¹Domnul a aflat că Fariseii au auzit că El face şi botează mai mulţi ucenici decît Ioan.

¹To Parisi mpo'epe kawoo-woria' tauna to hilou mpopeniu' hi Yesus jadi' topetuku' -na, alaa-na meliu-pi kawori' -na topetuku' -na Yesus ngkai topetuku' -na Yohanes Topeniu'.

²Însă Isus nu boteza El însuş, ci ucenicii Lui.

²(Kakoo-kono-na, bela-hawo Yesus to meniu', ana'guru-na to meniu'.)

³Atunci a părăsit Iudea, şi S'a întors în Galilea.

³Jadi', kana'inca-na Yesus kara'epe-nami to Parisi kareba toe, malai-imi ngkai tana' Yudea hilou nculii' hi tana' Galilea.

⁴Fiindcă trebuia să treacă prin Samaria,

⁴Rala pomako' -na tohe'e, kana mpotara tana' Samaria-i.

⁵a ajuns lîngă o cetate din ţinutul Samariei, numită Sihar, aproape de ogorul, pe care -l dăduse Iacov fiului său Iosif.

⁶Neo' tebua' -mi eo-na, rata-imi hi ngata to Samaria to rahanga' Sikar, uma molaa ngkai tana' to napewai' Yakub owi hi Yusuf ana' -na. Hi mali ngata toe, ria hameha' buwu to rahanga' buwu Yakub. Mohura-imi Yesus hi wiwi' buwu toe, apa' lenge' -imi momako'.

⁶Acolo se afla fîntîna lui Iacov. Isus, ostenit de călătorie, şedea lîngă fîntînă. Era cam pe la ceasul al şaselea.

⁸Ana'guru-na kaliliu hilou hi ngata me'oli pongkoni'. Ko'ia mahae, rata hadua tobine to Samaria tumai ntomu'. Na'uli' Yesus mpo'uli' -ki: "Totina, wai' -a-kuwo ue ku'inu."

⁷A venit o femeie din Samaria să scoată apă. ,,Dă-Mi să beau``, i -a zis Isus.

⁹Konce tobine toei, apa' biasa-na to Yahudi morungku mposigalo-raka to Samaria. Toe pai' na'uli': "Iko to Yahudi, aku' to Samaria-a. Napa pai' daho' -ko mperapii' -a ue?"

⁸Căci ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere de ale mîncării.

¹⁰Na'uli' Yesus: "Ane ke nu'inca kabohe rasi' to nawai' Alata'ala, pai' ane nu'inca-a kahema-ku Aku' to mperapii' -ko ue, tantu merapi' wo'o-ko-kowo hi Aku', pai' kuwai' -ko ue to tuwu'."

⁹Femeia Samariteancă I -a zis: ,,Cum Tu, Iudeu, ceri să bei dela mine, femeie Samariteancă?`` -Iudeii, în adevăr, n'au legături cu Samaritenii.

¹¹Na'uli' tobine toei: "Ngkaiapa-kona ue to tuwu' to nu'uli' tetu-e, bo uma-di ria potolou' -nue, hiaa' buwu toi monala-hana.

¹⁰-Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Dacă ai fi cunoscut tu darul lui Dumnezeu, şi Cine este Cel ce-ţi zice: ,Dă-Mi să beau!` tu singură ai fi cerut să bei, şi El ţi-ar fi dat apă vie.``

¹²Buwu toi sosora ngkai Yakub, ntu'a-kai owi. Hi'a nginu ue ngkai rei moto-i-hawo, wae wo'o ana' -na pai' porewua-na. Ha nu'uli' -kona meliu kabohe tuwu' -nu ngkai Yakub, pai' ma'ala-ko mpewai' ue to meliu kalompe' -na ngkai ue buwu toi-e?"

¹¹,,Doamne``, I -a zis femeia, ,,n'ai cu ce să scoţi apă, şi fîntîna aste adîncă; de unde ai putea să ai dar această apă vie?

¹³Na'uli' Yesus: "Hawe'ea tauna to nginu ue ngkai buwu toi, ngkamara nculii' -ra-pidi mpai'.

¹²Eşti Tu oare mai mare decît părintele nostru Iacov, care ne -a dat fîntîna aceasta, şi a băut din ea el însuş şi feciorii lui şi vitele lui?``

¹⁴Tapi' hema to mpo'inu ue to kuwai' -raka, uma-rapa ngkamara duu' kahae-hae-na. Apa' ue to kuwai' -raka toe, jadi' ue tuwu' to mo'ili ncuu hi rala nono-ra-- batua-na, mporata-ra katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na."

¹³Isus i -a răspuns: ,,Oricui bea din apa aceasta, îi va fi iarăş sete.

