¹În vremea aceea au venit unii, şi au istorisit lui Isus ce se întîmplase unor Galileeni, al căror sînge îl amestecase Pilat cu jertfele lor.

¹Nto'u toe wo'o-hawo, ria tauna mpololitai Yesus, mpololita ba hangkuja dua to Galilea to rapatehi ntuku' hawa' Pilatus bula-ra mpotonu pepue' -ra hi Pue' Ala.

²,,Credeţi voi``, le -a răspuns Isus, ,,că aceşti Galileeni au fost mai păcătoşi decît toţi ceilalţi Galileeni, pentrucă au păţit astfel?

²Mpotompoi' lolita toe, na'uli' -mi Yesus: "Ba ni'uli' -koina wae, pai' hewa toe rahi kamate-ra to Galilea toera, apa' meliu jeko' -ra ngkai hawe'ea to Galilea to ntani' -na?

³Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi peri la fel.

³Uma-e' waetu! Ku'uli' -kokoi: ane uma-koi medea ngkai jeko' -ni, bate rahuku' wo'o-koiwo mpai' omea.

⁴Sau acei optsprezece inşi, peste cari a căzut turnul din Siloam, şi i -a omorît, credeţi că au fost mai păcătoşi decît toţi ceilalţi oameni, cari locuiau în Ierusalim?

⁴Wae wo'o to hampulu' walu to mate nadungkahi tomi to molangko hi Siloam. Apa' oo-raka kamate-rae, meka' ba lue' ni'uli' melabi-rana sala' -ra ngkai hawe'ea to Yerusalem?

⁵Eu vă spun: nu; ci, dacă nu vă pocăiţi, toţi veţi pieri la fel.``

⁵Uma-e' waetu! Ku'uli' -kokoi: ane uma-koi medea ngkai jeko' -ni, bate rahuku' wo'o-koiwo mpai' omea."

⁶El a spus şi pilda aceasta: ,,Un om avea un smochin sădit în via sa. A venit să caute rod în el, şi n'a găsit.

⁶Oti toe, Yesus mpo'uli' -raka lolita rapa' toi. Na'uli': "Ria hadua tauna to mpohu'a kaju ara hi pampa-na. Hangkani hilou-imi mpongoa' -ngoa' ba ria wua' -na. Ntaa' uma-di ria hamehaa' -e.

⁷Atunci a zis vierului: ,Iată că sînt trei ani, decînd vin şi caut rod în smochinul acesta, şi nu găsesc. Taie -l. La ce să mai cuprindă şi pămîntul degeaba?`

⁷Toe pai' na'uli' mpo'uli' -ki tompodoo pampa-na: `Hilo, tolu mpae-mi ntora tumai-a mpehiloi kaju toei ba ria wua' -na, uma oa' ria. Toki lau-mi! Napa kalaua-na tuwu' hi rehe'i mpe'oti mara rudu' tana'.'

⁸,Doamne`, i -a răspuns vierul, ,mai lasă -l şi anul acesta; am să -l sap de jur împrejur, şi am să -i pun gunoi la rădăcină.

⁸"Na'uli' tompodoo pampa toei: `Pelele' -mi ulu tuwu' hampae toi-pi Maradika. Kukawahi-damo, pai' kutaui' tana' to morudu' ngkai mali-na.

⁹Poate că deacum înainte va face roadă; dacă nu, îl vei tăia.``

⁹Meka' ba lue' mowua' -i-hawo mpai' mpae boko'. Ane uma oa' -i mowua', tatoki-imi.'"

¹⁰Isus învăţa pe norod într'o sinagogă în ziua Sabatului.

¹⁰Hangkani, Yesus metudui' hi tomi posampayaa nto'u Eo Sabat, eo pepuea' -ra to Yahudi.

¹¹Şi acolo era o femeie stăpînită de optsprezece ani de un duh de neputinţă; era gîrbovă, şi nu putea nicidecum să-şi îndrepte spatele.

¹¹Hi ree, ria hadua tobine, hampulu' walu mpae-imi peda', apa' napesuai' seta-i. Tobine toei bungku', uma nakulei' mokore monoa'.

¹²Cînd a văzut -o Isus, a chemat -o, şi i -a zis: ,,Femeie, eşti deslegată de neputinţa ta.``

¹²Kanahilo-na Yesus tobine toei, nakio' -i pai' na'uli' -ki: "Ina', mo'uri' -moko, uma-pi ria haki' to mpohoo' -ko."

¹³Şi -a întins mînile peste ea: îndată s'a îndreptat, şi slăvea pe Dumnezeu.

¹³Oti toe najama tobine toei, kaliliu mokore monoa' -imi, pai' -i mpo'une' Alata'ala.

