¹Înainte de praznicul Paştelor, Isus, ca Cel care ştia că I -a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl şi fiindcă iubea pe ai Săi, cari erau în lume, i -a iubit pînă la capăt.

¹Neo' rata-mi eo bohe Paskah. Na'inca Yesus, neo' rata-mi tempo-na mpalahii dunia' pai' hilou nculii' hi Tuama-na. Nape'ahi' -ra to jadi' bagia-na hi dunia' toi, pai' bate napoka'ahi' -ra duu' hi ka'omea-na.

²În timpul cinei, după ce diavolul pusese în inima lui Iuda Iscarioteanul, fiul lui Simon, gîndul să -L vîndă,

²Yesus pai' ana'guru-na ngkoni' -ra ngkabengia. Magau' Anudaa' mpowara' Yudas ana' Simon Iskariot, mpo'usoki-i mpobalu' Yesus hi bali' -na.

³Isus, fiindcă ştia că Tatăl Îi dăduse toate lucrurile în mîni, că dela Dumnezeu a venit şi la Dumnezeu Se duce,

³Na'inca Yesus, Tuama-na mpowai' -i hawe'ea kuasa-na. Na'inca wo'o kangkai Alata'ala-nai, pai' nculii' hilou hi Alata'ala wo'o-i mpai'.

⁴S -a sculat dela masă, S'a desbrăcat de hainele Lui, a luat un ştergar, şi S'a încins cu el.

⁴Toe pai' pokore-nami, naroncu baju-na, pai' na'ala' abe' napehoo' hi hope' -na.

⁵Apoi a turnat apă într'un lighean şi a început să spele picioarele ucenicilor, şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins.

⁵Oti toe, na'ala' ue natua hi batili, natepu'u-mi mpobohoi' witi' ana'guru-na, pai' naporihi hante abe' to hi hope' -na.

⁶A venit deci la Simon Petru. Şi Petru I -a zis: ,,Doamne, Tu să-mi speli mie picioarele?``

⁶Katelili-na hi Simon Petrus, na'uli' Petrus: "Pue', ncako Iko rahi-di mpobohoi' witi' -kue?"

⁷Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe după aceea.``

⁷Na'uli' Yesus: "Tempo toi, ko'ia nu'incai napa to kubabehi toi. Mpeno-damo, pai' lako' nu'inca."

⁸Petru I -a zis: ,,Niciodată nu-mi vei spăla picioarele!`` Isus i -a răspuns: ,,Dacă nu te spăl Eu, nu vei avea parte deloc cu Mine.``

⁸Na'uli' Petrus: "Neo', Pue'! Neo' mpu'u nubohoi' witi' -ku!" Na'uli' Yesus: "Ane uma-ko kubohoi', uma ria posidaia' -nu hante Aku'."

⁹,,Doamne,`` I -a zis Simon Petru, ,,nu numai picioarele, dar şi mînile şi capul!``

⁹Na'uli' Simon Petrus: "Ane wae-di Pue', neo' muntu' witi' -ku-wadi! Hante pale pai' woo' -ku wo'o."

¹⁰Isus i -a zis: ,,Cine s -a scăldat n'are trebuinţă să-şi spele decît picioarele, ca să fie curat de tot; şi voi sînteţi curaţi, dar nu toţi.``

¹⁰Na'uli' Yesus: "Tauna to lako' oti moniu', uma-pi babo', me'itu' -mi hobo' woto-na, uma-pi mingki' rabohoi' tena. Muntu' witi' -na-damo to kana rabohoi'. Koi', tebohoi' -mokoi, aga uma hawe'ea-ni."

¹¹Căci ştia pe cel ce avea să -l vîndă; de aceea a zis: ,,Nu sînteţi toţi curaţi.``

¹¹Yesus mololita hewa toe, apa' na'inca ami' kahema-na mpai' to mpobalu' -i hi bali' -na. Toe pai' na'uli': "Tebohoi' -mokoi, aga uma hawe'ea-ni."

¹²Dupăce le -a spălat picioarele, Şi -a luat hainele, S'a aşezat iarăş la masă şi le -a zis: ,,Înţelegeţi voi ce v'am făcut Eu?

¹²Ka'oti-na Yesus mpobohoi' witi' -ra, na'unco' nculii' -mi baju-na, pai' -i mohura, pai' na'uli' -raka: "Ha ni'inca wa napa to lako' kubabehi-kokoie?

¹³Voi Mă numiţi ,Învăţătorul şi Domnul`, şi bine ziceţi, căci sînt.

¹³Aku', nikio' -a Guru-ni pai' Pue' -ni, pai' bate wae mpu'u.

