¹Începutul Evangheliei lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu.

¹Tohe'i-mi Kareba Lompe', tutura katuwu' -na Yesus Kristus, Ana' Alata'ala.

²Dupăcum este scris în proorocul Isaia: ,,Iată, trimet înaintea Ta pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea...

²Tutura-na ntepu'u ngkai karata-na Yohanes Topeniu'. Karata-na Yohanes toei, telowa ami' -mi hi rala sura nabi Yesaya. Hante wiwi nabi, Alata'ala mpo'uli' -ki Ana' -na hewa toi: Hi'a toi-mi suro-ku, kuhubui-i meri'ulu ngkai Iko, bona mporodo ohea-nu."

³Glasul celui ce strigă în pustie: ,,Pregătiţi calea Domnului, neteziţi -I cărările,``

³"Mekio' -i hi papada to wao', na'uli': `Neo' rata-imi Pue'! Porodo ami' -miki ohea-na. Nipakalempe ami' -mi ohea to natara mpai'.'"

⁴a venit Ioan care boteza în pustie, propovăduind botezul pocăinţei spre iertarea păcatelor.

⁴Hewa to ra'uki' toe, mehupa' mpu'u-imi Yohanes Topeniu' hi papada to wao'. Mpoparata-i Lolita Alata'ala hi ntodea, na'uli': "Medea-mokoi ngkai jeko' -ni, pai' kana tumai-koi kuniu' bona Alata'ala mpo'ampungi jeko' -ni."

⁵Tot ţinutul Iudeii şi toţi locuitorii Ierusalimului au început să iasă la el; şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în rîul Iordan.

⁵Wori' tauna to hilou hi papada to wao' doko' mpo'epe lolita-na Yohanes. Ria-ra ngkai ngata Yerusalem pai' ngkai hawe'ea ngata hi tana' Yudea. Hilou-ra mpangaku' jeko' -ra, pai' naniu' -ra hi ue Yordan, tanda kamedea-ra ngkai jeko' -ra.

⁶Ioan era îmbrăcat cu o haină de păr de cămilă, şi împrejurul mijlocului era încins cu un brîu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică.

⁶Pohea-na Yohanes rababehi ngkai wulu porewua to rahanga' unta. Salepe' -na ngkai kuliba. Koni' -na lari pai' ue wani.

⁷Ioan propovăduia, şi zicea: ,,După mine vine Cel ce este mai puternic decît mine, căruia eu nu sînt vrednic să mă plec să -I desleg curelele încălţămintelor.

⁷Mpopalele-i kareba toi: "Ngkabokoa' ngkai aku', tumai mpai' to meliu kuasa-na ngkai aku'. Bangku' mowilingkudu mpobongka koloro sapatu' -na, uma-a-kuwo natao.

⁸Eu, da, v'am botezat cu apă; dar El vă va boteza cu Duhul Sfînt.``

⁸Aku' mponiu' -koi hante ue tanda kamedea-ni ngkai jeko' -ni. Aga Hi'a mpai' mponiu' -koi hante Inoha' Tomoroli'."

⁹În vremea aceea, a venit Isus din Nazaretul Galileii, şi a fost botezat de Ioan în Iordan.

⁹Rala-na ha'eo, Yesus me'ongko' ngkai ngata Nazaret hi tana' Galilea, tumai mpopeniu' hi Yohanes. Yohanes mponiu' -i hi ue Yordan.

¹⁰Şi îndată, cînd ieşea Isus din apă, el a văzut cerurile deschise, şi Duhul pogorîndu-Se peste El ca un porumbel.

¹⁰Wae ka'oti-na raniu', mencore-imi ngkai ue, pai' mpohilo-imi langi' mobea pai' Inoha' Tomoroli' mana'u tumai molence mpo-danci mangkebodo hompo hi Hi'a.

