¹V-am spus aceste lucruri, pentruca ele să nu fie pentru voi un prilej de cădere.

¹"Hawe'ea tohe'i ku'uli' -kokoi, bona neo' mere' nono-ni duu' -na nibahakai mepangala' hi Aku'.

²Au să vă dea afară din sinagogi: ba încă, va veni vremea cînd, oricine vă va ucide, să creadă că aduce o slujbă lui Dumnezeu.

²Rapopalai-koi mpai' ngkai tomi posampayaa. Uma muntu' toe, rata mpai' tempo-na ria tauna to doko' mpopatehi-koi, apa' ra'uli' -rana, toe-mi konoa Alata'ala.

³Şi se vor purta astfel cu voi, pentrucă n'au cunoscut nici pe Tatăl, nici pe Mine.

³Hawe'ea toe rababehi hi koi', apa' uma ra'incai Tuama-ku, pai' Aku' wo'o, uma-a ra'incai.

⁴V'am spus aceste lucruri, pentruca, atunci cînd le va veni ceasul să se împlinească, să vă aduceţi aminte că vi le-am spus. Nu vi le-am spus dela început, pentrucă eram cu voi.

⁴Ku'uli' -kokoi tohe'i, bona ane madupa' -pi mpai', nikiwoi-mi ka'oti-nami ku'uli' -kokoi.

⁵Acum Mă duc la Cel ce M'a trimes; şi nimeni din voi nu Mă întreabă: ,Unde Te duci?`

⁵Aga wae-e lau, neo' hilou-ama hi Tuama-ku to mposuro-a, pai' uma-koi haduaa to mpekune' -a ba hiapa kahiloua-ku.

⁶Dar, pentrucă v'am spus aceste lucruri, întristarea v'a umplut inima.

⁶Wule' susa' nono-ni-wadi mpo'epe lolita-ku we'i to mpo'uli' neo' hilou-ama.

⁷Totuş, vă spun adevărul: Vă este de folos să Mă duc; căci, dacă nu Mă duc Eu, Mîngîietorul nu va veni la voi; dar dacă Mă duc, vi -L voi trimete.

⁷Aga kakoo-kono-na, rasi' -nidi ane hilou-ae! Apa' ane uma-a hilou, uma-i mpai' tumai Topetulungi. Aga ane hilou-apa mpai', kuhubui moto-i tumai hi koi'.

⁸Şi cînd va veni El, va dovedi lumea vinovată în ce priveşte păcatul, neprihănirea şi judecata.

⁸"Ane tumai-i mpai' Inoha' Tomoroli', Hi'a-damo to mpakanoto hi manusia' kamojeko' -ra. Napakanoto wo'o kamonoa' -ku pai' pehuku' Alata'ala.

⁹În ce priveşte păcatul: fiindcă ei nu cred în Mine;

⁹Napakanoto kamojeko' -ra apa' uma-ra mepangala' hi Aku'.

¹⁰în ce priveşte neprihănirea: fiindcă Mă duc la Tatăl, şi nu Mă veţi mai vedea;

¹⁰Napakanoto wo'o kamonoa' -ku, apa' hilou-ama mpai' hi Tuama-ku, pai' uma-apa nihiloi.

¹¹în ce priveşte judecata: fiindcă stăpînitorul lumii acesteia este judecat.

¹¹Napakanoto wo'o kanahuku' -ra mpai' Alata'ala tauna to mojeko', apa' nahuku' -imi Magau' Anudaa' to mpokuasai dunia' tohe'i.

¹²Mai am să vă spun multe lucruri, dar acum nu le puteţi purta.

¹²"Wori' -pidi to doko' ku'uli' -kokoi, aga ko'ia nikulei' mpotarima omea tempo toi.

¹³Cînd va veni Mîngîietorul, Duhul adevărului, are să vă călăuzească în tot adevărul; căci El nu va vorbi dela El, ci va vorbi tot ce va fi auzit, şi vă va descoperi lucrurile viitoare.

¹³Ane tumai-i mpai' Inoha' Tomoroli', Hi'a-damo to mpotete' -koi pai' mpopo'incai-koi hawe'ea tudui' to makono. Uma-i mololita ntuku' konoa-na moto. Napa to na'epe ngkai Tuama-ku, toe-mi to nalolita. Pai' naparata-kokoi napa to jadi' hi eo mpeno.

