauna tumai mpomohui' -i. Na'uli' mpo'uli' -ki Filipus: "Hiapa-ta me'oli pongkoni', tapokoni' -raka tauna to wori' toera lau?"

⁶Spunea lucrul acesta ca să -l încerce, pentrucă ştia ce are de gînd să facă.

⁶(Kakoo-kono-na, na'inca ami' moto-mi napa mpai' to nababehi. Napekune' hewa toe hi Filipus, apa' doko' naponciloi pepangala' -na.)

⁷Filip i -a răspuns: ,,Pînile, pe cari le-am putea cumpăra cu două sute de lei (Greceşte: dinari.), n'ar ajunge ca fiecare să capete puţintel din ele.``

⁷Na'uli' Filipus: "Nau' ro'atu doi pera' tapope'oli-ki pongkoni' pai' butu dua-ra tawai' hore hangkedi' -wadi, uma oa' hono'."

⁸Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I -a zis:

⁸Ngkai ree, hadua ana'guru-na to rahanga' Andreas, ompi' -na Simon Petrus, mpo'uli':

⁹,,Este aici un băieţel, care are cinci pîni de orz şi doi peşti; dar ce sînt acestea la atîţia?``

⁹"Ohe'i hadua ana' to mobokui lima meha' roti pai' tinapa uru roma'a, aga napa-mile kalaua-na hi tauna to wori' hewa toe-e lau?"

¹⁰Isus a zis: ,,Spuneţi oamenilor să şadă jos.`` În locul acela era multă iarbă. Oamenii au şezut jos, în număr de aproape cinci mii.

¹⁰Na'uli' Yesus: "Hubui-ramo mohura!" Jadi' mohura-ramo hi kowo' raponcawa ali', apa' wori' kowo' hi ree. Hi olo' ntodea toe, ria ba lima ncobu paka' tomane.

¹¹Isus a luat pînile, a mulţămit lui Dumnezeu, le -a împărţit ucenicilor, iar ucenicii le-au împărţit celorce şedeau jos; de asemenea, le -a dat şi din peşti cît au voit.

¹¹Ngkai ree, na'ala' -mi roti, na'uli' tarima kasi hi Alata'ala, pai' nabagi-bagi hi tauna to wori' to mohura. Hewa toe wo'o pompobabehi-na hante bau' uru. Ngkoni' -ramo omea duu' -ra bohu.

¹²Dupăce s'au săturat, Isus a zis ucenicilor Săi: ,,Strîngeţi fărămiturile cari au rămas, ca să nu se piardă nimic.``

¹²Bohu-ramo omea, na'uli' Yesus hi ana'guru-na: "Rumpu-koi toro-na, bona neo' ria to rakerei."

¹³Le-au adunat deci, şi au umplut douăsprezece coşuri cu fărămiturile cari rămăseseră din cele cinci pîni de orz, după ce mîncaseră toţi.

¹³Rarumpu mpu'u-mi, hampulu' roluncu-pi toro-na ngkai lima meha' roti to rakoni' tauna to wori' we'i.

¹⁴Oamenii aceia, cînd au văzut minunea, pe care o făcuse Isus, ziceau: ,,Cu adevărat, acesta este proorocul cel aşteptat în lume.``

¹⁴Karahilo-na ntodea tanda mekoncehi tohe'e, momepololitai-ramo, ra'uli': "Hi'a mpu'u-mi-tawo' nabi to rajanci owi-e, to ra'uli' rata mpai' hi dunia' toi-e!"

¹⁵Isus, fiindcă ştia că au de gînd să vină să -L ia cu sila ca să -L facă împărat, S'a dus iarăş la munte, numai El singur. Isus umblă pe mare.

¹⁵Jadi', ria patuju-ra doko' mpewuku-i jadi' magau' -ra. Kana'inca-na Yesus patuju-ra toe, malai-imi ngkai ree hilou hi bulu' -na.

¹⁶Cînd s'a înserat, ucenicii Lui s'au coborît la marginea mării.