¹¹Şi din ceruri s'a auzit un glas, care zicea: ,,Tu eşti Fiul Meu prea iubit, în Tine îmi găsesc toată plăcerea Mea.``

¹¹Alata'ala mololita ngkai langi' mpo'uli' -ki: "Iko toi-mi Ana' -ku to kupe'ahi'. Iko-mi to mpakagoe' nono-ku."

¹²Îndată Duhul a mînat pe Isus în pustie,

¹²Oti toe, Inoha' Tomoroli' mpakeni Yesus lou hi papada to wao'.

¹³unde a stat patruzeci de zile, fiind ispitit de Satana. Acolo stătea împreună cu fiarele sălbatice şi -I slujeau îngerii.

¹³Opo' mpulu' eo-i hi ria. Bula-na hi papada toe, Magau' Anudaa' mposori-i. Binata to me'ila dohe-na, pai' mala'eka mpomawai-i.

¹⁴După ce a fost închis Ioan, Isus a venit în Galilea, şi propovăduia Evanghelia lui Dumnezeu.

¹⁴Ko'ia mahae ngkai ree, Yohanes Topeniu' rahoko' pai' -i ratarungku'. Nto'u toe, hilou-imi Yesus hi tana' Galilea, pai' -i mpopalele Kareba Lompe' to ngkai Alata'ala,

¹⁵El zicea: ,,S'a împlinit vremea, şi Împărăţia lui Dumnezeu este aproape. Pocăiţi-vă, şi credeţi în Evanghelie.``

¹⁵na'uli': "Neo' rata-mi tempo-na Alata'ala jadi' Magau' hi dunia'! Medea-mokoi ngkai jeko' -ni, pangala' -mi Kareba Lompe'."

¹⁶Pe cînd trecea Isus pe lîngă marea Galileii, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncînd o mreajă în mare, căci erau pescari.

¹⁶Bula-na momako' hi wiwi' rano Galilea, mpohilo-i rodua tauna. Hanga' -ra: Simon hante Andreas ompi' -na. Nto'u toe, bula-ra mebau' hi rano mojala', apa' toe-mi-rawo bago-ra.

¹⁷Isus le -a zis: ,,Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.``

¹⁷Yesus mpo'uli' -raka: "Mai-mokoi ntuku' -a! Uma-pokoi mebau' mpali' uru. Ngkai wae lau, kuwai' -koi pobago mpotudui' tauna mepangala' hi Aku'."

¹⁸Îndată, ei şi-au lăsat mrejile, şi au mers după El.

¹⁸Karapalahii-nami jala' -ra, pai' ntepu'u eo toe mpotuku' Yesus-ramo.

¹⁹A mers puţin mai departe, şi a văzut pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, cari, şi ei, erau într'o corabie, şi îşi dregeau mrejile.

¹⁹Napaliliu-mi Yesus momako', ko'ia molaa ngkai ree mpohilo wo'o-imi rodua to ntali ompi': Yakobus pai' Yohanes, ana' -na Zebedeus. Hira' toe, bula-ra mpokolompehii jala' -ra hi rala sakaya.

²⁰Îndată i -a chemat; şi ei au lăsat pe tatăl lor Zebedei în corabie cu cei ce lucrau pe plată, şi au mers după El.

²⁰Nakio' -ramo mpotuku' -i. Jadi', rapalahii-mi tuama-ra hi rala sakaya hante tauna to dohe-ra to ngkoni' gaji', pai' mpotuku' Yesus-ramo.

²¹S'au dus la Capernaum. Şi în ziua Sabatului, Isus a intrat îndată în sinagogă, şi a început să înveţe pe norod.

²¹Ngkai ree, Yesus hante topetuku' -na hilou hi ngata Kapernaum. Hi eo pepuea' to Yahudi, mesua' -imi hi rala tomi posampayaa pai' natepu'u-mi metudui'.

²²Oamenii erau uimiţi de învăţătura Lui; căci îi învăţa ca unul care are putere, nu cum îi învăţau cărturarii.

²²Konce-ramo tauna to mpo'epe tudui' -na. Apa' uma-i metudui' hewa guru-guru agama. Petudui' -na, hewa tauna to mokuasa mpu'u.