¹⁴Dar fruntaşul sinagogii, mîniat că Isus săvîrşise vindecarea aceasta în ziua Sabatului, a luat cuvîntul, şi a zis norodului: ,,Sînt şase zile în cari trebuie să lucreze omul; veniţi dar în aceste zile să vă vindecaţi, şi nu în ziua Sabatului!``

¹⁴Ngkai ree, kamoroe-nami pangkeni tomi posampayaa toei, apa' Yesus mpaka'uri' tauna hi Eo Sabat. Toe pai' na'uli' mpo'uli' -raka tauna to wori': "Ono eo, eo pobagoa-ta. Hi eo toe, ma'ala-koi tumai mpopepaka'uri', neo' hi Eo Sabat!"

¹⁵,,Făţarnicilor``, i -a răspuns Domnul; ,,oare în ziua Sabatului nu-şi desleagă fiecare din voi boul sau măgarul dela iesle, şi -l duce de -l adapă?

¹⁵Na'uli' Pue' Yesus: "He koi' to lompe' hi mali-na-wadi! Hi Eo Sabat, hema-ta to uma mpobahaka japi ba jara' -ta, takeni hilou hi mali gimpu pai' tapoponginu?

¹⁶Dar femeia aceasta, care este o fiică a lui Avraam, şi pe care Satana o ţinea legată de optsprezece ani, nu trebuia oare să fie deslegată de legătura aceasta în ziua Sabatului?``

¹⁶Hiaa' hi rehe'i, ria hadua tobine muli Abraham, hampulu' walu mpae-imi nahoo' Magau' Anudaa'. Ha uma-hana ma'ala tabahaka-i ngkai pohoo' -na hi Eo Sabat?"

¹⁷Pe cînd vorbea El astfel, toţi protivnicii Lui au rămas ruşinaţi; şi norodul se bucura de toate lucrurile minunate, pe cari le făcea El.

¹⁷Lolita-na Yesus tohe'e mpo'eai' bali' -na. Tapi' ane ntodea, goe' -ra-rana mpohilo hawe'ea anu mekoncehi to nababehi.

¹⁸El a mai zis: ,,Cu ce se aseamănă Împărăţia lui Dumnezeu, şi cu ce o voi asemăna?

¹⁸Ngkai ree, na'uli' Yesus: "Ane Alata'ala jadi' Magau' hi dunia', beiwa kajadi' -na? Kajadi' -nale, hewa lolita rapa' tohe'i:

¹⁹Se aseamănă cu un grăunte de muştar, pe care l -a luat un om, şi l -a aruncat în grădina sa; el a crescut, s'a făcut copac mare, şi păsările cerului şi-au făcut cuiburi în ramurile lui.``

¹⁹Ria hadua tauna ngala' unto' hawi, lou nahawu' hi pampa-na. Unto' toe tuwu' kaboo-bohea, duu' -na jadi' hangkaju kaju, pai' danci mpobabehi peta-ra hi ra'a-na."

²⁰El a zis iarăş: ,,Cu ce voi asemăna Împărăţia lui Dumnezeu?

²⁰Oti toe, na'uli' wo'o-mi: "Ane Alata'ala jadi' Magau' hi dunia', kajadi' -na hewa lolita rapa' tohe'i:

²¹Se aseamănă cu aluatul, pe care l -a luat o femeie şi l -a pus în trei măsuri de făină, pînă s'a dospit toată.``

²¹Hadua tobine mpo'ala' ragi hangkedi', nagalo hante lunu to wori'. Mahae-hae, woke' -mi omea."

²²Isus umbla prin cetăţi şi prin sate, învăţînd pe norod, şi călătorind spre Ierusalim.

²²Rala pomakoa' -na hilou hi Yerusalem, Yesus mpotara ngata to bohe pai' ngata to kedi', mpotudui' tauna.

²³Cineva I -a zis: ,,Doamne, oare puţini sînt ceice sînt pe calea mîntuirii?`` El le -a răspuns:

²³Ria hadua tauna mpekune' -i: "Pue', ba hangkedi' -wadi tauna to mporata katuwua' to lompe' duu' kahae-hae-nae?" Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka ntodea:

²⁴,,Nevoiţi-vă să intraţi pe uşa cea strîmtă. Căci vă spun, că mulţi vor căuta să intre, şi nu vor putea.

²⁴"Mporata katuwua' to lompe' -le, ma'ala rarapai' -ki tauna to mesua' ntara hi wobo' to jopi'. Pari-pari-koi mesua' ntara wobo' to jopi' toe. Apa' wori' -hana mpai' to mpali' ohea-ra mesua', aga uma-rapa ma'ala mesua'.

²⁵Odată ce Stăpînul casei Se va scula şi va încuia uşa, şi voi veţi fi afară, şi veţi începe să bateţi la uşă, şi să ziceţi: ,Doamne, Doamne, deschide-ne!` drept răspuns, El vă va zice: ,Nu ştiu de unde sînteţi.`

²⁵Apa' rata mpai' tempo-na, mokore-imi pue' tomi toe hilou mpo'unca wobo'. Ane rapa' -na mokore hi mali-na-pidi-koi nto'u toe, mpopebea wobo' -koi, ni'uli': `Pue', bea-kaka-kaiwo!' "Natompoi' -koi mpai': `Uma-koi ku'incai, ba to ngkaiapa-koi.'

