1Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu, şi aveţi credinţă în Mine.
1Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka ana'guru-na: "Neo' susa' nono-ni! Mepangala' -mokoi hi Alata'ala, pai' mepangala' wo'o-koi hi Aku'.
2În casa Tatălui Meu sînt multe locaşuri. Dacă n'ar fi aşa, v'aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc.
2Hi tomi Tuama-ku, wori' po'ohaa'. Hilou-a mporodo-kokoi po'ohaa' -ni. Ane ke uma hewa toe, ke uma-hawo ku'uli' -kokoi.
3Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sînt Eu, să fiţi şi voi.
3Ane hudu-a-damo mporodo po'ohaa' -ni, nculii' moto-a mpai' tumai mpo'ala' -koi, kukeni-koi hilou hi po'ohaa' -ku, bona hiapa po'ohaa' -ku, hi ree wo'o-koi dohe-ku.
4Ştiţi unde Mă duc, şi ştiţi şi calea într'acolo.``
4Ni'inca moto ohea hilou hi po'ohaa' -ku."
5,,Doamne``, I -a zis Toma, ,,nu ştim unde Te duci; cum putem să ştim calea într'acolo?``
5Na'uli' Tomas: "Uma-kaiwo ki'incai hiapa kahilouaa-nu Pue'. Beiwa-kaina kaki'inca-na ohea-nae?"
6Isus i -a zis: ,,Eu sînt calea, adevărul şi viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decît prin Mine.
6Na'uli' Yesus: "Aku' toi-mi ohea, Aku' to makono, pai' to mpowai' katuwua'. Uma haduaa to rata hi Tuama-ku, ane uma ntara hi Aku'.
7Dacă m'aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi deacum încolo Îl veţi cunoaşte; şi L-aţi şi văzut.``
7Ane ntoa' ni'inca-ama Aku' -e, tantu ni'inca wo'o-imi Tuama-ku. Ngkai wae-e lau, ni'inca-imi pai' nihilo-imi."
8,,Doamne``, i -a zis Filip, ,,arată-ne pe Tatăl, şi ne este de ajuns.``
8Na'uli' Filipus: "Pue', popohiloi-ka-kaiwo Tuama-nu, bona oha nono-kai."
9Isus i -a zis: ,,De atîta vreme sînt cu voi, şi nu M'ai cunoscut, Filipe? Cine M'a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar: ,Arată-ne pe Tatăl?`
9Na'uli' Yesus: "Ko'ia oa' -tano nu'incai-ae, Filipus! Hiaa' bo mahae-ama dohe-ni! Hema to mpohilo-a, mpohilo wo'o-ramo Tuama-ku. Jadi', napa-di pai' nuperapi' bona kupopohiloi-koi Tuama-kue?
10Nu crezi că Eu sînt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine? Cuvintele, pe cari vi le spun Eu, nu le spun dela Mine; ci Tatăl, care locuieşte în Mine, El face aceste lucrări ale Lui.
10Ha uma oa' nuparasaya ka'Aku' -na hintuwu' hante Tuama-ku pai' Tuama-ku hintuwu' hante Aku'? Napa to ku'uli' -kokoi toe, uma ku'uli' ntuku' konoa-ku moto. Tuama-ku to tida hintuwu' hante Aku', Hi'a-mi pue' bago.
11Credeţi-Mă că Eu sînt în Tatăl, şi Tatăl este în Mine; credeţi cel puţin pentru lucrările acestea.
11Pangala' -ama-hana, ka'Aku' -na hintuwu' hante Tuama-ku pai' Tuama-ku hintuwu' hante Aku'. Nau' uma nipangalai' lolita-ku, pangala' -mi apa' nihilo-mi hawe'ea to kubabehi.
12Adevărat, adevărat, vă spun, că cine crede în Mine, va face şi el lucrările pe cari le fac Eu; ba încă va face altele şi mai mari decît acestea; pentrucă Eu mă duc la Tatăl:
12"Makono mpu'u lolita-ku toi: Tauna to mepangala' hi Aku', ma'ala-ra mpobabehi hewa to kubabehi-- ba melabi tena-pi ngkai to kubabehi-- apa' hilou-a mpai' mo'oha' dohe Tuama-ku.
13şi ori ce veţi cere în Numele Meu, voi face, pentruca Tatăl să fie proslăvit în Fiul.
13Jadi', napa-napa to niperapi' hante hanga' -ku, bate kuwai' -koi, bona to kubabehi toe mpobila' Tuama-ku.
14Dacă veţi cere ceva în Numele Meu, voi face.
14Ba napa-napa to niperapi' hante hanga' -ku, kuwai' -koi.
15Dacă Mă iubiţi, veţi păzi poruncile Mele.
15"Ane nipoka'ahi' -a, nituku' -mi hawa' -ku.
16Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mîngîietor (Greceşte: Paraclet, apărător, ajutor.), care să rămînă cu voi în veac;
16Kuperapi' hi Tuama-ku, bona nawai' -koi hadua Topetulungi to ntani' -na, bona Hi'a-damo mpodohei-koi duu' kahae-hae-na.
17şi anume, Duhul adevărului, pe care lumea nu -l poate primi, pentrucă nu -L vede şi nu -L cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămîne cu voi, şi va fi în voi.
17Topetulungi toei, Hi'a-mi Inoha' Alata'ala, to mpotete' -koi hi tudui' to makono. Tauna to uma mepangala' uma bisa mpotarima-i, apa' uma-i rahiloi pai' uma wo'o-i ra'incai. Aga koi', ni'inca-imi, apa' nadohei-mokoi wae lau, pai' mo'oha' -i mpai' hi rala nono-ni.
18Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi.
18"Uma-koi kupalahii jadi' ilu. Nculii' moto-a mpai' tumai hi koi'.
19Peste puţină vreme, lumea nu Mă va mai vedea, dar voi Mă veţi vedea; pentrucă Eu trăiesc, şi voi veţi trăi.
19Hampai' lia-damo, tauna to hi dunia' uma-pi mpohiloi-a. Aga koi', nihilo moto-a. Tuwu' moto-koi mpai', apa' Aku' tuwu' -a.
20În ziua aceea, veţi cunoaşte că Eu sînt în Tatăl Meu, că voi sînteţi în Mine, şi că Eu sînt în voi.
20Ane rata-pi mpai' tempo toe, ni'inca-mi ka'Aku' -na hintuwu' hante Tuama-ku, pai' koi' hintuwu' hante Aku', pai' Aku' hintuwu' hante koi'.
21Cine are poruncile Mele şi le păzeşte, acela Mă iubeşte; şi cine Mă iubeşte, va fi iubit de Tatăl Meu. Eu îl voi iubi, şi Mă voi arăta lui.``
21"Tauna to mpotarima pai' mpotuku' hawa' -ku, hira' -mi to mpoka'ahi' -a. Tuama-ku mpoka'ahi' tauna to mpoka'ahi' -a, pai' Aku' wo'o mpoka'ahi' -ra, pai' kupopohiloi-ra woto-ku."
22Iuda, nu Iscarioteanul, I -a zis: ,,Doamne, cum se face că Te vei arăta nouă şi nu lumii?``
22Yudas (aga bela Yudas Iskariot) mpekune' Yesus: "Pue', napa pai' nupopehuwu woto-nu hi kai' -wadi, uma hi hawe'ea tauna hi dunia'?"
23Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Dacă Mă iubeşte cineva, va păzi cuvîntul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi. Noi vom veni la el, şi vom locui împreună cu el.
23Na'uli' Yesus: "Kupopehuwu woto-ku hi tauna to mpoka'ahi' -a pai' to mpotuku' lolita-ku. Tuama-ku mpoka'ahi' tauna to hewa toe. Tuama-ku pai' Aku' hilou hi tauna toera, pai' mo'oha' -makai dohe-ra.
24Cine nu Mă iubeşte, nu păzeşte cuvintele Mele. Şi cuvîntul, pe care -l auziţi, nu este al Meu, ci al Tatălui, care M'a trimes.
24Tauna to uma mpoka'ahi' -a, uma-ra mpotuku' lolita-ku. Lolita to ni'epe ngkai Aku', uma ngkai Aku' moto. Ngkai Tuama-ku to mposuro-a.
25V'am spus aceste lucruri cît mai sînt cu voi.
25"Hawe'ea toe we'i lau ku'uli' -kokoi nampa' hi ria-a-pidi dohe-ni.
26Dar Mîngîietorul, adică Duhul Sfînt, pe care -L va trimete Tatăl, în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile, şi vă va aduce aminte de tot ce v'am spus Eu.
26Tapi' ane rata-ipi mpai' Inoha' Tomoroli', Hi'a-mi to mpotudui' -koi butu nyala-na, pai' napopokiwoii-koi hawe'ea to oti-mi ku'uli' -kokoi, apa' Hi'a-mi Topetulungi to nahubui tumai Tuama-ku jadi' sulewata-ku.
27Vă las pacea, vă dau pacea Mea. Nu v'o dau cum o dă lumea. Să nu vi se tulbure inima, nici să nu se înspăimînte.
27"Kalompea' kutu'u-kokoi. Kalompea' to ngkai Aku' moto-mi to kuwai' -kokoi. To kuwai' -kokoi toi-e, uma hewa to nirata ngkai dunia' toi. Neo' susa' nono-ni, pai' neo' me'eka'.
28Aţi auzit că v'am spus: ,Mă duc, şi Mă voi întoarce la voi.` Dacă M'aţi iubi, v'aţi fi bucurat că v'am zis: ,Mă duc la Tatăl;` căci Tatăl este mai mare decît Mine.
28Ni'epe lolita-ku we'i to mpo'uli': Hilou-a, aga nculii' moto-a mpai' tumai hi koi'. Ane nipoka'ahi' mpu'u-a, nipokagoe' moto kahilou-ku toi hi Tuama-ku, apa' Tuama-ku meliu kabohe-na ngkai Aku'.
29Şi v'am spus aceste lucruri acum, înainte ca să se întîmple, pentruca atunci cînd se vor întîmpla, să credeţi.
29Toe-e ku'uli' ami' -mikokoi kako'ia-na jadi', bona ane madupa' -pi mpai', nipangala' -mi.
30Nu voi mai vorbi mult cu voi; căci vine stăpînitorul lumii acesteia. El n'are nimic în Mine;
30"Uma-pi wori' loga-ku mpololitai-koi, apa' neo' rata-mi Magau' Anudaa'. Hi'a-mi to mpokuasai dunia' tohe'i, aga uma ria kuasa-na hi Aku'.
31dar vine, pentruca să cunoască lumea că Eu iubesc pe Tatăl, şi că fac aşa cum Mi -a poruncit Tatăl. Sculaţi-vă, haidem să plecăm de aici!
31Aga toi kana jadi', bona hawe'ea tauna mpo'inca kakupoka'ahi' -na Tuama-ku pai' kutuku' oa' hawe'ea to nahawai' -ka. Mokore-mi, pai' hilou-tamo."