¹Între Farisei era un om cu numele Nicodim, un fruntaş al Iudeilor.

¹Ria hadua tauna to rahanga' Nikodemus. Nikodemus toei, to Parisi pai' pangkeni agama Yahudi.

²Acesta a venit la Isus, noaptea, şi I -a zis: ,,Învăţătorule, ştim că eşti un Învăţător, venit dela Dumnezeu; căci nimeni nu poate face semnele pe cari le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.``

²Rala-na hamengi, rata-i mpohirua' -ki Yesus, na'uli' -ki: "Guru, to ki'inca, Iko hadua guru to nasuro Alata'ala, apa' uma ria tauna to bisa mpobabehi tanda mekoncehi hewa to nubabehi, ane uma-i nadohei Alata'ala."

³Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Adevărat, adevărat îţi spun că, dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea Împărăţia lui Dumnezeu.``

³Na'uli' Yesus mpo'uli' -ki: "Makono mpu'u lolita-ku toi: Ane tauna uma putu nculii', uma-i mpai' jadi' ntodea Alata'ala hi rala Kamagaua' -na."

⁴Nicodim I -a zis: ,,Cum se poate naşte un om bătrîn? Poate el să intre a doua oară în pîntecele maicii sale, şi să se nască?``

⁴Na'uli' Nikodemus: "Ha beiwa-hawo tauna to motu'a-mi putu nculii' -e? Ha bisa-i mempuna' hi rala puanaka tina-na, pai' -i putu karongkani-nae?"

⁵Isus i -a răspuns: ,,Adevărat, adevărat îţi spun, că, dacă nu se naşte cineva din apă şi din Duh, nu poate să intre în Împărăţia lui Dumnezeu.

⁵Na'uli' Yesus: "Makono mpu'u lolita-ku toi: Ane tauna uma putu hante ue pai' hante baraka' Inoha' Alata'ala, uma-i jadi' ntodea Alata'ala hi rala Kamagaua' -na.

⁶Ce este născut din carne, este carne, şi ce este născut din Duh, este duh.

⁶Manusia' tuwu' hi rala dunia' toi, apa' putu ngkai totu'a-na. Tapi' katuwua' kao' -na to bo'u narata ngkai Inoha' Tomoroli'.

⁷Nu te mira că ţi-am zis: ,,Trebuie să vă naşteţi din nou.

⁷Jadi', neo' nupokakonce lolita-ku tohe'i to mpo'uli': koi' omea kana putu nculii'.

⁸Vîntul suflă încotro vrea, şi -i auzi vuietul; dar nu ştii de unde vine, nici încotro merge. Tot aşa este cu oricine este născut din Duhul.``

⁸Rapa' -na ngolu', mewui hiapa kalaua-na. Wule' sere-na ta'epe, uma ta'incai kangkaiapa-na ba hilou hiapa-i. Wae wo'o hante tauna to putu ngkai baraka' Inoha' Alata'ala."

⁹Nicodim I -a zis: ,,Cum se poate face aşa ceva?``

⁹Na'uli' Nikodemus: "Beiwa wo'o-hawo kawali-na tetu-e?"

¹⁰Isus I -a răspuns: ,,Tu eşti învăţătorul lui Israel, şi nu pricepi aceste lucruri?

¹⁰Na'uli' Yesus: "Iko-le hadua guru to Israel to rabila', hiaa' uma-di-kona nu'incai batua-na lolita-ku toi-e!

¹¹Adevărat, adevărat îţi spun, că noi vorbim ce ştim, şi mărturisim ce am văzut; şi voi nu primiţi mărturia noastră.

¹¹Makono mpu'u lolita-ku toi: Kai' mpo'uli' napa to ki'inca, kilolita napa to kihilo. Hiaa' uma-di nipangalai' lolita-kai.

¹²Dacă v'am vorbit despre lucruri pămînteşti şi nu credeţi, cum veţi crede cînd vă voi vorbi despre lucrurile cereşti?

¹²Ane kututura-kokoi napa to jadi' hi dunia', uma nipangala'. Peliu-liu-nami mpai' ane kututura-kokoi napa to jadi' hi suruga.

¹³Nimeni nu s'a suit în cer, afară de Cel ce S'a pogorît din cer, adică Fiul omului, care este în cer.