¹⁴El Mă va proslăvi, pentrucă va lua din ce este al Meu, şi vă va descoperi.

¹⁴Hi'a mpai' to mpomobohe-a, apa' lolita to natarima ngkai Aku', toe-mi to naparata-kokoi.

¹⁵Tot ce are Tatăl, este al Meu; deaceea am zis că va lua din ce este al Meu, şi vă va descoperi.

¹⁵Hawe'ea to ria hi Tuama-ku, bagia-ku omea-mi. Toe pai' ku'uli': napa to natarima Inoha' Tomoroli' ngkai Aku', toe-mi to naparata-kokoi."

¹⁶Peste puţină vreme, nu Mă veţi mai vedea; apoi iarăş peste puţină vreme, Mă veţi vedea, pentrucă Mă duc la Tatăl.``

¹⁶Na'uli' wo'o-mi Yesus: "Hampai' -damo pai' uma-apa nihiloi. Hampai' wo'o-damo, nihilo wo'o-ama."

¹⁷La auzul acestor vorbe, unii din ucenicii Lui au zis între ei: ,,Ce însemnează cuvintele acestea: ,Peste puţină vreme, nu Mă veţi mai vedea;` şi: ,Apoi iarăş peste puţină vreme Mă veţi vedea?` Şi: ,Pentrucă Mă duc la Tatăl?``

¹⁷Ingu' -ramo ana'guru-na, pai' ria-ra to momepekune', ra'uli': "Napa-die pai' na'uli' -taka: 'Hampai' -damo pai' uma-apa nihiloi. Hampai' wo'o-damo, nihilo wo'o-ama'? Napa wo'o pai' na'uli': 'Hilou-a hi Tuama-ku'?"

¹⁸Ei ziceau deci: ,,Ce însemnează aceasta: ,Peste puţină vreme?` Nu ştim ce vrea să spună.``

¹⁸Momepekune' ncuu-ra, ra'uli': "Napa pai' na'uli' oa' 'Hampai' -damo'? Uma ta'incai batua-na."

¹⁹Isus a cunoscut că voiau să -L întrebe, şi le -a zis: ,,Vă întrebaţi între voi ce însemnează cuvintele: ,Peste puţină vreme, nu Mă veţi mai vedea;` şi: ,Apoi iarăş peste puţină vreme, Mă veţi vedea?`

¹⁹Na'inca Yesus kadoko' -ra mpekune' -i. Toe pai' na'uli' -raka: "Ntora momepekune' -koi ba napa batua-na lolita-ku we'i to mpo'uli': 'Hampai' -damo pai' uma-apa nihiloi. Hampai' wo'o-damo, nihilo wo'o-ama.'

²⁰Adevărat, adevărat vă spun că, voi veţi plînge şi, vă veţi tîrgui, iar lumea se va bucura; vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie.

²⁰Makono mpu'u lolita-ku toi: geo' pai' motantangi' -koi mpai', tapi' tauna to uma mepangala' hi Aku', goe' moto-ra. Susa' mpai' nono-ni, tapi' kasusaa' -ni mobali' jadi' kagoea'.

²¹Femeia, cînd este în durerile naşterii, se întristează, pentrucă i -a sosit ceasul; dar dupăce a născut pruncul, nu-şi mai aduce aminte de suferinţă, de bucurie că s'a născut un om pe lume.

²¹Kagoea' -ni toe, hewa kagoea' to narata hadua tobine to neo' mo'ana'. Lomo' -na ntodohaka-i, apa' gati tempo-nami mo'ana'. Tapi' ane putu-damo ana' -na, uma-pi napenonoi pontodohakaa-na, goe' -imi apa' putu-mi ana'lei hi rala dunia'.

²²Tot aşa şi voi: acum sînteţi plini de întristare; dar Eu vă voi vedea iarăş, inima vi se va bucura, şi nimeni nu vă va răpi bucuria voastră.

²²Wae wo'o mpai' koi'. Tempo toi susa' nono-ni. Tapi' kupohirua' moto-kokoi mpai'. Nto'u toe, goe' nculii' -mokoi, pai' uma hema to mpo'alai' -koi kagoea' -ni tetu.

