¹În vremea aceea, cînd se strînseseră noroadele cu miile, aşa că se călcau unii pe alţii, Isus a început să spună ucenicilor Săi: ,,Mai întîi de toate, păziţi-vă de aluatul Fariseilor, care este făţărnicia.

¹Ngkai kamoncobu-ncobu-ra tauna to morumpu doko' mpohilo Yesus, mome'upi' -ra alaa-na momepopongko ngkawiti'. Nto'u toe, Yesus mpololitai ana'guru-na, na'uli': "Mo'inga' -inga' -koi hi ragi-ra to Parisi. Batua-na, neo' nituku' kehi-ra. Apa' hira' toe lompe' hi mali-na-wadi dada'a moto hi rala nono-ra.

²Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut.

²Tapi' hawe'ea kehi-ra to tewunii' bate kahiloa mpai'. Pai' hawe'ea to hi rala nono-ra bate telohu mpai'.

³De aceea, orice aţi spus la întunerec, va fi auzit la lumină; şi orice aţi grăit la ureche, în odăiţe, va fi vestit de pe acoperişul caselor.

³Jadi', napa to ni'uli' hi bengi-na bate ralohu hi eo-na. Pai' napa to niwara' -ki doo hi rala tomi to tehohoki, bate ratolele hobo' hi rala ngata.

⁴Vă spun vouă, prietenii Mei: Să nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi după aceea nu mai pot face nimic.

⁴"Ompi' -ompi', pe'epei lompe' lolita-ku: neo' -koi mpoka'eka' manusia' to doko' mpopatehi-koi, apa' hudu ree-wadi pakulea' -ra.

⁵Am să vă arăt de cine să vă temeţi. Temeţi-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeţi.

⁵Sampale-di to kana nipoka'eka', Alata'ala. Apa' mokuasa-i mpatehi-koi, pai' mokuasa wo'o-i mpotadi-koi hi rala naraka. Mpu'u ku'uli' -kokoi, Hi'a-mi to kana nipoka'eka'.

⁶Nu se vînd oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuş, niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu.

⁶"Lima ma'a rone biasa-na rapobalu' nte rompepa' doi see-wadi. Aga nau' wae, uma ria hama'aa to uma nakiwoi Pue' Ala.

⁷Şi chiar perii din cap, toţi vă sînt număraţi. Deci să nu vă temeţi: voi sînteţi mai de preţ decît multe vrăbii.

⁷Peliu-liu-nami koi'. Bangku' kawori' wuluwoo' -ni nabila' pai' na'inca omea. Jadi' neo' -koi me'eka'. Meliu-pi pompewili' -na Alata'ala hi koi' ngkai pompewili' -na rone to wori'.

⁸Eu vă spun: pe orişicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl va mărturisi şi Fiul omului înaintea îngerilor lui Dumnezeu;

⁸"Pe'epei lompe' lolita-ku: hema to mpangaku' hi doo kahi'a-na topetuku' -ku, hi'a wo'o mpai' kupangaku' hi nyanyoa hawe'ea mala'eka Alata'ala, ku'uli': `Tau toei topetuku' -ku.'

⁹dar cine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, va fi lepădat şi el înaintea îngerilor lui Dumnezeu.

⁹Aga hema to mposapu-a hi doo, hi'a wo'o mpai' kusapu hi nyanyoa mala'eka Alata'ala, ku'uli': `Bela-i topetuku' -ku.'

¹⁰Şi orişicui va vorbi împotriva Fiului omului, i se va ierta; dar oricui va huli împotriva Duhului Sfînt, nu i se va ierta.

¹⁰"Tauna to ncapuaka-a, Aku' Ana' Manusia', ma'ala-pidi te'ampungi sala' -na. Aga tauna to mporuge' Inoha' Tomoroli', uma-pi ma'ala ampungia sala' -na.

¹¹Cînd vă vor duce înaintea sinagogilor, înaintea dregătorilor, şi înaintea stăpînirilor, să nu vă îngrijoraţi, cum veţi răspunde pentru apărarea voastră, nici ce veţi vorbi;

¹¹"Ane rakeni-koi hi tomi posampayaa pai' rapakilu-koi hi topohura agama ba topoparenta sabana petuku' -ni hi Aku', neo' -koi me'eka' ba beiwa mpai' tompoi' -ni ba napa mpai' to kana ni'uli'.

