¹Eu sînt adevărata viţă, şi Tatăl Meu este vierul.

¹Na'uli' Yesus: "Aku' toi-mi woto kaju to makono, pai' Tuama-ku pue' bonea.

²Pe orice mlădiţă, care este în Mine şi n'aduce roadă, El o taie; şi pe orice mlădiţă care aduce roadă, o curăţeşte, ca să aducă şi mai multă roadă.

²Hawe'ea ra'a to mentaka' hi Aku' to uma mowua', nalali. Pai' hawe'ea ra'a to mentaka' hi Aku' pai' to mowua', napeholui pai' napegalihi, bona kawoo-woria' wua' -na.

³Acum voi sînteţi curaţi, din pricina cuvîntului, pe care vi l-am spus.

³Koi', tepegalihi-mokoi-- batua-na, moroli' -mokoi napakaroli' lolita to ku'uli' -kokoi.

⁴Rămîneţi în Mine, şi Eu voi rămînea în voi. Dupăcum mlădiţa nu poate aduce roadă dela sine, dacă nu rămîne în viţă, tot aşa nici voi nu puteţi aduceţi roadă, dacă nu rămîneţi în Mine.

⁴"Tida-mokoi hintuwu' hante Aku', pai' Aku' wo'o hante koi'. Ra'a to mohepi' ngkai woto kaju, uma-i mowua'. Ra'a bate kana mentaka' hi woto-na bona mowua' -i. Wae wo'o koi': Sampale-koi mowua' ane tida-koi hintuwu' hante Aku'.

⁵Eu sînt Viţa, voi sînteţi mlădiţele. Cine rămîne în Mine, şi în cine rămîn Eu, aduce multă roadă; căci despărţiţi de Mine, nu puteţi face nimic.

⁵"Aku' toi-mi woto kaju, pai' koi' -mi ra'a-na. Tauna to tida hintuwu' hante Aku' pai' Aku' hante hira', wori' powua' -ra. Aga ane mogaa' -koi ngkai Aku', uma-koi bisa mpobabehi napa-napa.

⁶Dacă nu rămîne cineva în Mine, este aruncat afară, ca mlădiţa neroditoare, şi se usucă; apoi mlădiţele uscate sînt strînse, aruncate în foc, şi ard.

⁶Hema to uma tida hintuwu' hante Aku' bate ratadi, hewa karatadi-na ra'a to mohepi' duu' -na jadi' bangi. Ra'a to hewa toe, rarumpu pai' ratene' hi rala apu.

⁷Dacă rămîneţi în Mine, şi dacă rămîn în voi cuvintele Mele, cereţi orice veţi vrea, şi vi se va da.

⁷Ane tida-koi hintuwu' hante Aku' pai' lolita-ku tida hi rala nono-ni, perapi' -mi-hana hi Alata'ala ba napa-napa konoa-ni, bate nawai' -koile.

⁸Dacă aduceţi multă roadă, prin aceasta Tatăl Meu va fi proslăvit; şi voi veţi fi astfel ucenicii Mei.

⁸Ane mowua' wori' -koi, Tuama-ku rapomobohe. Ane hewa toe-mi po'ingku-ni, topetuku' -ku mpu'u-mokoi.

⁹Cum M'a iubit pe Mine Tatăl, aşa v'am iubit şi Eu pe voi. Rămîneţi în dragostea Mea.

⁹Hewa Tuama-ku mpoka'ahi' -a, wae wo'o Aku' mpoka'ahi' -koi. Tida-mokoi mohu' hi Aku' bona nirasai ahi' -ku.

¹⁰Dacă păziţi poruncile Mele, veţi rămînea în dragostea Mea, după cum şi Eu am păzit poruncile Tatălui Meu, şi rămîn în dragostea Lui.

¹⁰Ane nituku' -mi hawa' -ku, tida mpu'u-koi mohu' hi Aku' pai' nirasai mpu'u ahi' -ku, hewa Aku' wo'o mpotuku' hawa' Tuama-ku pai' -a tida mohu' hi Hi'a pai' mporasai ahi' -na.

¹¹V'am spus aceste lucruri, pentruca bucuria Mea să rămînă în voi, şi bucuria voastră să fie deplină.

¹¹"Hawe'ea tohe'i ku'uli' -kokoi, bona goe' nono-ni hante kagoea' to ngkai Aku', pai' bona gana kagoea' -ni.

¹²Aceasta este porunca Mea: să vă iubiţi unii pe alţii, cum v'am iubit Eu.

¹²"Toi-mi hawa' -ku: Momepoka'ahi' -mokoi, hewa Aku' wo'o mpoka'ahi' -koi.

¹³Nu este mai mare dragoste decît să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi.

¹³Ane ria tauna to mpewai' tuwu' -na bona doo-na tuwu', bohe mpu'u ahi' -na toe. Uma ria ahi' to meliu ngkai ahi' tauna to mpewai' tuwu' -na bona mpotulungi doo-na.

¹⁴Voi sînteţi prietenii Mei, dacă faceţi ce vă poruncesc Eu.

¹⁴Doo-ku omea-mokoi, ane nituku' hawa' -ku.

¹⁵Nu vă mai numesc robi, pentrucă robul nu ştie ce face stăpînul său; ci v'am numit prieteni, pentrucă v'am făcut cunoscut tot ce am auzit dela Tatăl Meu.