¹³Uma ria haduaa tauna hi dunia' to manake' hilou hi suruga. Muntu' Aku' -wadi to mpo'inca napa to jadi' hi suruga, apa' Aku' Ana' Manusia' to mo'oha' hi suruga ngkai owi pai' to mana'u tumai ngkai suruga.

¹⁴Şi, după cum a înălţat Moise şarpele în pustie, tot aşa trebuie să fie înălţat şi Fiul omului,

¹⁴"Owi hi papada to wao', nabi Musa mpobabehi lence ule ngkai ngkala, pai' natu'u hi doe hampole kaju pai' natunya' napopokore. Hema-hema to natilo' ule, ane rangoa' lence ule ngkala toe, tuwu' moto-ra. Jadi', hewa ule ngkala toe rapokalangko owi, wae wo'o mpai' Aku' Ana' Manusia' kana rapokalangko,

¹⁵pentruca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţa vecinică.

¹⁵bona hema-hema to mepangala' hi Aku' mporata katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na."

¹⁶Fiindcă atît de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentruca oricine crede în El, să nu piară, ci să aibă viaţa vecinică.

¹⁶Hewa toi-mi Alata'ala mpoka'ahi' hawe'ea tauna hi dunia', alaa-na napewai' Ana' -na to Hadudua, bona hema-hema to mepangala' hi Ana' -na toe, uma-ra mporata huku', tapi' mporata-ra katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na.

¹⁷Dumnezeu, în adevăr, n'a trimes pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca lumea să fie mîntuită prin El.

¹⁷Bela patuju-na Alata'ala mposuro Ana' -na tumai hi dunia' bona mpohuku' manusia'. Patuju-na mposuro Ana' -na tumai-le, bona mpohore manusia' ngkai huku' jeko' -ra.

¹⁸Oricine crede în El, nu este judecat; dar cine nu crede, a şi fost judecat, pentrucă n'a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.

¹⁸Tauna to mepangala' hi Ana' Alata'ala, uma-ra rahuku'. Aga tauna to uma mepangala', monoa' -mi kanahuku' -ra Alata'ala, apa' uma-ra dota mepangala' hi Ana' Alata'ala to Hadudua toei.

¹⁹Şi judecata aceasta stă în faptul că, odată venită Lumina în lume, oamenii au iubit mai mult întunerecul decît lumina, pentrucă faptele lor erau rele.

¹⁹Rata-imi hi dunia' mpokeni baja hi hawe'ea tauna. Tapi' manusia' mpokono-pi bengi ngkai baja, apa' dada'a kehi-ra. Toe pai' Alata'ala mpohuku' -ra.

²⁰Căci oricine face răul, urăşte lumina, şi nu vine la lumină, ca să nu i se vădească faptele.

²⁰Hawe'ea tauna to mpobabehi kehi to dada'a, mpokahuku' baja. Uma-ra dota rata hi kabajaa-na, bona neo' mpai' kahiloa kehi-ra to dada'a.

²¹Dar cine lucrează după adevăr, vine la lumină, pentruca să i se arate faptele, fiindcă sînt făcute în Dumnezeu.``

²¹Tauna to monoa' kehi-ra rata hi kabajaa-na, bona kahiloa po'ingku-ra pai' bona monoto-mi kampotuku' -ra konoa Alata'ala.

²²După aceea Isus, şi ucenicii Lui, a venit în ţinutul Iudeii; şi stătea acolo cu ei şi boteza.

²²Oti toe, Yesus pai' ana'guru-na hilou hi tana' Yudea. Bula-ra hi ree, meniu' -ra mponiu' tauna to doko' jadi' topetuku' -na.

²³Ioan boteza şi el în Enon, aproape de Salim, pentrucă acolo erau multe ape; şi oamenii veneau ca să fie botezaţi.

²⁴Nto'u toe, Yohanes Topeniu' ko'ia-i ratarungku'. Meniu' -i hi ngata Ainon, uma molaa ngkai ngata Salim, apa' hi ree wori' ue. Butu eo-na tauna hilou mpopeniu' hi Yohanes.

²⁴Căci Ioan încă nu fusese aruncat în temniţă.

²⁵Rala-na ha'eo, ba hangkuja dua ana'guru Yohanes momehono' hante to Yahudi mpomehonoi' ada peniu' rala agama.

²⁵Între ucenicii lui Ioan şi între un Iudeu, s'a iscat o neînţelegere cu privire la curăţire.