¹⁶Ncimonou' tohe'e, mana'u-ramo ana'guru-na hilou hi rano mpopea-i.

¹⁷S'au suit într'o corabie, şi treceau marea, ca să se ducă în Capernaum. Se întunecase, şi Isus tot nu venise la ei.

¹⁷Rapopea duu' mobengi, ko'ia oa' -i rata. Jadi', mosakaya moto-ramo hilou mpotoa' ngata Kapernaum.

¹⁸Sufla un vînt puternic şi marea era întărîtată.

¹⁸Bula-ra mosakaya toe, rata ngolu' bohe mporumpa' -ra, alaa-na bohe balumpa hi rano.

¹⁹După ce au vîslit cam douăzeci şi cinci sau treizeci de stadii, văd pe Isus umblînd pe mare şi apropiindu-Se de corabie. Şi s'au înfricoşat.

¹⁹Lima ba ono kilo-ramo ngkai talinti, rahilo-rawo, etu-imi tumai Yesus momako' hi lolo ue mpototopa-ra. Aga uma ra'incai Kayesus-na. Me'eka' lia-ramo.

²⁰Dar Isus le -a zis: ,,Eu sînt, nu vă temeţi!``

²⁰Na'uli' Yesus: "Neo' me'eka'! Aku' -mile toi-e."

²¹Voiau deci să -L ia în corabie. Şi corabia a sosit îndată la locul spre care mergeau.

²¹Mpo'epe toe-di, goe' -ramo mpodoa Yesus hi rala sakaya. Pesua' -na Yesus hi rala sakaya, rata-ramo hi wiwi' talinti to ratoa'.

²²Norodul, care rămăsese de cealaltă parte a mării, băgase de seamă că acolo nu era decît o corabie, şi că Isus nu Se suise în corabia aceasta cu ucenicii Lui, ci ucenicii plecaseră singuri cu ea.

²²Kampeneo-na, wori' tauna hi dipo rano mpopali' Yesus, ra'uli': "Hiapa-imidie? Uma-idi mohawi' sakaya dohe ana'guru-nae ngone. Hiaa' uma ria sakaya ntani' -na hi rei ngone, muntu' sakaya to rahawi' ana'guru-na-wadi."

²³A doua zi sosiseră alte corăbii din Tiberiada, aproape de locul unde mîncaseră ei pînea, dupăce Domnul mulţămise lui Dumnezeu.

²³Ngkai ree, rata wo'o tauna ngkai ngata Tiberias hi rala sakaya-ra, pai' -ra mencore mohu' hi pongkonia' -ra ntodea wengi, to mpokoni' roti to nagane' Pue' Yesus.

²⁴Cînd au văzut noroadele că nici Isus, nici ucenicii Lui nu erau acolo, s'au suit şi ele în corăbiile acestea, şi s'au dus la Capernaum să caute pe Isus.

²⁴Kara'inca-na ntodea ka'uma-napi ria Yesus hi ree, ntahawe' ana'guru-na uma wo'o-pi ria, mosakaya wo'o-ramo-rawo hilou hi Kapernaum mpopali' -i.

²⁵Cînd L-au găsit, dincolo de mare, I-au zis: ,,Învăţătorule, cînd ai venit aici?``

²⁵Karata-ra ntodea hi dipo rano mpohirua' -ki Yesus, rapekune' -i: "Nto'uma-ko rata hi rehe'i-e, Guru?"

²⁶Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Adevărat, adevărat, vă spun, că Mă căutaţi nu pentrucă aţi văzut semne, ci pentrucă aţi mîncat din pînile acelea, şi v'aţi săturat.

²⁶Na'uli' Yesus: "Makono mpu'u lolita-ku toi: Ku'inca moto-le patuju-ni mpali' -ae. Uma ba kani'inca-na batua-na tanda mekoncehi to kubabehi. Nipali' -ale apa' bohu-mokoi kupokoni'.

