¹Într'o zi de Sabat, Isus a intrat în casa unuia din fruntaşii Fariseilor, ca să prînzească. Fariseii Îl pîndeau de aproape.

¹Hangkani nto'u Eo Sabat, Yesus hilou ngkoni' hi tomi hadua pangkeni to Parisi. Bula-na hi ree, ralelemata-i mpopali' sala' -na.

²Şi înaintea Lui era un om bolnav de dropică.

²Muu-mule' rata hadua tauna to mohaki' ngkumowu, mowoto witi' pai' pale-na.

³Isus a luat cuvîntul, şi a zis învăţătorilor Legii şi Fariseilor: ,,Oare este îngăduit a vindeca în ziua Sabatului sau nu?``

³Yesus mpekune' -ra guru agama pai' to Parisi, na'uli': "Ntuku' atura agama-ta, ma'ala-ta mpaka'uri' topeda' hi Eo Sabat, ba uma-di?"

⁴Ei tăceau. Atunci Isus a luat de mînă pe omul acela, l -a vindecat, şi i -a dat drumul.

⁴Guru agama pai' to Parisi toera, oja' -ra mpotompoi' -i. Ngkai ree, Yesus mpojama topeda' toei, napaka'uri' pai' nahubui-i hilou.

⁵Pe urmă, le -a zis: ,,Cine dintre voi, dacă -i cade copilul sau boul în fîntînă, nu -l va scoate îndată afară, în ziua Sabatului?``

⁵Oti toe na'uli' -raka: "Ane rapa' -na ria ana' -ta ba japi-ta monawu' hi rala buwu hi Eo Sabat, ha uma sahu ta'ore' -i tumai, nau' hi eo pepuea' -e?"

⁶Şi n'au putut să -I răspundă nimic la aceste vorbe.

⁶Aga uma hema to daho' mpohono' -i.

⁷Apoi, cînd a văzut că cei poftiţi la masă alegeau locurile dintîi, le -a spus o pildă. Şi le -a zis:

⁷Hi tomi to Parisi toe, Yesus mpohilo ria torata to doko' mohura hi pohuraa karabilaa'. Toe pai' natudui' -ra hante lolita rapa' toi.

⁸,,Cînd eşti poftit de cineva la nuntă, să nu te aşezi la masă în locul dintîi; ca nu cumva, printre cei poftiţi de el, să fie altul mai cu vază decît tine,

⁸Na'uli': "Ane rakio' -ko hilou hi posusaa' poncamokoa, neo' mohura hi pohuraa karabilaa'. Meka' ba ria-di mpai' to rakio' to meliu karabila' -na ngkai iko.

⁹şi cel ce te -a poftit şi pe tine şi pe el, să vină să-ţi zică: ,Dă locul tău omului acestuia.` Atunci, cu ruşine, va trebui să iei locul de pe urmă.

⁹Tumai mpai' pue' tomi mpo'uli' -koko hewa toi: `Wai' -ki hi'a-hana pohuraa tetu!' Me'ea' -ko mpai' hilou mohura hi kadingkia' -na.

¹⁰Ci, cînd eşti poftit, du-te şi aşează-te în locul cel mai depe urmă; pentruca, atunci cînd va veni cel ce te -a poftit, să-ţi zică: ,Prietene, mută-te mai sus.` Lucrul acesta îţi va face cinste înaintea tuturor celor ce vor fi la masă împreună cu tine.

¹⁰Jadi', ane rakio' -ko hilou hi posusaa', agina mohura-ko hi kadingkia' -na, bona pue' tomi mpai' mpo'uli' -koko: `Bale, mai-ta mohura hi pohuraa to lompe' toe mai.' Ane hewa toe, rabila' lau-moko hi mata ntodea.

¹¹Căci oricine se înalţă, va fi smerit; şi cine se smereşte, va fi înălţat.``

¹¹Hawe'ea to mpomolangko nono-ra, Pue' Ala mpodingkihi-ra, pai' hawe'ea to mpakadingki' nono-ra, Pue' Ala mpomolangko-ra."

¹²A zis şi celui ce -L poftise: ,,Cînd dai un prînz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei la rîndul lor pe tine, şi să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut.

¹²Oti toe, mololita wo'o-imi Yesus mpololitai pue' tomi. Na'uli': "Ane takio' tauna ngkaralai posusa' -ta, ba ngkoni' mpo'eo ba ngkabengia, neo' mpokio' bale-ta, ompi' -ta, ba topo'ua' rala ngata. Apa' bate rakio' wo'o-ta mpai', alaa-na tehiwili-mi kehi-ta.