¹⁵Na'uli' tobine toei: "Ane wae, wai' -ama-kuna ue tetu, bona uma-apa ngkamara oa', pai' uma-apa mingki' tumai ntomu' butu eo-na hi rehe'i."

¹⁴Dar oricui va bea din apa, pe care i -o voi da Eu, în veac nu -i va fi sete; ba încă apa, pe care i -o voi da Eu, se va preface în el într'un izvor de apă, care va ţîşni în viaţa vecinică.``

¹⁶Na'uli' Yesus: "Koi' ulu, kio' tomane-nu, pai' -ko nculii' tumai."

¹⁵,,Doamne``, I -a zis femeia, ,,dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete, şi să nu mai vin pînă aici să scot.``

¹⁷Na'uli' tobine toei: "Uma-kuna motomanei-a." Na'uli' Yesus: "Makono-di,

¹⁶,,Du-te``, i -a zis Isus, ,,de cheamă pe bărbatul tău, şi vino aici``.

¹⁸apa' lima ngkani-mokole motomanei-e, pai' tomane-nu tetu-e lou, bela tomane-nu moto. Jadi', makono lia lolita-nu we'i-e."

¹⁷Femeia I -a răspuns: ,,N'am bărbat.`` Isus i -a zis: ,,Bine ai zis că n'ai bărbat.

¹⁹Na'uli' tobine toei: "Ei', nabi-ko-tawo'!

¹⁸Pentrucă cinci bărbaţi ai avut; şi acela, pe care -l ai acum, nu-ţi este bărbat. Aici ai spus adevărul.``

²⁰Kai' to Samaria, mepue' hi bulu' tohe'i moto-ka-kaiwo, hi bulu' pepuea' ntu'a-kai. Hiaa' koi' to Yahudi mpo'uli', kana hi Yerusalem-wadi pepuea' to makono."

¹⁹,,Doamne``, I -a zis femeia, ,,văd că eşti prooroc.

²¹Na'uli' Yesus: "Pangala' -mi lolita-ku toi: Rata mpai' tempo-na, uma-pi wule' hi Yerusalem-wadi tauna mpopue' Alata'ala, uma wo'o hi bulu' toi-wadi.

²⁰Părinţii noştri s'au închinat pe muntele acesta; şi voi ziceţi că în Ierusalim este locul unde trebuie să se închine oamenii.``

²²Koi' to Samaria, uma ni'incai kahema-na to nipue'. Kai' to Yahudi, ki'inca kahema-na to kipue', apa' ria pojanci Alata'ala to mpo'uli' kalompea' manusia' mehuwu ngkai laintongo' to Yahudi.

²¹,,Femeie``, i -a zis Isus, ,,crede-Mă că vine ceasul cînd nu vă veţi închina Tatălui, nici pe muntele acesta, nici în Ierusalim.

²³Tapi' rata mpai' tempo-na-- pai' toi-mi tempo-na-- tauna to mepue' mpu'u-mpu'u hi Alata'ala to Tuama, kana mpopue' -i hante kuasa Inoha' Tomoroli', pai' ntuku' ohea to makono. Pepue' to hewa toe-mi to napokono Alata'ala to Tuama.

²²Voi vă închinaţi la ce nu cunoaşteţi; noi ne închinăm la ce cunoaştem, căci Mîntuirea vine dela Iudei.

²⁴Alata'ala, Hi'a-mi Inoha'. Jadi', tauna to mpopue' -i, kana mepue' hante kuasa Inoha' Tomoroli' pai' ntuku' ohea to makono."

²³Dar vine ceasul, şi acum a şi venit, cînd închinătorii adevăraţi se vor închina Tatălui în duh şi în adevăr; fiindcă astfel de închinători doreşte şi Tatăl.

²⁵Na'uli' tobine toei: "Io', to ku'inca-na, rata mpai' Magau' Topetolo', to rahanga' Kristus. Ane rata-ipi mpai', Hi'a to mpakanoto omea hi kita'."

²⁴Dumnezeu este Duh; şi cine se închină Lui, trebuie să I se închine în duh şi în adevăr.``

²⁶Na'uli' Yesus: "Aku' -mile toi-e, to mpololitai-ko wae-e lau."

²⁵,,Ştiu``, i -a zis femeia, ,,că are să vină Mesia, (căruia I se zise Hristos); cînd va veni El, are să ne spună toate lucrurile.``

²⁷Bula-ra mololita, rata-ramo ana'guru-na ngkai ngata. Konce-ra mpohilo Yesus mpololitai hadua tobine. Aga uma haduaa to daho' mpopekune' tobine toei ba napa paraluu-na. Uma wo'o-ra daho' mpekune' Yesus ba napa pai' napololitai-i.