²³În sinagoga lor era un om, care avea un duh necurat. El a început să strige:

²³Nto'u toe, ria hadua tauna to nahawi' anudaa', mesua' wo'o-i-hawo hi tomi posampayaa toe, pai' -i mejeu':

²⁴,,Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne pierzi? Te ştiu cine eşti: Eşti Sfîntul lui Dumnezeu!``

²⁴"Ee Yesus to Nazaret! Doko' nupopai-dakaie? Ba doko' nuropuhi-dakaie? Ku'inca moto-kole, ka'Iko-na Suro to moroli' ngkai Alata'ala-e."

²⁵Isus l -a certat, şi i -a zis: ,,Taci, şi ieşi afară din omul acesta!``

²⁵Yesus mpo'uli' -ki anudaa' toei: "Ngkaba'i-ko! Palai-ko ngkai tauna tetui!"

²⁶Şi duhul necurat a ieşit din el, scuturîndu -l cu putere, şi scoţînd un strigăt mare.

²⁶Tauna toei moridi' sabana anudaa', pai' -i me'au, pai' malai-mi anudaa' to mpohawi' -i.

²⁷Toţi au rămas înmărmuriţi, aşa că se întrebau unii pe alţii: ,,Ce este aceasta? O învăţătură nouă! El porunceşte ca un stăpîn chiar şi duhurilor necurate, şi ele Îl ascultă!``

²⁷Konce omea-ramo tauna to mpohilo, alaa-na momepololitai-ramo ra'uli': "Uma mowo-e'! Toi-e tudui' to bo'u, ria mpu'u baraka' -na! Mpopalai-i anudaa', bo ratuku' mpu'u-diki-hana hawa' -nae!"

²⁸Şi îndată I s'a dus vestea în toate împrejurimile Galileii.

²⁸Ngkai ree, kamolele-nami kareba to mpotompo'wiwi Yesus hobo' hi tana' Galilea.

²⁹Dupăce a ieşit din sinagogă, a intrat împreună cu Iacov şi Ioan, în casa lui Simon şi a lui Andrei.

²⁹Kanculii' -ra Yesus hante ana'guru-na ngkai tomi posampayaa toe, hilou-ramo hi tomi-ra Simon pai' Andreas. Yakobus pai' Yohanes hilou wo'o dohe-ra.

³⁰Soacra lui Simon zăcea în pat, prinsă de friguri: şi îndată au vorbit lui Isus despre ea.

³⁰Hi ria, piniana-na Simon tobine ntora turu apa' ngkelengi' -i. Rapesahui mpo'uli' -ki Yesus kapeda' -na.

³¹El a venit, a apucat -o de mînă, a ridicat -o în sus, şi au lăsat -o frigurile. Apoi ea a început să le slujească.

³¹Ngkai ree, hilou-imi Yesus hi poturua-na, nakamu pale-na pai' napopemata-i. Ncaliu mo'uri' -imi, pai' -i mpolayani-ra.

³²Seara, după asfinţitul soarelui, au adus la El pe toţi bolnavii şi îndrăciţii.

³²Ncimonou' toe, limpa-mi eo, wori' tauna tumai hi Yesus mpokeni hawe'ea to peda' ba to nahawi' seta.

³³Şi toată cetatea era adunată la uşă.

³³Wori' pue' ngata tumai morumpu hi berewe tomi Simon.

³⁴El a vindecat pe mulţi cari pătimeau de felurite boale; de asemenea, a scos mulţi draci, şi nu lăsa pe draci să vorbească, pentrucă -L cunoşteau.

³⁴Wori' tauna to napaka'uri' ngkai haki' -ra to wori' nyala. Wori' wo'o seta to mpesuai' tauna napopalai. Aga seta toera, uma-ra napiliu mololita, apa' ra'inca moto Kahi'a-na Ana' Alata'ala.