¹³Ci, cînd dai o masă, cheamă pe săraci, pe schilozi, pe şchiopi, pe orbi.

¹³Jadi' ane tababehi posusa', kio' tauna tokabu, tokeru, topungku pai' towero.

¹⁴Şi va fi ferice de tine, pentrucă ei n'au cu ce să-ţi răsplătească; dar ţi se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi.``

¹⁴Ane wae pobabehi-ta, Pue' Ala mpogane' -ta mpai', apa' tauna to hewa toe uma mpokulei' mpohiwili kehi-ta. Kehi-ta tetu nahiwili moto mpai' Pue' Ala hi Eo Kiama, nto'u kanapotuwu' -ra nculii' tauna to monoa' hi poncilo-na."

¹⁵Unul din ceice şedeau la masă cu El, cînd a auzit aceste vorbe, I -a zis; ,,Ferice de acela care va prînzi în Împărăţia lui Dumnezeu!``

¹⁵Bula-ra ngkoni' toe, hadua torata mpo'epe lolita-na Yesus, pai' na'uli' -ki: "Marasi' tauna to mpokaralai posusa' hi rala Kamagaua' -na Alata'ala."

¹⁶Şi Isus i -a răspuns: ,,Un om a dat o cină mare, şi a poftit pe mulţi.

¹⁶Na'uli' Yesus mpo'uli' -ki tauna toei: "Hangkani ria hadua tauna to mpobabehi susa' bohe, pai' mpokio' wori' tauna.

¹⁷La ceasul cinei, a trimes pe robul său să spună celor poftiţi: ,Veniţi, căci iată că toate sînt gata.`

¹⁷Sadia-mi omea, nahubui pahawaa' -na hilou mpo'uli' -raka to rakio': `Mai-tamo hilou hi posusaa', apa' sadia-mi omea.'

¹⁸Dar toţi, parcă fuseseră vorbiţi, au început să se desvinovăţească. Cel dintîi i -a zis: ,Am cumpărat un ogor, şi trebuie să mă duc să -l văd; rogu-te să mă ierţi.`

¹⁸Aga tauna to rakio' toera, motance omea-ra. To lomo' -na mpo'uli': `Lako' me'oli tana' -a, pai' kana hilou ulu kupehiloi. Merapi' ampu-a, uma-a tilou.'

¹⁹Un altul a zis: ,Am cumpărat cinci părechi de boi şi mă duc să -i încerc: iartă-mă, te rog.`

¹⁹To hadua-na mpo'uli': `Lako' mpo'oli japi-a lima moko, hilou kuperao mpake' -ra mopajeko'. Merapi' ampu-a, uma-a tilou!'

²⁰Un altul a zis: ,Tocmai acum m'am însurat, şi de aceea nu pot veni.`

²⁰To ntani' -na wo'o mpo'uli': `Aku' lako' oti ncamoko-a. Uma-a bisa tilou.'

²¹Cînd s'a întors robul, a spus stăpînului său aceste lucruri. Atunci stăpînul casei s'a mîniat, şi a zis robului său: ,Du-te degrab în pieţele şi uliţele cetăţii, şi adu aici pe cei săraci, ciungi, orbi şi şchiopi.`

²¹"Pahawaa' toei nculii' hilou hi pue' susa' mpowoli' lolita-ra toe. Uma-pi mowo kamoroe-na pue' susa', na'uli' -ki pahawaa' -na: `Pesahui hilou hi karajaa pai' hi porompengaa ohea hi rala ngata. Bawai-ramo tumai tokabu, tokeru, towero, pai' topungku.' Hilou mpu'u-imi-hawo pahawaa' toei mpotuku' hawa' pue' susa'.

²²La urmă, robul a zis: ,Stăpîne, s'a făcut cum ai poruncit, şi tot mai este loc.`

²²"Karata-na nculii', na'uli' mpo'uli' -ki pue' susa': `Tuama, hawa' -nu kupopomako' -mi, aga ko'ia ihia' tomi-nu, ria-pidi pohuraa.'

²³Şi stăpînul a zis robului: ,Ieşi la drumuri şi la garduri, şi pe cei ce -i vei găsi, sileşte -i să intre, ca să mi se umple casa.