²⁷Lucraţi nu pentru mîncarea peritoare, ci pentru mîncarea, care rămîne pentru viaţa vecinică, şi pe care v'o va da Fiul omului; căci Tatăl, adică, însuş Dumnezeu, pe el L -a însemnat cu pecetea Lui.``

²⁷Neo' -koi mobago mpali' pongkoni' to sohi' oti pai' waha'. Mobago-koi mpali' pongkoni' to uma ria kawahaa' -na pai' to mpowai' katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na. Aku' Ana' Manusia' to mpowai' -koi pongkoni' tohe'e, apa' Alata'ala to Tuama mpotudo' ka'Aku' -nami to napelihi pai' to napokono."

²⁸Ei I-au zis: ,,Ce să facem ca să săvîrşim lucrările lui Dumnezeu?``

²⁸Mepekune' -ra ntodea: "Napa to kana kipobago bona pobago-kai ntuku' konoa Alata'ala?"

²⁹Isus le -a răspuns: ,,Lucrarea pe care o cere Dumnezeu este aceasta: să credeţi în Acela, pe care L -a trimes El.``

²⁹Na'uli' Yesus: "Toi-mile pobago to napokono Alata'ala-e: mepangala' hi Aku' to nasuro."

³⁰,,Ce semn faci Tu, deci``, I-au zis ei, ,,ca să -l vedem, şi să credem în Tine? Ce lucrezi Tu?

³⁰Ra'uli' wo'o-mi ntodea: "Ane wae, tanda napa to nupopohiloi-kakai, bona kipangala' -ko kangkai Alata'ala-na mpu'u-ko? Napa to nubabehi?

³¹Părinţii noştri au mîncat mană în pustie, după cum este scris: ,Le -a dat să mănînce pîne din cer.``

³¹Wai' -ka-kaiwo pongkoni', hewa to rakoni' ntu'a-ta owi. Bula-ra hi papada to wao', ngkoni' -ra pongkoni' to rahanga' manna, hewa to te'uki' hi rala Buku Tomoroli': 'Nawai' -ra pongkoni' ngkai suruga.'"

³²Isus le -a zis: ,,Adevărat, adevărat, vă spun, că Moise nu v'a dat pînea din cer, ci Tatăl Meu vă dă adevărata pîne din cer;

³²Na'uli' Yesus: "Makono mpu'u lolita-ku toi: Bela nabi Musa owi to mpowai' pongkoni' ngkai suruga. Tempo toi-e, Tuama-ku-hana to mpowai' -koi pongkoni' to mpu'u-mpu'u ngkai suruga.

³³căci Pînea lui Dumnezeu este aceea care se pogoară din cer, şi dă lumii viaţa``.

³³Pongkoni' to nawai' Alata'ala, batua-na, to mana'u tumai ngkai suruga pai' to mpowai' katuwua' hi manusia'."

³⁴,,Doamne``, I-au zis ei, ,,dă-ne totdeauna această pîne.``

³⁴Ra'uli' -ki ntodea: "Ane wae, wai' -ka-kaiwo pongkoni' tetu butu-butu eo-na!"

³⁵Isus le -a zis: ,,Eu sînt Pînea vieţii. Cine vine la Mine, nu va flămînzi niciodată; şi cine crede în Mine, nu va înseta niciodată.

³⁵Na'uli' Yesus: "Aku' toi-mi pongkoni' to mpowai' katuwua'. Hema to tumai hi Aku' uma-rapa mo'oro', pai' hema to mepangala' hi Aku' uma-rapa ngkamara, duu' kahae-hae-na.

³⁶Dar v'am spus că M'aţi şi văzut, şi tot nu credeţi.

³⁶Aga hewa to ku'uli' we'i, nau' nihilo-ama, uma oa' -a nipangala'.

³⁷Tot ce-Mi dă Tatăl, va ajunge la Mine; şi pe cel ce vine la Mine, nu -l voi izgoni afară:

³⁷Hawe'ea tauna to nawai' -maka Tuama-ku, bate tumai hi Aku'. Pai' hema-hema to tumai hi Aku', bate kutarima-i pai' uma-i kupopalai.

³⁸căci M'am pogorît din cer ca să fac nu voia Mea, ci voia Celui ce M'a trimes.