²³În ziua aceea, nu Mă veţi mai întreba de nimic. Adevărat, adevărat, vă spun că, orice veţi cere dela Tatăl, în Numele Meu, vă va da.

²³"Nto'u toe mpai', uma-pi mingki' nipekune' -a ba napa-napa. Makono mpu'u lolita-ku toi: napa-napa to niperapi' hi Tuama-ku hante hanga' -ku, bate nawai' -koi.

²⁴Pînă acum n'aţi cerut nimic în Numele Meu: cereţi, şi veţi căpăta, pentruca bucuria voastră să fie deplină.

²⁴Duu' hewa toe lau, ko'ia-koi ria merapi' napa-napa hante hanga' -ku. Wule' perapi' -mi-hana, nirata moto mpai', bona gana mpu'u kagoea' -ni."

²⁵V'am spus aceste lucruri în pilde. Vine ceasul cînd nu vă voi mai vorbi în pilde, ci vă voi vorbi desluşit despre Tatăl.

²⁵"Hawe'ea tohe'i ku'uli' -kokoi hante walatu. Tapi' rata mpai' tempo-na, uma-apa mowalatu. Kupololitai-koi hante kalonto' -na mpotompo'wiwi Tuama-ku.

²⁶În ziua aceea, veţi cere în Numele Meu, şi nu vă zic că voi ruga pe Tatăl pentru voi.

²⁶Nto'u toe mpai', merapi' -koi hi Tuama-ku hante hanga' -ku. Uma mingki' Aku' to mperapi' -kokoi hi Tuama-ku,

²⁷Căci Tatăl însuş vă iubeşte, pentrucă M'aţi iubit, şi aţi crezut că am ieşit dela Dumnezeu.

²⁷apa' napoka'ahi' -koi. Napoka'ahi' -koi, apa' nipoka'ahi' -a, pai' nipangala' ka'Aku' -na to ngkai Alata'ala.

²⁸Am ieşit dela Tatăl, şi am venit în lume; acum las lumea, şi Mă duc la Tatăl.``

²⁸Ngkai Tuama-ku mpu'u-ada, pai' tumai-ama hi dunia' toi. Wae-e lau, kupalahii-mi dunia' toi, nculii' -ama hilou hi Tuama-ku."

²⁹Ucenicii Săi I-au zis: ,,Iată că acum vorbeşti desluşit, şi nu spui nicio pildă.

²⁹Ra'uli' ana'guru-na: "Tempo toi, lonto' -mi lolita-nu Pue', uma-poko mowalatu.

³⁰Acum cunoaştem că ştii toate lucrurile, şi n'ai nevoie să Te întrebe cineva; de aceea credem că ai ieşit dela Dumnezeu.``

³⁰Monoto mpu'u-mi hi kai': Pue' to mpo'inca omea. Uma-pi mingki' ria to mpekune' ba napa-napa hi Iko. Toe pai' kipangala' ka'Iko-na to ngkai Alata'ala."

³¹,,Acum credeţi?`` le -a răspuns Isus.

³¹Na'uli' Yesus: "Ha mepangala' mpu'u-mokoi wae lau?

³²,,Iată că vine ceasul, şi a şi venit, cînd veţi fi risipiţi fiecare la ale lui; şi pe Mine Mă veţi lăsa singur; dar nu sînt singur, căci Tatăl este cu Mine.

³²Kiwoi! Rata mpai' tempo-na-- pai' toi-mi tempo-na-- koi' mpai' pagaa' -gaa' hore-hore nculii' hi tomi-ni, pai' Aku' nipalahii hadudua-ku. Aga uma hadudua-ku mpu'u, apa' Tuama-ku mpodohei-a.

³³V'am spus aceste lucruri ca să aveţi pace în Mine. În lume veţi avea necazuri; dar îndrăzniţi, Eu am biruit lumea.``

³³Hawe'ea toi ku'uli' -kokoi, bona mporata-koi kalompea' tuwu' ngkai posidaia' -ni hante Aku'. Bula-ni hi rala dunia' toi-pidi, bate rabalinai' -koi. Aga pakaroho nono-ni, apa' kudagi-mi dunia' toi."