²³"Na'uli' pue' susa': `Hilou tena-ko hi ohea bohe pai' ohea to kedi' hi mali ngata, pewuku-ra tauna tumai, bona tomi-ku ihia' hobo'.

²⁴Căci vă spun că niciunul din cei poftiţi, nu va gusta din cina mea.``

²⁴Mpu'u ku'uli', ngkai hawe'ea tauna to kukio' toera lou, uma haduaa-ra to mpokoni' ba apa-apa hi posusa' -ku.'"

²⁵Împreună cu Isus mergeau multe noroade. El S'a întors, şi le -a zis:

²⁵Wori' tauna mpotuku' Yesus rala pomakoa' -na. Yesus mewili' hi tauna toera pai' na'uli' -raka:

²⁶,,Dacă vine cineva la Mine, şi nu urăşte pe tatăl său, pe mamă-sa, pe nevastă-sa, pe copiii săi, pe fraţii săi, pe surorile sale, ba chiar însăş viaţa sa, nu poate fi ucenicul Meu.

²⁶"Tauna to doko' mpotuku' -a, aga uma meliu pe'ahi' -na hi Aku' ngkai pe'ahi' -na hi tina-na, tuama-na, tobine-na, ana' -na, ompi' -na, ba paiana woto-na moto-mi, uma-i ma'ala jadi' topetuku' -ku.

²⁷Şi oricine nu-şi poartă crucea, şi nu vine după Mine, nu poate fi ucenicul Meu.

²⁷Tauna to jadi' topetuku' -ku kana mpopaha'a kaju parika' -na-- batua-na kana sadia-i mporata kaparia ba paiana rapatehi sabana petuku' -na hi Aku'. Jadi', tauna to uma dota mpopaha'a kaju parika' -na pai' mpotuku' -a, uma-i ma'ala jadi' topetuku' -ku.

²⁸Căci, cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întîi să-şi facă socoteala cheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să -l sfîrşească?

²⁸"Ane ria to doko' mpowangu tomi bohe, napohura-ki ulu mporeke ongkoso' pompowangu-na, ba hono' mpai' doi-na ba uma-di.

²⁹Pentruca nu cumva, dupăce i -a pus temelia, să nu -l poată sfîrşi, şi toţi ceice -l vor vedea, să înceapă să rîdă de el,

²⁹Apa' ane mpolia' natu'u-mi parawatu-na pai' uma hudu nawangu apa' naka'otii doi-na, hawe'ea tauna to mpohilo mpotawai-i,

³⁰şi să zică: ,Omul acesta a început să zidească, şi n'a putut isprăvi.`

³⁰ra'uli': `Ii, ni'anu-di doko' mpowangu tomi bohe, ntaa' uma-di hono' doi-nae!'

³¹Sau care împărat, cînd merge să se bată în război cu un alt împărat, nu stă mai întîi să se sfătuiască dacă va putea merge cu zece mii de oameni înaintea celuice vine împotriva lui cu douăzeci de mii?

³¹"Wae wo'o, ane hadua magau' to ria tantara-na hampulu' ncobu manga'e hante hadua magau' to ria tantara-na rompulu' ncobu, kana napekiri ncala', ba rakule' mpo'ewa-ra ba uma-di.

³²Altfel, pe cînd celalt împărat este încă departe, îi trimete o solie să ceară pace.

³²Ane na'inca ka'uma-na mpai' hompe tantara-na, molaa-pidi bali' -na, nahubui-mi suro hilou mpali' kahintuwuaa'."

³³Tot aşa, oricine dintre voi, care nu se leapădă de tot ce are, nu poate fi ucenicul Meu.

³³Yesus mpokaliliu lolita-na, na'uli': "Wae wo'o koi', ane uma-koi mpobahaka hawe'ea to ria hi koi', uma-koi ma'ala jadi' topetuku' -ku.

³⁴Sarea este bună; dar dacă sarea îşi pierde gustul ei de sare, prin ce i se va da înapoi gustul acesta?

³⁴"Poi', wori' kalaua-na. Aga ane mobali' -mi kapoi' -na alaa-na uma-pi mopoi', napa tena to ma'ala mpakapoi' -i?

³⁵Atunci nu mai este bună nici pentru pămînt, nici pentru gunoi, ci este aruncată afară. Cine are urechi de auzit, să audă.``

³⁵Uma ntoto-pi ria tuju-na, ba raruduhi-ki hinu'a ba rapopai-pai. Agina ratadi lau-imi. Hema-koi to tilingaa, pe'epei lompe'!"