¹²căci Duhul Sfînt vă va învăţa chiar în ceasul acela ce va trebui să vorbiţi.``

¹²Apa' hinto'u toe mpai', Inoha' Tomoroli' moto mpotudui' -koi napa to kana ni'uli'."

¹³Unul din mulţime a zis lui Isus: ,,Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moştenirea noastră.``

¹³Ria hadua ngkai laintongo' ntodea mpo'uli' -ki Yesus: "Guru, uli' -ki ompi' -ku bona nawai' -a-kuwo bagia-ku ngkai sosora totu'a-kai."

¹⁴,,Omule``, i -a răspuns Isus, ,,cine M'a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi?``

¹⁴Na'uli' Yesus: "Ompi', hema to mpo'ongko' -a jadi' topohura to mpobagi-kokoi sosora totu'a-ni?"

¹⁵Apoi le -a zis: ,,Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.``

¹⁵Oti toe na'uli' -raka tauna to wori': "Mo'inga' -inga' -koi pai' pelompehi, bona neo' -koi mpokahina ba apa-apa rewa dunia'. Apa' nau' wori' rewa-ta, uma ngkai rewa toe pai' lompe' tuwu' -ta."

¹⁶Şi le -a spus pilda aceasta: ,,Ţarina unui om bogat rodise mult.

¹⁶Ngkai ree, Yesus mpololitai-ra hante hanyala lolita rapa', na'uli': "Ria hadua topo'ua' to tebua' lompe' -ki polia' -na.

¹⁷Şi el se gîndea în sine, şi zicea: ,Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile.`

¹⁷Na'uli' -mi hi rala nono-na: `Napa-le' to kubabehi-e? Uma-pi liu poropo' -ku kupontimamahii wua' polia' -ku.

¹⁸,Iată`, a zis el, ,ce voi face: îmi voi strica grînarele, şi voi zidi altele mai mari; acolo voi strînge toate rodurile şi toate bunătăţile mele;

¹⁸Aa, kurata reke! Kukero lau-di poropo' -ku, pai' kuwangu to meliu kabohe-na, bona hi retu-mi mpai' pontimamahia hawe'ea pae-ku pai' rewa-ku.

¹⁹şi voi zice sufletului meu: ,Suflete, ai multe bunătăţi strînse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănîncă, bea şi veseleşte-te!`

¹⁹Oti toe mpai', uma-apa mobago, apa' wori' -mi timamahia-ku, hono' nte ba hangkuja mpae kupake'. Wae-pi, ntora-ama, ngkoni', nginu, pai' ntora goe' -a-damo!'

²⁰Dar Dumnezeu i -a zis: ,Nebunule! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul; şi lucrurile, pe cari le-ai pregătit, ale cui vor fi?`

²⁰"Ntaa' we'i Alata'ala mpo'uli' -ki tauna toei: `He towojo! Bengi toe mpai' lau, ra'alai' -moko inoha' -nu. Jadi', hawe'ea to nurumpu tetu, hema-mi mpai' pue' -na?'

²¹Tot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu.``

²¹"Wae-mi katuwu' tauna to doko' mporumpu ka'uaa' hi dunia', tapi' mpe'ahii' tuwu' -ra hi poncilo Alata'ala."

²²Isus a zis apoi ucenicilor săi: ,,De aceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi, cu privire la viaţa voastră, gîndindu-vă ce veţi mînca, nici cu privire la trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca.

²²Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka ana'guru-na: "Toe pai' ku'uli' -kokoi, neo' -koi sese' mpopekiri tuwu' -ni. Neo' ni'uli': `Napa-le' to takoni' -e? Napa-le' to tapohea-e?'

²³Viaţa este mai mult de cît hrana, şi trupul mai mult de cît îmbrăcămintea.

²³Apa' katuwu' -ni meliu ngkai pongkoni' pai' pohea.

²⁴Uitaţi-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu samănă, nici nu seceră, n'au nici cămară, nici grînar: şi totuş Dumnezeu îi hrăneşte. Cu cît mai de preţ sînteţi voi decît păsările!

²⁴Penonoi-dile danci kaa' -e. Uma-ra molia', uma-ra mepae, uma ria poropo' -ra ba wilulu-ra. Aga nau' wae, Alata'ala mpowai' moto-ra pongkoni'. Peliu-liu-nami koi', apa' hi poncilo Alata'ala meliu tuwu' -ni ngkai katuwu' danci, pai' meliu pompewili' -na hi koi' ngkai pompewili' -na hi danci.