³⁸Apa' tumai-a ngkai suruga, uma mpobabehi konoa-ku moto. Tumai-a mpobabehi konoa-na Alata'ala to mposuro-a.

³⁹Şi voia Celuice M'a trimes, este să nu pierd nimic din tot ce Mi -a dat El, ci să -l înviez în ziua de apoi.

³⁹Toi-mi konoa-na: bona ngkai hawe'ea tauna to nawai' -ka, neo' mpai' ria haduaa to moronto, bate kupopemata-ra omea hi Eo Kiama.

⁴⁰Voia Tatălui meu este ca oricine vede pe Fiul, şi crede în El, să aibă viaţa vecinică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.``

⁴⁰Toi-mi konoa Tuama-ku: bona hawe'ea to mpohilo pai' to mepangala' hi Aku' Ana' -na mporata katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na, pai' kupopemata-ra hi Eo Kiama."

⁴¹Iudeii cîrteau împotriva Lui, pentrucă zisese: ,,Eu sînt pînea care s'a pogorît din cer.``

⁴¹Ngkai ree, mparangkunutia-ramo to Yahudi, apa' na'uli' -hana Yesus, Hi'a-mi pongkoni' to mana'u tumai ngkai suruga.

⁴²Şi ziceau: ,,Oare nu este acesta Isus, fiul lui Iosif, pe al cărui tată şi mamă îi cunoaştem? Cum dar zice El: ,Eu M'am pogorît din cer?``

⁴²Momepololitai-ramo ra'uli': "Ah, Hi'a toe-le Yesus, ana' Yusuf. Ta'inca moto tina-na pai' tuama-na. Napa-di-hana pai' na'uli' ngkai suruga-ie?"

⁴³Isus le -a răspuns: ,,Nu cîrtiţi între voi.

⁴³Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Neo' -koi ngkunuti.

⁴⁴Nimeni nu poate veni la Mine, dacă nu -l atrage Tatăl, care M'a trimes; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.

⁴⁴Uma ria haduaa to ma'ala tumai hi Aku', ane uma-ra nakeni Tuama-ku to mposuro-a. Pai' kupopemata-ra omea hi Eo Kiama.

⁴⁵În prooroci este scris: ,Toţi vor fi învăţaţi de Dumnezeu.` Aşa că oricine a ascultat pe Tatăl, şi a primit învăţătura Lui, vine la Mine.

⁴⁵Hi rala sura nabi-nabi owi te'uki' hewa toi: 'Alata'ala mpotudui' hawe'ea topetuku' -na.' Jadi', hawe'ea tauna to mpo'epe pai' mpotarima tudui' -na Tuama-ku, bate tumai-ra hi Aku'.

⁴⁶Nu că cineva a văzut pe Tatăl, afară de Acela care vine dela Dumnezeu; da, Acela a văzut pe Tatăl.

⁴⁶Aga neo' ni'uli' wae, ria mpu'u-ramo to mpohilo Tuama-ku. Muntu' Aku' -wadi to mpohilo-i, apa' Aku' ngkai Alata'ala-a-kuna.

⁴⁷Adevărat, adevărat, vă spun, că cine crede în Mine, are viaţa vecinică.

⁴⁷Makono mpu'u lolita-ku toi: hema to mepangala' hi Aku', mporata-ramo katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na.

⁴⁸Eu sînt Pînea vieţii.

⁴⁸Aku' -mi pongkoni' to mpowai' katuwua'.

⁴⁹Părinţii voştri au mîncat mană în pustie, şi au murit.

⁴⁹"Pongkoni' to rahanga' manna to rakoni' ntu'a-ni owi hi papada to wao' uma mpowai' katuwua', apa' mate omea moto-ra.

⁵⁰Pînea, care se pogoară din cer, este de aşa fel, ca cineva să mănînce din ea, şi să nu moară.

⁵⁰Aga uma hewa toe ane pongkoni' to mana'u tumai ngkai suruga. Hema-hema to ngkoni' pongkoni' toi, uma-ra mate.