¹⁴Deci, dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul vostru, v'am spălat picioarele, şi voi sînteţi datori să vă spălaţi picioarele unii altora.

¹⁴Aku' Pue' pai' Guru-ni mobago hewa hadua batua mpobohoi' witi' -ni. Jadi', koi' wo'o kana momebohoi' ngkawiti'.

¹⁵Pentru că Eu v'am dat o pildă, ca şi voi să faceţi cum am făcut Eu.

¹⁵Kupopohiloi-koi tonco toe we'i, bona nipenau' kehi-ku: hewa Aku' mpotulungi-koi, koi' wo'o kana mpotulungi doo.

¹⁶Adevărat, adevărat, vă spun, că robul nu este mai mare decît domnul său, nici apostolul mai mare decît cel ce l -a trimes.

¹⁶"Makono mpu'u lolita-ku toi: hadua batua uma meliu tuwu' -na ngkai maradika-na. Hadua suro uma meliu tuwu' -na ngkai to mposuro-i.

¹⁷Dacă ştiţi aceste lucruri, ferice de voi, dacă le faceţi.

¹⁷Ane ni'inca-damo tudui' toi, marasi' -koi ane nituku'.

¹⁸Nu vorbesc despre voi toţi; cunosc pe aceia pe cari i-am ales. Dar trebuie să se împlinească Scriptura, care zice: ,Celce mănîncă pîne cu Mine a ridicat călcîiul împotriva Mea.`

¹⁸"Napa to ku'uli' -e we'i, uma mpobelahi-koi omea. Ku'inca ami' hema to kupelihi. Tapi' kana madupa' lolita Buku Tomoroli' to mpo'uli': 'Tauna to mpodulu' -ka, hi'a-mi mpai' to jadi' bali' -ku.'

¹⁹Vă spun lucrul acesta depe acum, înainte ca să se întîmple, pentruca, atunci cînd se va întîmpla, să credeţi că Eu sînt.

¹⁹Tohe'i ku'uli' ami' -mikokoi kako'ia-na jadi', bona ane madupa' -pi mpai', nipangala' -mi lolita-ku to mpo'uli' kahema-ku.

²⁰Adevărat, adevărat, vă spun că, cine primeşte pe acela pe care -l trimet Eu, pe Mine Mă primeşte; şi cine Mă primeşte pe Mine, primeşte pe Celce M'a trimes pe Mine.``

²⁰Makono mpu'u lolita-ku toi: hema to mpotarima suro-ku, hewa Aku' moto-mi to natarima. Wae wo'o, hema to mpotarima-a, hewa Tuama-ku moto-mi to natarima, apa' Hi'a-mi to mposuro-a."

²¹Dupăce a spus aceste cuvinte, Isus S'a tulburat în duhul Lui, a mărturisit, şi a zis: ,,Adevărat, adevărat, vă spun, că unul din voi Mă va vinde.``

²¹Ka'oti-na Yesus mololita hewa toe, susa' -mi nono-na, pai' na'uli': "Makono mpu'u lolita-ku toi: Hadua ngkai olo' -ni mpai' mpobalu' -a hi bali' -ku."

²²Ucenicii se uitau unii la alţii, şi nu înţelegeau despre cine vorbeşte.

²²Momenaa-ramo ana'guru-na nakeni ka'ingu' -ra, apa' uma ra'incai kahema-na to natoa'.

²³Unul din ucenici, acela pe care -l iubea Isus, stătea la masă culcat pe sînul lui Isus.

²³Hadua ana'guru-na to nape'ahi', mohura hi ncori-na.

²⁴Simon Petru i -a făcut semn să întrebe cine este acela despre care vorbea Isus.

²⁴Simon Petrus mpokini' mata ana'guru to hadua toei, na'uli' -ki: "Ee, pekune' -i pe' Guru-e, ba hema to natoa' -e."

²⁵Şi ucenicul acela s'a răzemat pe pieptul lui Isus, şi I -a zis: ,,Doamne, cine este?``

²⁵Toe pai' ana'guru toei mpomohui' Yesus, pai' mpekune' -i: "Hema-i, Pue'?"

²⁶Isus a răspuns: ,,Acela, căruia îi voi întinge bucăţica, şi i -o voi da.`` Şi a întins o bucăţică, şi a dat -o lui Iuda, fiul lui Simon, Iscarioteanul.

²⁶Na'uli' Yesus: "Tauna to kuwai' roti to oti kulolo' hi rala nede', hi'a-mi mpai'." Kana'ala' -nami hampui' roti, nalolo' hi rala nede', pai' nawai' -ki Yudas, ana' Simon Iskariot.

