¹A treia zi s'a făcut o nuntă în Cana din Galilea. Mama lui Isus era acolo.

¹Timpaliu ro'eo ngkai toe, ria susa' poncamokoa hi ngata Kana hi tana' Galilea. Tina-na Yesus mpokaralai susa' toe.

²Şi la nuntă a fost chemat şi Isus cu ucenicii Lui.

²Pai' Yesus hante ana'guru-na, rakio' wo'o-ra-rawo ngkaralai susa' toe.

³Cînd s'a isprăvit vinul, mama lui Isus I -a zis: ,,Nu mai au vin.``

³Bula-ra mosusa' toe, naka'otii-ramo ue anggur. Tina-na Yesus mpo'uli' -ki Yesus: "Naka'otii-ra ue anggur."

⁴Isus i -a răspuns: ,,Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu Mi -a venit încă ceasul.``

⁴Na'uli' Yesus: "Napa pai' nu'uli' -ka hewa tetu-e, Ina'? Ko'ia rata tempo-na kupopo'incai-ra kahema-ku."

⁵Mama lui a zis slugilor: ,,Să faceţi orice vă va zice``.

⁵Ngkai ree, na'uli' tina-na Yesus mpo'uli' -raka topobago: "Napa-napa mpai' to nahubui-kokoi Yesus, nibabehi-e'!"

⁶Şi acolo erau şase vase de piatră, puse după obiceiul de curăţire al Iudeilor; şi în fiecare vas încăpeau cîte două sau trei vedre.

⁶Hi tomi toe, ria ono meha' pontu'ua ue to rababehi ngkai watu. Pontu'ua ue toe rapake' rapontu'ui ue pobohoi' witi' pai' pale, ntuku' ada-ra to Yahudi. Kawori' ihi' -na, nte ha'atu lite butu meha' -na.

⁷Isus le -a zis: ,,Umpleţi vasele acestea cu apă``. Şi le-au umplut pînă sus.

⁷Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka topobago toera: "Ihii' pontu'ua ue tetu lau hante ue." Ra'ihii' mpu'u-mi rapoponu'.

⁸,,Scoateţi acum``, le -a zis El, şi ,,aduceţi nunului.`` Şi i-au adus:

⁸Oti toe, na'uli' wo'o-miraka: "Tolou' hangkedi', keni hilou hi tompohawai' susa'." Ratolou' mpu'u-mi pai' rakeni hilou hi topohawa'.

⁹Nunul, dupăce a gustat apa făcută vin, -el nu ştia de unde vine vinul acesta (slugile însă, cari scoseseră apa, ştiau), -a chemat pe mire,

⁹Topohawa' toei mpemita ue to rakeni-ki. Bela-pi ue nonto, mobali' -mi mewali ue anggur. Aga uma-hawo na'incai kangkaiapa-na, muntu' topobago-wadi to mpo'inca. Ka'oti-na mpemita ue anggur toe, mekio' -i mpokio' topemua',

¹⁰şi i -a zis: ,,Orice om pune la masă întîi vinul cel bun; şi, după ce oamenii au băut bine, atunci pune pe cel mai puţin bun; dar tu ai ţinut vinul cel bun pînă acum.``

¹⁰pai' na'uli' -ki: "Kabiasaa-ta-hawo, anggur to motomo' -di-hawo to ri'ulu ratua-raka torata. Ane oha-ra-damo nginu, pai' lako' ratua to uma ncako motomo'. Hiaa' iko-kona mpotalaa anggur to motomo', pai' lako' tempo toi-di nupewai' ratua!"

¹¹Acest început al semnelor Lui l -a făcut Isus în Cana din Galilea. El Şi -a arătat slava Sa, şi ucenicii Lui au crezut în El.

¹¹Yesus mpobabehi tanda mekoncehi toe hi ngata Kana hi tana' Galilea. Toe-mi tanda mekoncehi to lomo' -na to nababehi. Hante tanda toe napopohiloi kabaraka' -na, pai' ana'guru-na mepangala' hi Hi'a.

¹²După aceea, S'a pogorît la Capernaum, împreună cu mama, fraţii şi ucenicii Lui; şi acolo n'au rămas multe zile.

¹²Hudu susa' toe, hilou-imi hi ngata Kapernaum hante tina-na, ompi' -na pai' ana'guru-na. Mo'oha' hi ree-ramo ba hangkuja mengi.

¹³Paştele Iudeilor erau aproape; şi Isus S'a suit la Ierusalim.