²⁵Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge un cot la lungimea vieţii lui?

²⁵Napa wo'o kalaua-na wori' rahi pekiri-ni? Apa' nau' sese' ncuu-ta mpopekiri, uma-ta bisa mpodonihii umuru-ta nau' kampa' hamengi.

²⁶Deci, dacă nu puteţi face nici cel mai mic lucru, pentruce vă mai îngrijoraţi de celelalte?

²⁶Jadi', ane to kedi' toe uma nipakulei' mpobabehi, napa pai' wori' rahi pekiri-ni?

²⁷Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii: ei nu torc, nici nu ţes: totuş vă spun că nici Solomon, în toată slava lui, n'a fost îmbrăcat ca unul din ei.

²⁷Penonoi-dile katuwu' wunga-e. Uma-ra mobago, uma-ra mpobabehi pohea-ra. Tapi' ku'uli' -kokoi, bangku' Magau' Salomo-hawoe' hante hawe'ea ka'uaa' -na, pohea-na uma hewa kancola wunga toera lau.

²⁸Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe cîmp, iar mîne va fi aruncată în cuptor, cu cît mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puţin credincioşilor?

²⁸Kowo' hi papada tuwu' eo toe lau, mepulo rasuwe oti. Aga nau' wae, Alata'ala mpakancola moto kowo' toe. Peliu-liu-nami koi'! Meliu pompewili' Alata'ala hi koi'. Jadi', napa pai' uma nipangala' pompewili' -nae?

²⁹Să nu căutaţi ce veţi mînca sau ce veţi bea, şi nu vă frămîntaţi mintea.

²⁹Jadi' neo' -koi sese' rahi mpenonoi napa to nikoni' ba napa to ni'inu. Neo' -koi me'eka'.

³⁰Căci toate aceste lucruri Neamurile lumii le caută. Tatăl vostru ştie că aveţi trebuinţă de ele.

³⁰Hawe'ea tetu lau to ntora rapali' tauna to uma mpo'incai Alata'ala. Hiaa' Tuama-ni hi suruga mpo'inca kaparaluua-ni.

³¹Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.

³¹Kana mengkoru-ta hi Alata'ala bona Hi'a jadi' Magau' -ta. Ane toe tababehi, to ntani' -ntani' -na nawai' moto-ta mpai'.

³²Nu te teme, turmă mică; pentrucă Tatăl vostru vă dă cu plăcere Împărăţia.

³²"Koi' to mpotuku' -a, uma-koi hangkuja-na. Aga nau' wae, neo' -koi me'eka'. Apa' Alata'ala Tuama-ni mpopelihi-mokoi ngkai kabula rala-na, napajadi' -koi ntodea-na hi rala Kamagaua' -na.

³³Vindeţi ce aveţi şi daţi milostenie. Faceţi-vă rost de pungi, cari nu se învechesc, o comoară nesecată în ceruri, unde nu se apropie hoţul, şi unde nu roade molia.

³³Toe pai' ku'uli', pobalu' -mi rewa-ni, pai' oli-na wai' -raka tokabu. Babehi-mokoi karepe' to uma bisa moheu'. Batua-na, babehi kehi to lompe'. Apa' kehi to lompe' toe ma'ala rarapai' -ki rewa to nitimamahi hi suruga, to uma ria karontoa-na, apa' uma ria to mpanako pai' uma ria anutuwu' to mposerohi.

³⁴Căci unde este comoara voastră, acolo este şi inima voastră.

³⁴Apa' hiapa pontimamahia rewa-ta, retu wo'o nono-ta.

³⁵Mijlocul să vă fie încins, şi făcliile aprinse.

³⁶"Neo' -koi lempe', mo'inga' -inga' oa' -koi mpopea karata-ku. Agina-koi hewa batua to mpopea karata-na maradika-ra ngkai posusaa' poncamokoa. Batua toera, sadia-mi pohea-ra, pai' palita-ra rapobaa ncuu, bona ane rata-ipi mpai' maradika-ra pai' -i mpopebea wobo', kaliliu rabea-ki.

³⁶Şi să fiţi ca nişte oameni, cari aşteaptă pe stăpînul lor să se întoarcă dela nuntă, ca să -i deschidă îndată, cînd va veni şi va bate la uşă.