²⁷Cum a fost dată bucăţica, a intrat Satana în Iuda. Isus i -a zis: ,,Ce-ai să faci, fă repede.``

²⁷Kanadoa-na Yudas roti toe, Magau' Anudaa' mesua' -mi hi rala nono-na. Oti toe, na'uli' Yesus mpo'uli' -ki: "Napa to doko' nubabehi, babehi-mi sohi'."

²⁸Dar nimeni din cei ce şedeau la masă, n'a înţeles pentruce îi zisese aceste vorbe.

²⁸Ane doo-ra to ngkoni' dohe-ra, uma ra'incai napa pai' Yesus mololita hewa toe hi Yudas.

²⁹Unii credeau că, de vreme ce Iuda avea punga, Isus voia să -i spună: ,,Cumpără ce ne trebuie pentru praznic;`` sau îi poruncea să dea ceva săracilor.

²⁹Hantongo' -ra mpo'uli' meka' Yesus mpohubui Yudas mpo'oli ba napa-napa to raparaluu hi posusa' -ra, ba mpowai' doi hi tokabu. Apa' Yudas to ntimamahi doi-ra.

³⁰Iuda, dupăce a luat bucăţica, a ieşit afară în grabă. Era noapte.

³⁰Kanadoa-na Yudas roti toe, palai-nami hilou hi mali-na. Nto'u toe, mobengi-mi.

³¹Dupăce a ieşit Iuda, Isus a zis: ,,Acum, Fiul omului a fost proslăvit şi Dumnezeu a fost proslăvit în El.

³¹Palai-na Yudas ngkai ree, na'uli' -mi Yesus: "Wae lau Aku' Ana' Manusia' rapomobohe. Pai' napa to jadi' hi Aku' mpai' mpomobohe wo'o Alata'ala.

³²Dacă Dumnezeu a fost proslăvit în El, şi Dumnezeu Îl va proslăvi în El însuş, şi -L va proslăvi îndată.

³²Ane napa to jadi' hi Aku' mpomobohe Alata'ala, Alata'ala wo'o mpai' mpomobohe-a hante baraka' -na. Pai' sohi' kadupa' -na.

³³Copilaşilor, mai sînt puţin cu voi. Mă veţi căuta, şi, cum am spus Iudeilor că, unde Mă duc Eu, ei nu pot veni, tot aşa vă spun şi vouă acum.

³³Ana' -ana' -ku, uma-apa mahae dohe-ni. Nipali' -a mpai', aga hewa to oti ku'uli' -raka topoparenta to Yahudi wengi, wae wo'o ku'uli' -kokoi: Hi kahilouaa-ku uma-koi bisa hilou.

³⁴Vă dau o poruncă nouă: Să vă iubiţi unii pe alţii; cum v-am iubit Eu, aşa să vă iubiţi şi voi unii pe alţii.

³⁴"Kuwai' -koi hawa' to bo'u: Momepoka'ahi' -mokoi. Hewa Aku' mpoka'ahi' -koi, wae wo'o koi' kana momepoka'ahi' hadua bo hadua.

³⁵Prin aceasta vor cunoaşte toţi că sînteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii pentru alţii.``

³⁵Ane momepoka'ahi' -koi, hawe'ea tauna mpo'inca kakoi' -na mpu'u-mi topetuku' -ku."

³⁶,,Doamne``, I -a zis Simon Petru, ,,unde Te duci?`` Isus i -a răspuns: ,,Tu nu poţi veni acum după Mine, unde Mă duc Eu; dar mai tîrziu vei veni.``

³⁶Napekune' Simon Petrus hi Yesus: "Hilou hiapa-ko, Pue'?" Na'uli' Yesus: "Hi kahilouaa-ku, ko'ia-ko bisa hilou. Mpeno-damo, nutuku' -a."

³⁷,,Doamne``, I -a zis Petru, ,,de ce nu pot veni după Tine acum? Eu îmi voi da viaţa pentru Tine.``

³⁷Na'uli' tena Petrus: "Ha napa pai' uma-a ma'ala mpotuku' -ko wae-e lau Pue'? Ku'agi mate sabana petuku' -ku hi Iko!"

³⁸Isus i -a răspuns: ,,Îţi vei da viaţa pentru Mine? Adevărat, adevărat, îţi spun, că nu va cînta cocoşul, pînă te vei lepăda de Mine de trei ori.

³⁸Na'uli' Yesus: "Ha nu'agi mpu'u mate sabana Aku'? Makono mpu'u lolita-ku toi: Kako'ia-na manu' turua' mpai', mpolia' tolu ngkani-moko mposapu kanu'inca-ku."