⁵¹Eu sînt Pînea vie, care s'a pogorît din cer. Dacă mănîncă cineva din pînea aceasta, va trăi în veac; şi pînea, pe care o voi da Eu, este trupul Meu, pe care îl voi da pentru viaţa lumii.``

⁵¹Aku' toi-mi pongkoni' to mana'u tumai ngkai suruga, pongkoni' to tuwu'. Tauna to ngkoni' pongkoni' toi tuwu' duu' kahae-hae-na. Pongkoni' to tuwu' tohe'i, batua-na woto-ku to kupewai' bona manusia' mporata katuwua'."

⁵²La auzul acestor cuvinte, Iudeii se certau între ei, şi ziceau: ,,Cum poate omul acesta să ne dea trupul Lui să -l mîncăm?``

⁵²Kara'epe-na to Yahudi lolita-na Yesus toe, momehono' -ramo himpau hira', ra'uli': "Beiwa-i ma'ala mpewai' woto-na hi kita' bona takoni' -e?"

⁵³Isus le -a zis: ,,Adevărat, adevărat, vă spun, că, dacă nu mîncaţi trupul Fiului omului, şi dacă nu beţi sîngele Lui, n'aveţi viaţa în voi înşivă.

⁵³Toe pai' na'uli' -raka: "Makono mpu'u lolita-ku toi: Ane uma nikoni' woto-ku, Aku' Ana' Manusia', pai' uma ni'inu raa' -ku, uma-koi mporata katuwua' kao' -ni.

⁵⁴Cine mănîncă trupul Meu, şi bea sîngele Meu, are viaţa vecinică; şi Eu îl voi învia în ziua de apoi.

⁵⁴Tauna to ngkoni' woto-ku pai' nginu raa' -ku, mporata-ramo katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na, pai' kupopemata-ra hi Eo Kiama.

⁵⁵Căci trupul Meu este cu adevărat o hrană, şi sîngele Meu este cu adevărat o băutură.

⁵⁵Apa' woto-ku pongkoni' mpu'u, pai' raa' -ku ininu mpu'u.

⁵⁶Cine mănîncă trupul Meu, şi bea sîngele Meu, rămîne în Mine, şi Eu rămîn în el.

⁵⁶Tauna to ngkoni' woto-ku pai' nginu raa' -ku, tida-ra hintuwu' hante Aku', pai' Aku' hante hira'.

⁵⁷După cum Tatăl, care este viu, M'a trimes pe Mine, şi Eu trăiesc prin Tatăl, tot aşa, cine Mă mănîncă pe Mine, va trăi şi el prin Mine.

⁵⁷"Tuama-ku to mposuro-a, Hi'a-mi pehupaa' katuwua', pai' Aku' tuwu' ngkai Hi'a. Wae wo'o tauna to ngkoni' woto-ku, mporata-ra katuwua' ngkai Aku'.

⁵⁸Astfel este pînea, care s'a pogorît din cer, nu ca mana, pe care au mîncat -o părinţii voştri, şi totuş au murit: cine mănîncă pînea aceasta, va trăi în veac.``

⁵⁸Toi mpu'u-mile pongkoni' to mana'u ngkai suruga-e, uma hewa manna to rakoni' ntu'a-ni owi. Nau' -ra ngkoni' manna toe, bate mate oa' -ra. Tapi' tauna to ngkoni' pongkoni' toi-e, tuwu' -ra duu' kahae-hae-na."

⁵⁹Isus a spus aceste lucruri în sinagogă, cînd învăţa pe oameni în Capernaum.

⁵⁹Yesus mpololita hawe'ea toe nto'u petudui' -na hi tomi posampayaa hi Kapernaum.

⁶⁰Mulţi din ucenicii Lui, după ce au auzit aceste cuvinte, au zis: ,,Vorbirea aceasta este prea de tot: cine poate s'o sufere?``

⁶⁰Kampo'epe-ra lolita Yesus toe we'i, wori' topetuku' -na mpo'uli': "Ah! Mokoro rahi tudui' toe-e. Hema mpai' to mpokule' mpotuku'!"