³⁷Morasi' batua to narata maradika-ra bula-ra mojaga pai' mpopea karata-na. Apa' maradika toei mpai' mpehoo' abe' hi hope' -na, napopohura-ra pai' natonui-ra.

³⁷Ferice de robii aceia, pe cari stăpînul îi va găsi veghind la venirea lui! Adevărat vă spun, că el se va încinge, îi va pune să şadă la masă, şi se va apropia să le slujească.

³⁸Morasi' mpu'u-ra batua to narata maradika-ra rodo moto-ra mpopea-i, nau' mentongo' bengi ba paia-na liu mentongo' bengi.

³⁸Fie că vine la a doua strajă din noapte, fie că vine la a treia strajă, ferice de robii aceia, dacă -i va găsi veghind!

³⁹"Poinono lolita rapa' -ku toi: Ane na'inca ami' -mi pue' tomi jaa hangkuja topanako rata, bate mojaga-i bona neo' -ra mesua'.

³⁹Să ştiţi bine că, dacă ar şti stăpînul casei la ce ceas va veni hoţul, ar veghea, şi n'ar lăsa să -i spargă casa.

⁴⁰Hewa toe wo'o kana rodo ami' -mokoi mpopea-a, apa' uma ni'incai tempo karata-ku Aku' Ana' Manusia'."

⁴⁰Şi voi dar fiţi gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gîndiţi.``

⁴¹Napekune' Petrus hi Yesus: "Pue', ba hi kai' -wadi lolita rapa' tetu-e, ba hi ntodea wo'o-di?"

⁴¹,,Doamne``, I -a zis Petru, ,,pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toţi?``

⁴²Na'uli' Pue': "Rapa' -na ria hadua batua to monoto nono-na pai' to tida mpobago bago maradika-na. Batua toei na'ongko' maradika-na jadi' topohawa' to mpohawai' batua ntani' -na pai' mpobagi-raka pongkoni' -ra butu eo-na.

⁴²Şi Domnul a zis: ,,Cine este ispravnicul credincios şi înţelept, pe care -l va pune stăpînul său peste slugile sale, ca să le dea partea lor de hrană la vremea potrivită?

⁴³Uma mowo kamorasi' -na ane maradika-na rata nculii' ngkai pomakoa' -na pai' mporata-i bula-na mpobago bago-na.

⁴³Ferice de robul acela, pe care stăpînul, la venirea lui, îl va găsi făcînd aşa!

⁴⁴Mpu'u ku'uli' -kokoi, maradika-na mpo'ongko' -i pai' mpowai' -i kuasa mpewili' hawe'ea ka'uaa' -na.

⁴⁴Adevărat vă spun, că îl va pune peste toată avuţia sa.

⁴⁵Aga silaka mpai' batua to mpo'uli': `Uma-ile sohi' rata maradika-e.' Natepu'u-mi mpoweba' hingka batua-na ba tobine ba tomane, pai' -i ntora ngkoni' pai' nginu duu' -na palangu-langu.

⁴⁵Dar dacă robul acela zice în inima lui: ,Stăpînul meu zăboveşte să vină`; dacă va începe să bată pe slugi şi pe slujnice, să mănînce, să bea şi să se îmbete,

⁴⁶Ntaa' we'i, bula-na lempe' moto hewa toe, muu-mule' rata-mi maradika-na hi eo pai' hi jaa to uma na'incai. Batua toei raweba' ntarurua' pai' rapetadi hi mali-na, raponcawa tauna to uma mepangala' hi Alata'ala.

⁴⁶stăpînul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul în care nu ştie, şi -l va tăia în bucăţi; şi soarta lui va fi soarta celor necredincioşi în lucrul încredinţat lor.

⁴⁷"Batua to mpo'inca moto konoa maradika-na, tapi' uma-i mo'inga' -inga' pai' uma nababehi konoa maradika-na, batua toei bate raweba' mperegea.

⁴⁷Robul acela, care a ştiut voia stăpînului său, şi nu s'a pregătit deloc, şi n'a lucrat după voia lui, va fi bătut cu multe lovituri.