²⁶Isus i -a zis: ,,Eu, cel care vorbesc cu tine, sînt Acela.``

²⁸Ngkai ree, tobine toei mpalahii-mi pontomua' -na hi ree, ncaliu hilou hi ngata mpo'uli' -raka hingka ngata-na:

²⁷Atunci au venit ucenicii Lui, şi se mirau că vorbea cu o femeie. Totuş nici unul nu I -a zis: ,,Ce căuţi?`` sau: ,,Despre ce vorbeşti cu ea?``

²⁹"Kita hilou mpohilo tauna to mpolohu-ka hawe'ea gau' -ku. Meka' ba lue' Hi'a mpu'u-mi Magau' Topetolo' -e!"

²⁸Atunci femeia şi -a lăsat găleata, s'a dus în cetate, şi a zis oamenilor:

³⁰Toe pai' hilou-ramo hi mali ngata doko' mpohirua' -ki Yesus.

²⁹,,Veniţi de vedeţi un om, care mi -a spus tot ce am făcut; nu cumva este acesta Hristosul?``

³¹Lingku' -na tobine toe hilou hi rala ngata, ana'guru-na Yesus mpo'uli' -ki: "Guru, mai-tamo ngkoni'."

³⁰Ei au ieşit din cetate, şi veneau spre El.

³²Aga na'uli' Yesus: "Ria-ka-kuna koni' -ku to uma ni'incai."

³¹În timpul acesta, ucenicii Îl rugau să mănînce, şi ziceau: ,,Învăţătorule, mănîncă!``

³³Momepekune' -ramo ana'guru-na ra'uli': "Hema-die to mpowai' -i pongkoni' -e?"

³²Dar El le -a zis: ,,Eu am de mîncat o mîncare, pe care voi n'o cunoaşteţi.``

³⁴Toe pai' Yesus mpo'uli' -raka: "Pongkoni' -kule, mpotuku' konoa Pue' Ala to mposuro-a, pai' mposipolea pobago to nawai' -ka.

³³Ucenicii au început să-şi zică deci unii altora: ,,Nu cumva I -a adus cineva să mănînce?``

³⁵Koi' biasa mpo'uli' lolita bulawa toi: Opo' mula-damo pai' lako' mepae-ta. Aga Aku' mpo'uli' -kokoi: Naa-dile, oe lau bonea to mperenene-damo pae-na pai' to hangaa rapepae-damo.

³⁴Isus le -a zis: ,,Mîncarea Mea este să fac voia Celui ce M'a trimes, şi să împlinesc lucrarea Lui.

³⁶Tauna to mepae bate mporata gaji' -ra, alaa-na topepae pai' to ntuja' goe' hangkaa-ngkania. Wua' to rapepae, batua-na, tauna to mporata katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-na.

³⁵Nu ziceţi voi că mai sînt patru luni pînă la seceriş? Iată, Eu vă spun: Ridicaţi-vă ochii, şi priviţi holdele, cari sînt albe acum, gata pentru seceriş.

³⁷Jadi', makono lolita bulawa to mpo'uli': 'Kahadua-na to ntuja', kahadua-na to mpepae.'

³⁶Cine seceră, primeşte o plată, şi strînge roadă pentru viaţa vecinică; pentruca şi cel ce samănă şi celce seceră să se bucure în acelaş timp.

³⁸Kuhubui-koi mpepae to bela tinuja' -ni. Tau ntani' -na to mpotuja', koi' to mpepae wua' pobago-ra."

³⁷Căci în această privinţă, este adevărată zicerea: ,Unul samănă, iar altul seceră`.

³⁹Hi ngata to Samaria toe, wori' tauna to mepangala' hi Yesus, apa' ra'epe lolita tobine toe we'i to mpo'uli': "Nalohu-maka hawe'ea gau' -ku."

³⁸Eu v'am trimes să seceraţi acolo unde nu voi v'aţi ostenit; alţii s'au ostenit, şi voi aţi intrat în osteneala lor.``

⁴⁰Jadi', kahilou-rami mpohirua' -ki Yesus, pai' raperapi' bona mehani-i hi ngata-ra. Mehani mpu'u-imi hi ree romengia.

³⁹Mulţi Samariteni din cetatea aceea au crezut în Isus din pricina mărturiei femeii, care zicea: ,,Mi -a spus tot ce am făcut.``

⁴¹Ngkai ree, kawoo-woria' tena pue' ngata to mepangala' hi Yesus, apa' ra'epe moto-mi lolita-na.

⁴⁰Cînd au venit Samaritenii la El, L-au rugat să rămînă la ei. Şi El a rămas acolo două zile.

⁴²Ra'uli' mpo'uli' -ki tobine toei: "Wae lau kipangala' mpu'u-mi, uma muntu' ngkai lolita-nu iko-wadi. Apa' ki'epe ntilinga moto-mi lolita-na, pai' ki'inca Kahi'a-na mpu'u-mi Magau' Tompohore manusia' ngkai huku' jeko' -ra."