⁶¹Isus, care ştia în Sine că ucenicii Săi cîrteau împotriva vorbirii acesteia, le -a zis: ,,Vorbirea aceasta este pentru voi o pricină de poticnire?

⁶¹Ntaa' na'inca moto-di Yesus kangkunuti-ra topetuku' -nae. Toe pai' na'uli' -raka: "Ha nipokedi' nono mpo'epe tudui' -ku we'i?

⁶²Dar dacă aţi vedea pe Fiul omului suindu-Se unde era mai înainte?...

⁶²Ane wae-di, beiwa mpai' ane nihilo-apa, Aku' Ana' Manusia', ngkahe' nculii' hilou hi po'ohaa' -ku ami'?

⁶³Duhul este acela care dă viaţă, carnea nu foloseşte la nimic; cuvintele, pe cari vi le-am spus Eu, sînt duh şi viaţă.

⁶³Inoha' Alata'ala-hana to mpowai' katuwua'. Kuasa manusia' uma ria kalaua-na. Lolita to kupohowa' -kokoi mehuwu ngkai Inoha' Alata'ala pai' mpowai' katuwua'.

⁶⁴Dar sînt unii din voi cari nu cred.`` Căci Isus ştia dela început cine erau ceice nu cred, şi cine era celce avea să -L vîndă.

⁶⁴Aga nau' wae, ria moto-koi hantongo' to uma mepangala'." Yesus mpo'uli' hewa toe apa' na'inca ami' -mi ngkai lomo' -na kahema-ra to uma mepangala' hi Hi'a, pai' na'inca wo'o kahema-na mpai' to mpobalu' -i hi bali' -na.

⁶⁵Şi a adăogat: ,,Tocmai de aceea v'am spus că nimeni nu poate să vină la Mine, dacă nu i -a fost dat de Tatăl Meu.``

⁶⁵Na'uli' wo'o-mi Yesus: "Toe pai' ku'uli' -mi we'i, uma haduaa to ma'ala tumai hi Aku' ane uma-ra napiliu Tuama-ku."

⁶⁶Din clipa aceea, mulţi din ucenicii Lui s'au întors înapoi, şi nu mai umblau cu El.

⁶⁶Ntepu'u ngkai tempo toe, wori' topetuku' -na Yesus mpalahii-i. Uma-rapa dota mpotuku' -i.

⁶⁷Atunci Isus a zis celor doisprezece: ,,Voi nu vreţi să vă duceţi?``

⁶⁷Jadi', mepekune' wo'o-imi hi ana'guru-na to hampulu' rodua, na'uli': "Ha malai wo'o-koi mpai' koi' -e?"

⁶⁸,,Doamne``, I -a răspuns Simon Petru, ,,la cine să ne ducem? Tu ai cuvintele vieţii vecinice.

⁶⁸Na'uli' Simon Petrus: "Ha hilou hi hema-makai mpai' Pue'? Iko-wadi to mpohowa' lolita to mpowai' katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na.

⁶⁹Şi noi am crezut, şi am ajuns la cunoştinţa că Tu eşti Hristosul, Sfîntul lui Dumnezeu.``

⁶⁹Kipangala' -mi pai' ki'inca ka'Iko-na Suro to moroli' ngkai Alata'ala."

⁷⁰Isus le -a răspuns: ,,Nu v'am ales Eu pe voi cei doisprezece? Şi totuş unul din voi este un drac.``

⁷⁰Na'uli' Yesus: "Aku' moto-mile to mpelihi-koi to hampulu' rodua toi-e. Nau' wae, hadua ngkai koi' mewali seta mpai'."

⁷¹Vorbea despre Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul; căci el avea să -L vîndă: el, unul din cei doisprezece.

⁷¹To natoa' Yesus, Yudas ana' Simon Iskariot. Apa' nau' Yudas hadua ngkai ana'guru-na to hampulu' rodua, hi'a mpai' to mpobalu' Yesus hi bali' -na.