²⁶Hilou-ramo hi Yohanes ra'uli' -ki: "Guru, nukiwoi-pidi wengi tauna to dohe-ta hi dipo ue Yordan, to nutudo' -kakaie? Oe-imi ria, meniu' wo'o-i-hawo, pai' kawoo-woria' tauna lou hi Hi'a!"

²⁶Au venit deci la Ioan şi i-au zis: ,,Învăţătorule, Celce era cu tine dincolo de Iordan, şi despre care ai mărturisit tu, iată că botează, şi toţi oameni se duc la El.``

²⁷Na'uli' Yohanes: "Kita' manusia' uma mporata napa-napa ane uma pewai' -na Alata'ala.

²⁷Drept răspuns, Ioan i -a zis: ,,Omul nu poate primi decît ce -i este dat din cer.

²⁸Ni'epe moto-mi wengi lolita-ku. Ku'uli': aku' bela Magau' Topetolo'. Pai' -a tumai-kuwo-le, tumai meri'ulu ngkai Hi'a mporodo-ki ohea-na.

²⁸Voi înşivă îmi sînteţi martori că am zis: ,,Nu sînt eu Hristosul, ci sînt trimes înaintea Lui.

²⁹"Ane rapa' -na hi susa' poncamokoa, topemua' -di-hana to jadi' poko-na, apa' hi'a-mi pue' tobine to rapemuai'. Ane bale-na topemua' -hawo-le, mokore-i mpopanene' -wadi-ki-hawo pai' mpe'epei hawa' -na. Pai' goe' -i mpo'epe libu' topemua'. Wae-mi-kuwo aku' -e, aku' hewa bale-na topemua'. Goe' -a, pai' gana kagoea' -ku, apa' kawoo-woria' tauna mpotuku' -i Yesus.

²⁹Cine are mireasă, este mire; dar prietenul mirelui, care stă şi -l ascultă, se bucură foarte mult cînd aude glasul mirelui: şi această bucurie, care este a mea, este deplină.

³⁰Hi'a-mi to kana tepaiwongko tuwu' -na, pai' aku' kana tepai'ara' tuwu' -ku."

³⁰Trebuie ca El să crească, iar eu să mă micşorez.

³¹Yesus, Hi'a-mi to tumai ngkai suruga, pai' meliu tuwu' -na ngkai hawe'ea. Tauna to ngkai dunia', bate manusia' biasa, pai' lolita-na mpololita napa-napa to jadi' hi dunia'. Aga Yesus, ngkai suruga-i-hana, pai' meliu tuwu' -na ngkai hawe'ea.

³¹Celce vine din cer, este mai pe sus de toţi; celce este depe pămînt, este pămîntesc, şi vorbeşte ca de pe pămînt. Celce vine din cer, este mai pe sus de toţi.

³²Lolita-na mpololita napa to nahilo pai' to na'epe, tapi' uma ria to mpangala' lolita-na.

³²El mărturiseşte ce a văzut şi a auzit, şi totuş nimeni nu primeşte mărturia Lui.

³³Aga hema to mpangala' lolita-na mpo'uli': "Bate makono-hanale lolita Alata'ala-e."

³³Cine primeşte mărturia Lui, adevereşte prin aceasta că Dumnezeu spune adevărul.

³⁴Apa' Hi'a-mi to nasuro Alata'ala mpohowa' lolita-na, pai' Alata'ala mpowai' -i Inoha' Tomoroli' hante uma ria huka' -na.

³⁴Căci Acela, pe care L -a trimes Dumnezeu, vorbeşte cuvintele lui Dumnezeu, pentrucă Dumnezeu nu -I dă Duhul cu măsură.

³⁵Alata'ala to Tuama mpoka'ahi' Ana' -na, pai' nawai' -imi hawe'ea kuasa-na.

³⁵Tatăl iubeşte pe Fiul, şi a dat toate lucrurile în mîna Lui.

³⁶Tauna to mepangala' hi Ana' -na toei, mporata-ramo katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na. Tauna to uma mengkoru hi Ana' -na toei, uma-ra mporata katuwua'. Mporata roe Alata'ala lau-rada duu' kahae-hae-na.

³⁶Cine crede în Fiul, are viaţa vecinică; dar cine nu crede în Fiul, nu va vedea viaţa, ci mînia lui Dumnezeu rămîne peste el.``