⁴¹Mult mai mulţi au crezut în El din pricina cuvintelor Lui.

⁴³Timpaliu romengia hi Samaria, Yesus mpokaliliu pomako' -na hilou hi tana' Galilea.

⁴²Şi ziceau femeii: ,,Acum nu mai credem din pricina spuselor tale, ci din pricină că L-am auzit noi înşine, şi ştim că acesta este în adevăr Hristosul, Mîntuitorul lumii.``

⁴⁴Ria hangkani Yesus mpo'uli': "Hadua nabi uma biasa rabila' hi ngata-na moto."

⁴³După aceste două zile, Isus a plecat de acolo, ca să se ducă în Galilea.

⁴⁵Jadi', karata-na hi Galilea, tauna mpotarima-i hante kagoe' nono-ra, apa' ria-ra wengi hi Yerusalem mpokaralai eo bohe Paskah, pai' mpohilo hante mata-ra moto-mi hawe'ea anu mekoncehi to nababehi hi ria nto'u toe.

⁴⁴Căci El însuş spusese că un prooroc nu este preţuit în patria sa.

⁴⁶Rata wo'o-imi Yesus hi ngata Kana hi Galilea, hi ngata pompobalia' -na ue jadi' anggur. Uma molaa ngkai Kana toe, ria hadua topohawa' hi ngata Kapernaum, to mobago hi tomi raja, peda' gaga ana' -na.

⁴⁵Cînd a ajuns în Galilea, a fost primit bine de Galileeni, cari văzuseră tot ce făcuse la Ierusalim în timpul praznicului; căci fuseseră şi ei la praznic.

⁴⁷Kana'epe-na topohawa' toei karata-na Yesus hi Galilea ngkai Yudea, hilou-imi hi ngata Kana mpohirua' -ki, na'uli' -ki: "Pue', hilou-ta hi Kapernaum, nupaka'uri' -ka-kuwo ana' -ku, apa' neo' mate-imi."

⁴⁶Isus S'a întors deci în Cana din Galilea, unde prefăcuse apa în vin. În Capernaum era un slujbaş împărătesc, al cărui fiu era bolnav.

⁴⁸Na'uli' Yesus mpo'uli' -ki: "Ane uma-koi mpohilo tanda mekoncehi pai' anu mobaraka', uma oa' -koi mepangala'!"

⁴⁷Slujbaşul acesta a aflat că Isus venise din Iudea în Galilea, s'a dus la El, şi L -a rugat să vină şi să tămăduiască pe fiul lui, care era pe moarte.

⁴⁹Na'uli' topohawa' toei: "Pue', hilou-tamo sohi', mate mpai' ana' -ku!"

⁴⁸Isus i -a zis: ,,Dacă nu vedeţi semne şi minuni, cu niciun chip nu credeţi!``

⁵⁰Na'uli' Yesus: "Nculii' -moko, mo'uri' -imi ana' -nu." Napangala' mpu'u-mi topohawa' toei lolita Yesus, pai' nculii' mpu'u-imi-hawo.

⁴⁹Slujbaşul împărătesc I -a zis: ,,Doamne, vino pînă nu moare micuţul meu.``

⁵¹Hi lengko ohea-i-pidi, ba hangkuja dua batua-na mpotomu-i, ra'uli' -ki: "Mo'uri' -imile ana' -nue!"

⁵⁰,,Du-te``, i -a zis Isus, ,,fiul tău trăieşte.`` Şi omul acela a crezut cuvintele pe cari i le spusese Isus, şi a pornit la drum.

⁵²Napekune' -ramo: "Jaa hangkuja-i mo'uri' -e?" Ra'uli': "Wengi, ba jaa satu mpo'eo tu, uma-ipi ngkelengi'."

⁵¹Pe cînd se pogora el, l-au întîmpinat robii lui, şi i-au adus vestea că fiul lui trăieşte.

⁵³Nakiwoi-mi topohawa', nto'u-na toe mpu'u-mi wengi Yesus mpo'uli' -ki: "Mo'uri' -imi ana' -nu." Ngkai ree, topohawa' toei pai' hira' hantomia, mepangala' -ramo hi Yesus.

⁵²El i -a întrebat de ceasul în care a început să -i fie mai bine. Şi ei i-au zis: ,,Ieri, în ceasul al şaptelea, l-au lăsat frigurile.``

⁵⁴Toe-mi tanda mekoncehi karongkani-na to nababehi Yesus hi Galilea karata-na ngkai Yudea.

⁵³Tatăl a cunoscut că tocmai în ceasul acela îi zisese Isus: ,,Fiul tău trăieşte``. Şi a crezut el şi toată casa lui.

⁵⁴Acesta este iarăş al doilea semn, făcut de Isus, după ce S'a întors din Iudea în Galilea.