³⁵A doua zi dimineaţa, pe cînd era încă întunerec de tot, Isus S'a sculat, a ieşit, şi S'a dus într'un loc pustiu. Şi Se ruga acolo.

³⁵Kamepulo-na parabaja-pidi, memata-imi Yesus pai' -i malai ngkai ngata hilou hi kawaoa' -na, lou mosampaya.

³⁶Simon şi ceilalţi cari erau cu El s'au dus să -L caute;

³⁶Simon hante doo-na hilou mpali' -i. Kararua' -na, ra'uli' -ki:

³⁷şi cînd L-au găsit, I-au zis: ,,Toţi Te caută.``

³⁷"Wori' tauna mpali' -ko Guru."

³⁸El le -a răspuns: ,,Haidem să mergem în altă parte, prin tîrgurile şi satele vecine, ca să propovăduiesc şi acolo; căci pentru aceasta am ieşit.``

³⁸Na'uli' -raka: "Hilou-tamo hi ngata ntani' -na to mohu' bona mpokeni Lolita Alata'ala hi ria wo'o-a. Apa' toe-mi patuju-ku tumai hi dunia'."

³⁹Şi s'a dus să propovăduiască în sinagogi, prin toată Galilea; şi scotea dracii.

³⁹Ngkai ree, kahilou-nami Yesus hante ana'guru-na mpokeni Lolita Alata'ala hi hawe'ea ngata hi tana' Galilea. Metudui' -i hi rala tomi-tomi posampayaa, pai' -i mpopalai seta to mpesuai' tauna.

⁴⁰A venit la El un lepros, care s'a aruncat în genunchi înaintea Lui, Îl ruga şi -I zicea: ,,Dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.``

⁴⁰Ria hadua tauna to mohaki' poko' rata hi Yesus. Powingkotu' -nami mpopetulungi, na'uli': "Ane ma'ala, paka'uri' -a-kuwo!"

⁴¹Lui Isus I s'a făcut milă de el, a întins mîna, S'a atins de el, şi i -a zis: ,,Da, voiesc, fii curăţit!``

⁴¹Metumu' -mi ahi' -na Yesus mpohilo-i. Toe pai' najama-i pai' na'uli' -ki: "Ma'ala moto, kupaka'uri' -moko!"

⁴²Îndată l -a lăsat lepra, şi s'a curăţit.

⁴²Hampinisi mata, moronto-mi haki' -na, mo'uri' -imi.

⁴³Isus i -a poruncit cu tot dinadinsul, i -a spus să plece numai decît,

⁴³Oti toe, Yesus mpohubui-i hilou, na'uli' -ki: "Kutagi mpu'u-ko,

⁴⁴şi i -a zis: ,,Vezi să nu spui nimănui nimic; ci du-te de te arată preotului, şi adu pentru curăţirea ta ce a poruncit Moise, ca mărturie pentru ei.``

⁴⁴neo' nulolita hi hema-hema napa to jadi' tohe'i-e. Hilou-moko ulu mpopehuwu woto-nu hi imam, bona nahilo kamo'uri' -numi, pai' keni pepue' -nu ntuku' parenta to te'uki' hi rala Atura Musa, bona monoa' hi hawe'ea tauna kamo'uri' -nu mpu'u-mi."

⁴⁵Dar omul acela, după ce a plecat, a început să vestească şi să spună în gura mare lucrul acesta, aşa că Isus nu mai putea să intre pe faţă în nicio cetate; ci stătea afară, în locuri pustii, şi veneau la El din toate părţile.

⁴⁵Ntaa' we'i, kahilou-na tauna toei, ntora nalolita lau-mi hiapa-apa kanapaka'uri' -na Yesus. Alaa-na, Yesus uma-ipi bisa mesua' hi rala ngata apa' wori' rahi tauna mpotipuhi-i. Mo'oha' hi mali ngata-i-damo hi kawaoa' -na. Aga nau' wae, uma oa' ria kaputua-na tauna tumai ngkai wori' ngata doko' mpohirua' -ki.