²⁶Atunci veţi începe să ziceţi: ,Noi am mîncat şi am băut în faţa Ta, şi în uliţele noastre ai învăţat pe norod.`

²⁶"Ni'uli' -ki: `Ei'! Ngkoni' pai' nginu-madakaie dohe-nue Pue'! Ria-moko metudui' hi rala ngata-kai!'

²⁷Şi El va răspunde: ,Vă spun că nu ştiu de unde sînteţi; depărtaţi-vă dela Mine, voi toţi lucrătorii fărădelegii.`

²⁷"Na'uli' -kokoi mpai': `Uma-koi ku'incai ba to ngkaiapa-koi. Palai-koi ngkai rei, koi' paka' to mo'ingku dada'a.'

²⁸Va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor, cînd veţi vedea pe Avraam, pe Isaac şi pe Iacov, şi pe toţi proorocii în Împărăţia lui Dumnezeu, iar pe voi scoşi afară.

²⁸"Nto'u toe mpai', geo' pai' ntodohaka-mokoi, apa' nihilo Abraham, Ishak pai' Yakub hante hawe'ea nabi, mohura goe' -goe' -ra hi rala Kamagaua' Alata'ala, hiaa' koi' ra'uncahi hi mali-na.

²⁹Vor veni dela răsărit şi dela apus, dela miazănoapte şi dela miază-zi, şi vor şedea la masă în Împărăţia lui Dumnezeu.

²⁹Wori' wo'o mpai' tauna to bela-ra to Yahudi to jadi' ntodea Alata'ala hi rala Kamagaua' -na. Tumai-ra ngkai tono' mata'eo pai' ngkai kasoloa pai' ngkai humalili' dunia', mohura goe' -goe' omea-ra mpai' mpokaralai posusaa' hi rala Kamagaua' Alata'ala.

³⁰Şi iată că sînt unii din cei de pe urmă, cari vor fi cei dintîi, şi sînt unii din cei dintîi, cari vor fi cei de pe urmă.``

³⁰Ka'omea-na mpai', wori' tauna to kedi' tuwu' -ra tempo toi jadi' bohe tuwu' -ra hi eo mpeno. Pai' wori' tauna to bohe tuwu' -ra tempo toi jadi' kedi' tuwu' -ra hi eo mpeno."

³¹În aceeaş zi, au venit cîţiva Farisei, şi I-au zis: ,,Pleacă, şi du-Te de aici, căci Irod vrea să Te omoare.``

³¹Nto'u toe wo'o, ria ba hangkuja dua to Parisi rata hi Yesus pai' mpo'uli' -ki: "Malai-moko ngkai rei, apa' Magau' Herodes doko' mpopatehi-ko."

³²,,Duceţi-vă``, le -a răspuns El, ,,şi spuneţi vulpii aceleia: ,Iată că scot dracii, şi săvîrşesc vindecări astăzi şi mîne, iar a treia zi voi isprăvi.

³²Na'uli' Yesus mpo'uli' -raka: "Koi', uli' -ki tope'akalai tetui hewa tohe'i: Eo toe lau pai' mepulo, mobago-a-pidi, mpopalai seta pai' mpaka'uri' topeda'. Pai' hi eo katolu-na, kupohudu-mi pobago-ku.

³³Dar trebuie să umblu astăzi, mîne şi poimîne, fiindcă nu se poate ca un prooroc să piară afară din Ierusalim.

³³Aga eo toe mpai' lau, mepulo pai' romengi mpai', bate kana kaliliu-ama mpotoa' Yerusalem. Apa' uma-hawo masipato' hadua nabi rapatehi hi ngata ntani' -na, kana hi ngata Yerusalem.

³⁴Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei trimeşi la tine; de cîte ori am vrut să strîng pe fiii tăi, cum îşi strînge găina puii supt aripi, şi n'aţi vrut!

³⁴"Ee to Yerusalem! to Yerusalem! Nipatehi-ra-koina nabi-nabi, pai' nipana' watu-ra-koina tauna to nasuro-kokoi Alata'ala. Wori' ngkani-mi kupehuka' ngkupui-koi, hewa hama'a manu' tina mpo'urui ana' -na hi une' pani' -na, aga uma-koi dota.

³⁵Iată că vi se va lăsa casa pustie; dar vă spun că nu Mă veţi mai vedea, pînă veţi zice: ,Binecuvîntat este Celce vine în Numele Domnului!``

³⁵Jadi', bona ni'inca: Tomi pepuea' -ni napalahii-kokoi mpai' Pue' Ala. Mpu'u ku'uli' -kokoi, uma-apa nihiloi, duu' -na rata tempo-na ni'uli': `Une' -imi to rata mpokeni hanga' Pue' Ala!'"