¹⁵Uma-pokoi kukahangai' batua-ku, apa' batua uma mpo'incai napa to hi rala nono pue' -na. Wae-e lau, doo-ku mpu'u-mokoi, apa' ku'uli' -mikokoi hawe'ea to na'uli' -ka Tuama-ku.

¹⁶Nu voi M'aţi ales pe Mine; ci Eu v'am ales pe voi; şi v'am rînduit să mergeţi şi să aduceţi roadă, şi roada voastră să rămînă, pentru ca orice veţi cere dela Tatăl, în Numele Meu, să vă dea.

¹⁶Bela koi' to mpopelihi-a. Aku' -dile to mpelihi-koie. Kuwai' -koi bago hilou hi rala dunia' bona mowua' wori'. Pai' powua' -ni toe uma mpai' moronto, ria kalaua-na duu' kahae-hae-na. Jadi', napa to niperapi' hi Tuama-ku hante hanga' -ku, bate nawai' -koi.

¹⁷Vă poruncesc aceste lucruri, ca să vă iubiţi unii pe alţii.

¹⁷Toi-mi hawa' -ku hi koi': Momepoka'ahi' -mokoi!

¹⁸Dacă vă urăşte lumea, ştiţi că pe Mine M'a urît înaintea voastră.

¹⁸"Ane tauna to uma mepangala' hi Aku' mpokahuku' -koi, kiwoi: Aku' -mi-hana to ri'ulu rapokahuku' -e.

¹⁹Dacă aţi fi din lume, lumea ar iubi ce este al ei; dar, pentrucă nu sînteţi din lume, şi pentrucă Eu v'am ales din mijlocul lumii, de aceea vă urăşte lumea.

¹⁹Ane rapa' -na hampodooa-koi hante tauna to uma mepangala', bate rapoka'ahi' -koi, apa' lawi' doo-rakoi. Tapi' kupelihi-mokoi pai' kupatani' -koi ngkai laintongo' -ra, alaa-na uma-pokoi doo-ra. Toe pai' rapokahuku' -koi.

²⁰Aduceţi-vă aminte de vorba, pe care v-am spus -o: ,Robul nu este mai mare decît stăpînul său.` Dacă m'au prigonit pe Mine, şi pe voi vă vor prigoni; dacă au păzit cuvîntul Meu, şi pe al vostru îl vor păzi.

²⁰Kiwoi napa to ku'uli' -kokoi we'i: Hadua batua uma meliu tuwu' -na ngkai maradika-na. Ane ntoa' Aku' rabalinai', koi' wo'o mpai' rabalinai'. Ane ria to mpotuku' lolita-ku, bate ratuku' wo'o mpai' lolita-ni.

²¹Dar vă vor face toate aceste lucruri pentru Numele Meu, pentrucă ei nu cunosc pe Celce M'a trimes.

²¹Hawe'ea tohe'e rababehi hi koi' apa' topetuku' -ku-koi. Hawe'ea tohe'e rababehi hi koi', apa' uma-i ra'incai Alata'ala to mposuro-a.

²²Dacă n'aş fi venit şi nu le-aş fi vorbit, n'ar avea păcat; dar acum n'au nicio desvinovăţire pentru păcatul lor.

²²Ane ke uma-a tumai mpololitai-ra, ke uma-ra-hawo masala'. Tapi', apa' tumai mpu'u-ama mpololitai-rae, toe pai' uma ria wuniia' -na sala' -ra.

²³Cine Mă urăşte pe Mine, urăşte şi pe Tatăl Meu.

²³Tauna to mpokahuku' -a, mpokahuku' wo'o-ra Tuama-ku.

²⁴Dacă n'aş fi făcut între ei lucrări, pe cari nimeni altul nu le -a făcut, n'ar avea păcat; dar acum le-au şi văzut, şi M'au urît şi pe Mine şi pe Tatăl Meu.

²⁴"Hi laintongo' ntodea kubabehi anu mekoncehi, to ko'ia ria rababehi tau ntani' -na. Ane ke uma kubabehi hewa toe, ke uma-ra masala'. Tapi' rahilo moto-mi napa to kubabehi, pai' rapokahuku' oa' -a, pai' rapokahuku' wo'o-i Tuama-ku.

²⁵Dar lucrul acesta s'a întîmplat ca să se împlinească vorba scrisă în Legea lor: ,M'au urît fără temei.`

²⁵Aga bate kana hewa toe, bona madupa' lolita to te'uki' hi rala Buku Atura-ra to mpo'uli': 'Rapokahuku' -a nau' uma ria sabana.'

²⁶Cînd va veni Mîngîietorul, pe care -L voi trimete dela Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede dela Tatăl, El va mărturisi despre Mine.

²⁶"Tumai-i mpai' Inoha' Tomoroli', batua-na, Inoha' to mehuwu ngkai Alata'ala pai' to mpotete' -koi hi tudui' to makono. Hi'a-mi mpai' Topetulungi to kuhubui tumai hi koi' ngkai Tuama-ku. Ane tumai-ipi mpai', Hi'a-mi to jadi' sabi' -ku.

²⁷Şi voi deasemenea veţi mărturisi, pentrucă aţi fost cu Mine dela început.

²⁷Pai' koi' wo'o jadi' sabi' -ku, apa' koi' -mi to dohe-ku ngkai pontepu'ua bago-ku hi dunia'.