⁴⁸Aga batua to uma-hawo mpo'incai konoa maradika-na, pai' -i mpobabehi to natao raweba' -ki, raweba' moto-i, aga huka' -na-wadi. Apa' hema to rawai' wori', wori' wo'o to ratuntu' ngkai hi'a. Hema to ratonui wori', rapomperapii' wori' wo'o-i.

⁴⁸Dar cine n'a ştiut -o, şi a făcut lucruri vrednice de lovituri, va fi bătut cu puţine lovituri. Cui i s'a dat mult, i se va cere mult; şi cui i s'a încredinţat mult, i se va cere mai mult.

⁴⁹"Katumai-ku toi, tumai mpobaa apu hi dunia'. Pai' konoa-ku bona apu toe sohi' rapobaa-mi.

⁴⁹Eu am venit să arunc un foc pe pămînt. Şi ce vreau decît să fie aprins chiar acum!

⁵⁰Ria-pidi pontodohakaa to kana kutodohaka, pai' uma oa' rodo nono-ku ane pontodohakaa toe ko'ia madupa'.

⁵⁰Am un botez cu care trebuie să fiu botezat, şi cît de mult doresc să se îndeplinească!

⁵¹Ha ni'uli' -koina katumai-ku toi, tumai mpopohintuwu' tauna? Uma-e'! Katumai-ku toi, tumai mpoposisala tauna.

⁵¹Credeţi că am venit să aduc pace pe pămînt? Eu vă spun: nu; ci mai degrabă desbinare.

⁵²Ntepu'u ngkai tempo toi, tau hantina to nte lima rala-na hantomi mosisala: tolu hamali, rodua hamali.

⁵²Căci, de acum înainte, din cinci, cari vor fi într'o casă, trei vor fi desbinaţi împotriva a doi, şi doi împotriva a trei.

⁵³To tuama mpo'ewa ana' -na tomane, ana' tomane mpo'ewa tuama-na. To tina mpo'ewa ana' -na tobine, pai' ana' tobine mpo'ewa tina-na. To piniana mpo'ewa minia-na, pai' to minia mpo'ewa piniana-na."

⁵³Tatăl va fi desbinat împotriva fiului, şi fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei, şi fiica împotriva mamei; soacra împotriva norei, şi nora împotriva soacrei.``

⁵⁴Na'uli' wo'o-mi Yesus hi tauna to wori': "Ane nihilo limu' mehupa' tono' hi kasoloa, ni'uli' udaa mpai'. Udaa mpu'u.

⁵⁴El a mai zis noroadelor: ,,Cînd vedeţi un nor ridicîndu-se la apus, îndată ziceţi: ,Vine ploaia.` Şi aşa se întîmplă.

⁵⁵Ane mewui ngolu' ngkai tono' selatan, ni'uli' mara eo mpai', pai' bate wae mpu'u.

⁵⁵Şi cînd vedeţi suflînd vîntul dela miazăzi, ziceţi: ,Are să fie zăduf.` Şi aşa se întîmplă.

⁵⁶He koi' to lompe' hi mali-na-wadi! Ni'inca lia mpelence tanda hi langi' pai' hi dunia'. Napa-di pai' uma ni'incai mpelence napa to nababehi Pue' Ala tempo toi!

⁵⁶Făţarnicilor, faţa pămîntului şi a cerului ştiţi s'o deosebiţi: vremea aceasta cum de n'o deosebiţi?

⁵⁷"Napa pai' uma oa' nipakanoto nono-ni pai' mpangaku' napa to monoa'!

⁵⁷Şi pentruce nu judecaţi şi voi singuri ce este drept?

⁵⁸Ane rapa' -na ria to doko' mpakilu-ta hi totu'a ngata, agina tahuduwukui mpo'oti kara-kara-ta bula-ta hi lengko ohea-pidi. Nee-neo' mpai' nakeni mpu'u-ta hi topohura, pai' topohura mpai' mpotonu-ta hi polisi, pai' polisi mpopesua' -ta hi rala tarungku'.

⁵⁸Cînd te duci cu pîrîşul tău înaintea judecătorului, pe drum caută să scapi de el; ca nu cumva să te tîrască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi temnicerul să te arunce în temniţă.

⁵⁹Mpu'u ku'uli': uma-tapa tebahaka ngkai rala tarungku' ane da koo-ko'ia oti tabayari waya' -ta."

⁵⁹Îţi spun că nu vei ieşi de acolo, pînă nu vei plăti şi cel mai de pe urmă bănuţ.``