¹³Neo' rata-mi tempo-na eo bohe agama Yahudi to rahanga' Eo Paskah. Jadi', hilou-imi Yesus hi Yerusalem mpokaralai eo bohe toe.

¹⁴În Templu a găsit pe cei ce vindeau boi, oi şi porumbei, şi pe schimbătorii de bani şezînd jos.

¹⁴Hi berewe Tomi Alata'ala, mpohilo-i tauna to mpobalu' japi, bima pai' danci mangkebodo. Ria wo'o tauna to mposula' doi mohura hi ree.

¹⁵A făcut un bici de ştreanguri, şi i -a scos pe toţi afară din Templu, împreună cu oile şi boii; a vărsat banii schimbătorilor, şi le -a răsturnat mesele.

¹⁵Yesus mpobabehi poweba' ngkai koloro, pai' nawuso omea-ra ngkai berewe Tomi Alata'ala, hante bima pai' japi-ra. Meja' -ra toposula' doi nabilingko, alaa-na pahawu' -hawu' -mi doi-ra.

¹⁶Şi a zis celor ce vindeau porumbei: ,,Ridicaţi acestea de aici, şi nu faceţi din casa Tatălui Meu o casă de negustorie.``

¹⁶Na'uli' -raka topobabalu' danci mangkebodo: "Koi', keni omea tetu lau hilou hi mali-na! Tomi Tuama-ku neo' niponcawa tomi pobabalua'!"

¹⁷Ucenicii Lui şi-au adus aminte că este scris: ,,Rîvna pentru casa Ta Mă mănîncă pe Mine.``

¹⁷Ana'guru-na mpokiwoi lolita Buku Tomoroli' to mpo'uli' hewa tohe'i: "Dede' nono-ku, apa' kupe'ahi' Tomi-nu Pue'."

¹⁸Iudeii au luat cuvîntul, şi I-au zis: ,,Prin ce semn ne arăţi că ai putere să faci astfel de lucruri?``

¹⁸Ngkai ree, topoparenta to Yahudi mpo'uli' -ki Yesus: "Napa ntoto-kowo huraa-nu mpobabehi tetu-e? Ane ria mpu'u huraa-nu, popohiloi-kai tanda mekoncehi!"

¹⁹Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Stricaţi Templul acesta, şi în trei zile îl voi ridica.``

¹⁹Na'uli' Yesus: "Gero-mi-hana Tomi Alata'ala toi, nihilo moto mpai' kadupa' -na rala-na tolu eo kuwangu nculii'."

²⁰Iudeii au zis: ,,Au trebuit patruzeci şi şase de ani, ca să se zidească Templul acesta, şi Tu îl vei ridica în trei zile?``

²⁰Konce-ra topoparenta to Yahudi, ra'uli': "Beiwa!? Tomi Alata'ala toi rawangu rala-na opo' mpulu' ono mpae, hiaa' nu'uli' -kona nuwangu nculii' rala-na tolu eo-wadi?"

²¹Dar El le vorbea despre Templul trupului Său.

²¹Api' woto-nadi to nawalatu Yesus, mpokahangai' Tomi Alata'ala-e.

²²Tocmai de aceea, cînd a înviat din morţi, ucenicii Lui şi-au adus aminte că le spusese vorbele acestea; şi au crezut Scriptura şi cuvintele pe cari le spusese Isus.

²²Ngkabokoa' -na ngkai toe, katuwu' -na nculii' mpu'u-mi Yesus, ana'guru-na mpokiwoi lolita-na toe-e. Ngkai ree rapangala' -mi napa to te'uki' hi rala Buku Tomoroli' pai' napa to na'uli' Yesus.

²³Pe cînd era Isus în Ierusalim, la praznicul Paştelor, mulţi au crezut în Numele Lui; căci vedeau semnele pe cari le făcea.

²³Bula-na Yesus hi Yerusalem mpokaralai Eo Paskah toe, wori' tauna to mepangala' hi Hi'a, apa' rahilo tanda-tanda mekoncehi to nababehi.

²⁴Dar Isus nu Se încredea în ei, pentrucă îi cunoştea pe toţi.

²⁴Aga Yesus uma mpangala' -ra, apa' na'inca nono hawe'ea tauna.

²⁵Şi n'avea trebuinţă să -I facă cineva mărturisiri despre niciun om, fiindcă El însuş ştia ce este în om.

²⁵Uma mingki' kahadua-na to mpo'uli' -ki kabeiwa-na manusia', apa' na'inca ami' napa to hi rala nono manusia'.